Tag: program

  • RABLA 2013: Cum vor fi repartizate voucherele şi de când se distribuie acestea

     REMAT-urile care colectează maşinile date la casat, producătorii şi dealerii auto îşi vor putea depune dosarele pentru a se înscrie în Programul “Rabla” din 2013 începând cu data de 22 aprilie, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai Ministerului Mediului.

    Administraţia Fondului pentru Mediu, prin care este finanţat “Programul “Rabla”, îi va valida şi va distribui REMAT-urilor tichetele valorice începând din 15 mai.

    Anul acesta vor fi distribuite 20.000 de vouchere, în valoare de câte 1.500 de euro (6.500 de lei), totalizând o finanţare de 30 de milioane de euro (130 de milioane de lei). Dintre tichete, emise o singură dată anul acesta, 17.000 vor fi destinate persoanelor fizice şi juridice, iar restul de 3.000 instituţiilor publice.

    Tichetele vor fi transmisibile şi vor putea fi decontate, la achiziţionarea unei maşini noi, până la data de 20 noiembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RABLA 2013: Cum vor fi repartizate voucherele şi de când se distribuie acestea

     REMAT-urile care colectează maşinile date la casat, producătorii şi dealerii auto îşi vor putea depune dosarele pentru a se înscrie în Programul “Rabla” din 2013 începând cu data de 22 aprilie, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai Ministerului Mediului.

    Administraţia Fondului pentru Mediu, prin care este finanţat “Programul “Rabla”, îi va valida şi va distribui REMAT-urilor tichetele valorice începând din 15 mai.

    Anul acesta vor fi distribuite 20.000 de vouchere, în valoare de câte 1.500 de euro (6.500 de lei), totalizând o finanţare de 30 de milioane de euro (130 de milioane de lei). Dintre tichete, emise o singură dată anul acesta, 17.000 vor fi destinate persoanelor fizice şi juridice, iar restul de 3.000 instituţiilor publice.

    Tichetele vor fi transmisibile şi vor putea fi decontate, la achiziţionarea unei maşini noi, până la data de 20 noiembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planul B: angajat, dar şi angajator

    ALEXANDRU AXENTE, 25 de ani, absolvent al Facultăţii de Economie şi angajat la o fabrică de ambalaje din Sfântu Gheorghe (Covasna), spune că a pus  bazele propriei afaceri, alături de un prieten, pentru că îi place să fie precaut şi să aibă o sursă constantă de venituri. În prima parte a zilei lucrează ca angajat în fabrica de ambalaje, iar în a doua parte ca antreprenor şi angajator.

    Alături de Cătălin Oprea, 28 de ani, angajat la o fabrică de cablaje auto, a înfiinţat la începutul anului trecut firma Opal Transilvania din Valea Crişului, judeţul Covasna.  Obiectul iniţial de activitate la care s-au gândit cei doi a fost producerea ambalajelor din folie de plastic. Pentru că nu s-au bucurat de rezultatele aşteptate, cei doi parteneri au decis să schimbe direcţia afacerii spre reciclarea de produse. Tinerii antreprenori au investit 30.000 de euro într-o linie de reciclare a maselor plastice, pe care au  instalat-o într-o moară de 200 de metri pătraţi. Practic, produsele din plastic care ajung aici, de exemplu, lăzi de bere, sunt măcinate şi transformate în materie primă.

    DE LA OPT DIMINEAŢA LA CINCI DUPĂ-MASĂ SUNT ANGAJAT ÎN FABRICA DE AMBALAJE, unde sunt responsabil de aprovizionare, producţie, iar după program antreprenor, până la nouă seara. Firma mea şi a partenerului are şase angajaţi în prezent. Am reuşit să atragem până acum doi mari clienţi companii„, a spus el.

    Alexandru menţionează că întotdeauna i-a plăcut să aibă un plan B, aşa se explică şi faptul că acum este student al Facultăţii de Drept, anterior urmând cursurile Facultăţii de Economie, care nu i-au adus însă un loc de muncă în domeniu.„Vreau să fiu independent.
    Mi-ar plăcea ca firma pe care o am să crească atât de mult încât să rămân doar cu statutul de antreprenor. În prezent, o parte din banii pe care îi câştig ca angajat ajung în firma de reciclare„, a spus el.  Anul trecut, compania de reciclare pe care cei doi o conduc a avut venituri de 30.000 de euro.

    Şi Orlando Alexandrescu, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica, de profesie programator, care lucrează într-o companie multinaţională, a vrut să testeze cum este să fii angajator şi a pus bazele unui start-up.

    „Ca abordare prioritară rămâne serviciul pe care îl am. Afacerea este un joc pentru mine, care îmi permite să îmi testez aptitudinile de antreprenor. Aflu lucruri noi, de exemplu cum reacţionez în diferite situaţii de stres, ce înseamnă să lucrezi cu oamenii, să angajezi, aspecte pe care nu le pot experimenta în spatele unui calculator la birou„, spune el.

    Orlando afirmă că statutul de antreprenor, la care visa încă de la 30 de ani, contribuie la dezvoltarea lui prin acumularea de noi cunoştinţe profesionale pe lângă cele pe care le-a dobândit ca programator.„Momentan obiectivul nu este să fac profit, ci să construiesc o bază de date pentru firma de curăţenie. Depinde doar de mine dacă activitatea aceasta va deveni o sursă de venit„, a spus el. Clienţii pe care îi ţinteşte sunt persoane fizice, proprietari de apartamente sau vile.

    PLANUL PROGRAMATORULUI ESTE SĂ DEVINĂ UN ANTREPENOR ÎN „SERIE„, CARE SĂ AIBĂ ÎN PORTOFOLIU BUSINESSURI ÎN MAI MULTE DOMENII DE ACTIVITATE. Orlando şi-a deschis firma Cleanwork pe 1 februarie anul acesta, după ce apelase de mai multe ori la astfel de servicii, intuind potenţialul de dezvoltare al acestei nişe.

  • Guvernul şefilor de promoţie MBA – ce măsuri ar lua

    Ş I-AU „SACRIFICAT„, timp de doi ani, o mare parte din timpul liber (weekend-uri şi concedii) pentru a se întoarce la şcoală şi pentru a încerca să devină mai buni manageri. Cei peste 200 de executivi care au terminat anul trecut un program de MBA oferit de una dintre şcolile de afaceri locale completează o comunitate de afaceri de mai bine de 4.500 de manageri români.

    Pe Mircea Spinei, şeful de promoţie al programului de EMBA al ASEBUSS, cursurile programului l-au ajutat să îşi dezvolte într-un mod accelerat felul de a gândi şi de a judeca lucrurile. O altă componentă importantă a programului a fost crearea unui grup nou de prieteni, care lucrează în industrii diferite şi care sunt fie manageri, fie antreprenori, care l-au ajutat să îşi extindă aria de expertiză, ajutându-l să vadă lucrurile şi din alte unghiuri. De profesie inginer IT, Mircea Spinei spune că prin prisma acestui fapt nu este un „people’s person„, dar că programul l-a ajutat şi din acest punct de vedere.

    PROGRAMUL M-A AJUTAT SĂ DEVIN PRIETEN CU UN GRUP DE OAMENI DIN INDUSTRII VARIATE, permiţându-mi să văd acum şi în viitor economia şi, dacă vreţi, viaţa dintr-un număr de puncte de vedere mult mai mare decât până în acel moment şi, în acelaşi timp, mi-a creat o fundaţie formată din informaţii care permit unui manager să înveţe mai repede decât din ani de experienţă şi să aibă şanse mai mari să evite potenţialele eşecuri care creează, şi ele, experienţă„, a spus Mircea Spinei.

    Dacă ar fi la guvernare, şeful de promoţie de anul trecut al ASEBUSS spune că s-ar uita la o serie de măsuri care să îmbunătăţească calitatea învăţământului, chiar dacă în prezent se vorbeşte mai mult despre o accelerare a absorbţiei de fonduri europene sau de investiţiile în infrastructură.

    „Cred că învăţământul are nevoie de investiţii care să îi ridice nivelul de competitivitate şi care să prevină situaţii precum cea de anii trecuţi, când atât de mulţi elevi nu şi-au luat bacalaureatul. În fapt, printr-un învăţământ de calitate putem dezvolta indivizi care să adauge cât mai multă valoare muncii lor. Iar indivizii de valoare vor atrage investitorii străini care vor veni aici nu pentru că forţa de muncă este ieftină, ci pentru că este o forţă de muncă pentru care raportul valoare/remuneraţie este unul extrem de competitiv„, a mai spus Mircea Spinei.

    GEORGE BERAR, UNUL DINTRE CEI TREI ŞEFI DE PROMOŢIE AI PROGRAMULUI DE EMBA OFERIT DE TIFFIN UNIVERSITY (2012), antreprenor în serie şi cofondator al mai multor businessuri din domenii variate (de la produse de analiză a ADN-ului până la asigurări de viaţă, produse de îngrijire a pielii sau telecomunicaţii), spune că şi-a început cariera de antreprenor fără să aibă noţiuni de management. El admite că a simţit lipsa educaţiei în domeniul managementului mai ales când businessul a început să crească foarte mult, iar la problemele pe care le întâlnea existau deja soluţii dezvoltate de alţii. De asemenea, el adaugă că o parte din membrii echipei sale de management sunt deja înscrişi la cursurile MBA-ului pe care l-a urmat.

    „După absolvire am făcut multe schimbări în echipa de management, am schimbat mult în strategia de business, iar acum dacă mă uit înapoi, am aplicat multe concepte fără să îmi dau seama. Ca rezultat, 2012 a fost cel mai bun an de până acum atât din punct de vedere al venitului, cât şi din punct de vedere al organizării interne, a crescut eficienţa şi producem mai mult cu resurse mult mai puţine.

    Principalul câştig sunt cunoştinţele dobândite de la profesori şi de la colegi, dar şi faptul că am evoluat la un alt nivel în business în urma absolvirii„, explică George Berar, care este cofondator al companiei Benevolent Generation (un grup de investiţii care oferă sprijin financiar, îndrumare şi orientare pentru mai multe companii), dar şi cofondator şi CEO al AdNet Telecom (o companie cu venituri anuale de 4 milioane de dolari). În ultimii doi ani, din poziţia de CEO al Yum Software (o divizie a companiei Madrivo Media), el a pus bazele unei companii de marketing online, care a crescut de la 2 la 30 de angajaţi şi care a generat venituri anuale de peste 3 milioane de dolari.

  • Enel Cuore Onlus şi Salvaţi Copiii inaugurează centrul educaţional “Creştem împreună”

    Programul “Creştem împreună” susţine o nouă categorie de copii în risc – copiii rămaşi singuri acasă din cauza migraţiei forţei de muncă spre Europa de Vest. Datele furnizate de Direcţia Protecţia Copilului în anul 2012 indică faptul că în România sunt 79.901 de copii ai căror părinţi muncesc în străinătate. Dintre ei, 22.993 de copii au ambii părinţi plecaţi, ei fiind lăsaţi în grija rudelor sau, în unele cazuri, mai severe, chiar în grija asistenţilor maternali. Numai în Bucureşti, 468 de copii au unul dintre părinţi plecat la muncă în străinătate, în timp ce 110 copii cresc fără părinţi, conform datelor oficiale. Cu toate acestea, numărul real al copiilor afectaţi poate fi mult mai mare, luând în considerare că nu toţi părinţii declară că muncesc în străinătate. Ruperea legăturii cu părinţii îi face pe copii vulnerabili, fiind expuşi riscului de abandon şcolar şi delincvenţă.

    Centrul educaţional se află în cadrul şcolii nr. 141 Ion I. C. Brătianu din sectorul 5 al Capitalei, una din cele mai defavorizate zone din Bucureşti. Circa 31 de copii au fost deja identificaţi ca beneficiari ai acestui program. La eveniment au participat şi E.S. Dl. Diego Brasioli, Ambasadorul Italiei la Bucureşti şi Dna. Inspector Cătălina Chendea din partea Ministerului Educaţiei Naţionale.

    Organizaţia Salvaţi Copiii România derulează programul Creştem împreună din anul 2010, cu susţinerea Enel Cuore Onlus. Porsche România şi MoneyGram Internaţional   s-au alăturat susţinătorilor în 2012. A început iniţial în opt localităţi, şi, în urma solicitărilor din alte oraşe, programul s-a extins, ajungând în prezent la 16 centre: Piteşti (jud. Argeş), Bucureşti, Reşiţa (jud. Caraş-Severin), Mangalia (jud. Constanţa), Târgovişte (jud. Dâmboviţa) 2 centre, Craiova (jud. Dolj), Petrila (jud. Hunedoara), Braşov (jud. Brasov), Piatra-Neamţ  (jud. Neamţ), Suceava (jud. Suceava), Iaşi (jud. Iaşi), Negreşti (jud. Vaslui), Lupeni (jud. Hunedoara), Sighişoara (jud. Mureş), Timişoara (jud. Timiş).

    În cei trei ani de implementare, 2080 de copii au fost incluşi în program, 1700 de părinţi şi reprezentanţi ai copiilor au participat la întâlniri lunare de informare şi la şedinţe de consiliere socială şi psihologică, 1354 de copii au comunicat cu părinţii lor prin intermediul calculatoarelor puse la dispoziţie de Salvaţi Copiii România, 565 de voluntari au fost pregătiţi şi s-au implicat activ în organizarea şi desfăşurarea activităţilor, 15 reţele interinstituţionale (formate din reprezentanţi ai DGASPC, ISJ, primăriilor şi şcolilor) au fost create în fiecare localitate, organizându-se 92 de întâlniri de lucru cu 667 de participanţi.
     

  • RABLA 2013: Tichetul de 1.500 de euro va fi transmisibil. Reducerea la o maşină se acordă pentru un singur tichet

     Prezentă la deschiderea Târgului Romenvirotec de la Romexpo, ministrul Rovana Plumb a răspuns la întrebările jurnaliştilor legate de Programul “Rabla” pe 2013, care va fi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului în 15 aprilie.

    Ministrul Mediului a spus că după lansarea în dezbatere publică, va mai trece o săpătămână, în care se aşteaptă observaţiile şi propunerile celor interesaţi, înainte ca programul să poată începe. Modul în care se va desfăşura programul va fi stipulat într-un ghid de finanţare, aprobat prin ordin de ministru, astfel că nu va fi necesară adoptarea de către Guvern.

    Până în acest moment, este sigur că valoarea voucher-ului va fi de 1.500 de euro, respectiv 6.500 de lei, a precizat ministrul Rovana Plumb.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portugalia se pregăteşte pentru noi tăieri, în sănătate, educaţie şi securitate socială

     Premierul Pedro Passos Coelho a declarat duminică, într-un discurs televizat, că respingerea măsurilor de austeritate adoptate în cadrul acordului de finanţare externă de 78 miliarde euro încheiat în 2011 cu UE şi FMI riscă să deraieze programul de ajustare şi să împiedice guvernul să revină pe pieţe până la termenul convenit, în luna septembrie, potrivit Financial Times.

    Curtea constituţională portugheză a respins vineri seară 4 măsuri de austeritate din acordul cu instituţiile financiare internaţionale, deoarece legea din Portugalia prevede că măsurile de ajustare fiscală trebuie să afecteze în egală măsură bugetarii şi angajaţii din sectorul privat, fără discriminare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cepoi: Trebuie gândit un program naţional complex pentru autism, de la depistare până la îngrijire

     Cepoi a precizat că problema autismului este una “extrem de complicată” şi că, de fapt, nu a devenit şi una introdusă pe agenda publică, alături de bolile rare.

    Consilierul guvernamental a mai spus că a încercat, anul trecut, să determine o acţiune, însă a constatat că este o lipsă de specialişti care să ştie ce trebuie făcut.

    Cepoi consideră că ar trebui gândit un program naţional complex, cu proceduri clare de identificare, evaluare, sprijin şi monitorizare a copiilor cu tulburări din spectrul autist.

    “E nevoie de un grup de specialişti care chiar cunosc problema şi ar fi necesar un grup de lucru interministerial, dar nu formal, al cărui scop final să fie un program complex. Nici măcar nu cred că este vorba de mulţi bani, căci bani pentru copii oricum se cheltuiesc, dar nu în mod bine ţintit”, a spus Vasile Cepoi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Program “rabla” pentru cărucioare de copii. Câti copii din România folosesc acelaşi cărucior

     “Un cărucior se foloseşte în medie de câte patru copii. Cărucioarele se dau mai departe la frate, la fin, la cumnat sau la prieten. În România, 80% dintre cărucioare sau scaune de maşină pentru copii sunt folosite de câte patru generaţii”, a spus Ruxandra Burcea la o conferinţă.

    Ea crede că doar 20% dintre copii beneficiază de cărucioare noi.

    Cele mai scumpe cărucioare costă între 2.000 şi 4.000 de lei, iar cele mai ieftine ajung la 400-1.500 de lei.

    “La noi, din cauza sărăciei, aceste produse se dau mai departe. Este grav să foloseşti un căucior sau scaun de maşină perimat tehnic şi care nu are toate sistemele de siguranţă. În fiecare an sunt noi descoperiri în domeniu”, a mai spus Ruxandra Burcea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul Rabla 2013 începe din aprilie, valoarea voucher-ului va fi exprimată în euro

     Ministrul Rovana Plumb a anunţat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Ploieşti, că autorităţile sunt “în perioada de evaluare şi analiză” a programului de înnoire a parcului auto şi că anul acesta implementarea programului Rabla se va face începând cu 15 aprilie “în mod cert”.

    Ministrul a precizat că valoarea unui tichet în cadrul programului Rabla va fi de 1.500 de euro, dar a adăugat că nu poate spune câte astfel de tichete vor fi emise.

    “Încercăm să concentrăm în aşa fel încât să avem o singură emisie de vouchere pe tot anul”, a adăugat Rovana Plumb.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro