Tag: banca

  • Opinie Bogdan Roşu, director executiv la Next Capital Group: Tehnologie şi creditare. Cât de aproape este viitorul?

    Ideea pentru care îţi faci cont de internet sau mobile banking este că nu poţi sau nu mai vrei să îţi pierzi timpul tău personal ca să ajungi la bancă în intervalul 9 am – 5 pm, de luni până vineri, când banca poate să lucreze cu tine. Cei mai mulţi clienţi lucrează fix în acest interval, iar mersul la bancă îi costă pauza de masă.

    Sucursala la care m-am referit mai sus şi pe care o voi folosi doar ca exemplu are locaţie centrală, un sediu de peste 2.000 mp dispuşi pe două etaje, placat cu marmură şi alte materiale scumpe dintr-o stilistică învechită. Deşi era aproape de prânz, erau foarte puţini clienţi în bancă, maximum zece-doisprezece, semnificativ sub numărul consilierilor de la diferitele ghişee şi birouri. Atmosfera era glacială, într-o linişte totală, iar mijloacele de orientare pentru client lipseau. Odată intrat în bancă, nu am avut cui să mă adresez pentru informaţii, aşa că am ales un ghişeu liber şi am mers să întreb acolo.

    în final, am rezolvat problema pentru care venisem, contul meu de internet banking a redevenit activ şi am plecat cât am putut de repede. în calitate de client mai avusesem până atunci parte de o experienţă nereuşită: atmosferă neprimitoare, deşi toţi consilierii erau îmbrăcaţi la patru ace, birocraţie din plin, dar mai ales am avut un mare sentiment de frustrare în privinţa tuturor ineficienţelor constatate acolo.

    Mi s-a părut total nefiresc să mai funcţionezi într-un astfel de sediu faraonic, în care clientul nu simte că este bine-venit, în care consilierii plictisiţi sau demotivaţi nici nu încercau să se conecteze cu tine, ci doar îţi recitau din diferite regulamente interne şi proceduri. Nu mi se pare normal să ţii astfel de sedii, cu mari costuri de întreţinere şi/sau chirie, în care să ai prea mulţi angajaţi subutilizaţi faţă de volumul de activitate real, cheltuieli pentru care în final clientul plăteşte. Nu mi se pare normal să mai funcţionezi ca o bancă din anii ’90. Nu în 2017…

    Am constatat astfel că de fapt mă simţeam mai bine în mediul on-line decât în cel off-line, deşi nu mă încadrez la categoria millennial, ci pur şi simplu am evoluat mai repede decât banca. Cum şi când a ajuns internetul să fie mai primitor decât un sediu elegant de bancă populat cu oameni în carne şi oase? Răspunsul nu e relevant, ci este important ca lucrurile să se schimbe. Bankingul tradiţional pierde teren pe oră ce trece, iar ruperea, detaşarea de modelul de banking învechit nu mai este o opţiune, ci o necesitate stringentă. Aceasta trebuie să se întâmple ieri.

    Sistemul bancar se află încă într-un proces de reformare şi consolidare, care trebuie să continue accelerat. Şi asta strict din cauza noilor realităţi ale pieţei formate din clienţi mult mai evoluaţi şi exigenţi. Libertatea de mişcare, de educaţie şi de muncă în străinătate ne-a expus la modele si soluţii bancare mult mai avansate. Vrem să avem produse şi servicii cel puţin la fel de inovatoare ca acolo, nu ne mai mulţumim cu jumătăţi de măsură:

    1. SUNT PREA MULTE BĂNCI FAŢĂ DE NEVOIA REALĂ A ACESTEI POPULAŢII/ECONOMII.

    S-au produs anumite consolidări/preluări în ultimii ani, însă prea puţine. Sediile somptuoase (de multe ori supraevaluate ca active) nu ar trebui să fie de actualitate, pentru că ridică mari semne de întrebare în rândul clienţilor, care consideră că banca nu lucrează eficient, că nu e suficient preocupată de controlul costurilor, de unde apare poate şi un nivel prea mare al comisioanelor şi dobânzilor. Clientul poate interpreta toată această situaţie ca o risipă sau poate considera că sunt cheltuieli inutile. Clientul, acasă sau la firmă, ştie să ţină cont de fiecare ban cheltuit, după care intră într-o bancă şi vede un monument de brick & mortar căruia nu-i mai înţelege rostul. Nu în 2017…

    2. SUNT PREA PUŢINE DIFERENŢE REALE ÎNTRE OFERTELE DE CREDITARE.

    De cele mai multe ori se desfăşoară o luptă aprigă pe comisioane, însă în acelaşi mediu al creditării clasice. în anii ’90, la o anumită bancă, primeai o sticlă de ulei de floarea-soarelui dacă îţi constituiai depozit la ea. Oamenii din front office aveau baxuri cu ulei alături. Bineînţeles că nu prin astfel de ”inovaţii“ trebuie să se diferenţieze ofertele de produse de creditare, ci prin servicii care aduc valoare adăugată clientului respectiv, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice. Lipsa de ofertă reală (în afară de bani din ce în ce mai ieftini) a făcut să se dezvolte atât de mult sectorul IFN-urilor în ultimii ani. Acestea şi-au găsit rolul, nişele şi mijloacele prin care pot veni cu servicii suplimentare pentru clienţi, prin care îi pot înţelege mai bine şi mai repede şi prin care pot fi mai aproape de aceştia. Şi acesta e unul dintre motivele pentru care se bucură de multă apreciere şi loialitate din partea clienţilor.

    3. COMPETIŢIA DINTRE INSTITUŢIILE DE CREDITARE (BANCARE ŞI NEBANCARE) TREBUIE SĂ DUCĂ LA CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CLIENŢI CARE FOLOSESC PRODUSE DE CREDITARE PER ANSAMBLU.

    în ultimii ani am văzut mai mult un proces de migrare a clienţilor buni între instituţii de credit în baza unor oferte comerciale mai bune. Deşi costurile de creditare sunt acum la minime istorice, tot sistemul bancar constată că nu apelează la creditare suficiente companii şi se întreabă de ce. Alegerea unei oferte de creditare, dacă e făcută doar pe preţ, nu e sănătoasă pe termen mediu şi lung.

    Azi, competiţia reală este cea dintre produsele standard, de volum pe de o parte şi cele de nişă, personalizate, pe de altă parte. Clienţii nu mai vor produse şablon, pentru că nu li se potrivesc tuturor, clienţii vor produse de tip ”tailor made“. Odată ce toate băncile şi IFN-urile vor accepta acest lucru şi îşi vor adapta oferta acestei noi realităţi, vom vedea că avem din ce în ce mai mulţi clienţi care apelează la creditare. Progresul economic trebuie să se bazeze pe credit, nu trebuie limitat la capitalul propriu, pentru că atunci se pierd multe oportunităţi.

    4. ANALIZELE ARATĂ CĂ ÎNCĂ SUNT PREA MULŢI ANGAJAŢI ÎN SISTEMUL BANCAR.

    Băncile trebuie să se reinventeze şi să ţină pasul cu tehnologia, pentru că sunt multe IFN-uri mult mai suple şi agile, care fac asta deja, construind încet-încet o alternativă atractivă, o contra-ofertă la sistemul bancar. Banca în esenţă este un sistem de computere conectate, care operează sub nişte softuri specifice. Banca nu are neapărat nevoie de un anume număr de sucursale şi nici de un standard de dotări opulente pentru clienţi, care să fie gestionat de mulţi consilieri în costum. Inclusiv scoringul, eternul şi necesarul scoring, este făcut din ce în ce mai des de computer, care opereză modele informatice, simple şi ultrarapide, care nu mai necesită aportul uman la procesare.

    Există deja bănci care au apărut şi s-au dezvoltat fără nicio sucursală, totul bazat pe operaţiuni on-line. Nu se mai vine cu geanta diplomat la bancă, nu mai e nevoie de săli de protocol, nu mai e timp pentru asemenea operaţiuni lente. Instituţiile de credit au nevoie, în primul rând, de o ofertă de produse utile, susţinute de platforme tehnologice prietenoase şi sisteme informatice performante. Operaţiunile clienţilor trebuie făcute doar on-line, chiar de pe smartphone/tabletă, iar vizitele clientului la un sediu de bancă trebuie reduse la minimum. Fiecare angajat din sistemul bancar, de la consilier clienţi până la director, trebuie să înţeleagă că salariul şi bonusurile vin exclusiv de la client, nu de la board şi nici de la acţionari.

    Toate instituţiile de credit trebuie să înţeleagă că trebuie să fie utile, plăcute şi disponibile clientului 24/7. Câteva dintre bănci (încă prea puţine), dar şi multe IFN -uri, arată că au înţeles mai repede ce vor clienţii şi că s-au adaptat mai bine. Este uimitor că, deşi nu au sedii clasice impunătoare şi nici reţea teritorială precum băncile, IFN-urile chiar reuşesc să aducă din ce în ce mai mulţi clienţi care nu mai vor în sistemul clasic bancar, iar asta trebuie să oblige băncile la reforme de substanţă, la creşterea competitivităţii.

    Avantajul costului mai mic al capitalului, principalul atu tradiţional al unei bănci, este din ce în ce mai puţin important în această ecuaţie. Explicaţia fenomenului rezidă în faptul că IFN-urile suplinesc acest lucru cu o ofertă mult mai bine adaptată nevoilor fiecărui client, livrată mult mai rapid şi mai atractiv, astfel încât la final clientul rămâne cu mai mult.
    Nu trebuie aşteptată o nouă criză financiară pentru a se face restructurări serioase în sistemul bancar, iar restructurare nu înseamnă doar ”clean-up“, adică să-ţi vinzi portofoliile de creanţe neîncasate, ci să-ţi regândeşti din temelii modelul de business. Cu sau fără acceptul băncilor, tehnologia îşi intră în drepturi acum, fără limite, fără constrângeri. Banking fără tehnologie nu se mai poate. Noile forme de creditare alternativă (P2P, direct lending, crowd-funding, multi-finanţarea etc.), bazate în principal pe sisteme şi platforme informatice, au apărut cam de nicăieri şi au luat deja o amploare uluitoare, fiind larg acceptate de clienţi.

    Aceasta este noua competiţie care vine şi rupe din felia de clienţi ai sistemului bancar. Băncile nu trebuie să se considere ameninţate doar de celelalte bănci, ci trebuie mai degrabă să se uite mai atent în jos, la nivelul jucătorilor încă mici, dar inovativi tehnologic, pentru că de acolo va veni competiţia cea mai aprigă. Brandurile construite în zeci şi sute de ani vor conta mult prea puţin. Dacă băncile şi celelalte instituţii de creditare nu vor urma acelaşi trend de adaptare a ofertei şi tehnologizare accelerată, într-un timp foarte scurt (câţiva ani) se vor confrunta la modul cel mai radical cu competitorii de nivel următor, Fintech-urile. Pentru că tehnologia nu ne scapă doar de birocraţie, ci ne protejează cea mai valoroasă resursă pe care o avem şi pe care nu o putem cumpăra: timpul.

  • Noua bancnotă care stârneşte furia a milioane de oameni

    Pe noua bancnotă este imprimat chipul celebrei scriitoare Jane Austen şi inscripţionat un citat din Mândrie şi Prejudecată: “Declar, în cele din urmă, că nu există plăcere mai mare ca cititul”.

    Iar de aici încep controversele şi nemulţumirile. În contextul original, Caroline Bingle, personajul care rosteşte aceste cuvinte, este mai mult decât nesinceră.

    Bingley nu este deloc interesată de literatură, ci pretinde că este un cititor avid, doar pentru a atrage atenţia personjului masculin Darcy.

    Aşa cum notează The Guardian, Bingley rosteşte cuvintele pentru a-l impresiona pe Darcy, în timp ce stă lângă el când acesta citeşte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Datoria externă totală a României a crescut la cu 1,8 miliarde de euro în primele 5 luni

    Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2017 nivelul de 24,22 miliarde de euro (25,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3,5% faţă de 31 decembrie 2016.

    „Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 23,8% în perioada ianuarie-mai 2017, comparativ cu 27,4% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2017 a fost de 6,1 luni, faţă de 6,3 luni la 31 decembrie 2016”, se arată într-un comunicat al BNR.

    „Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt – calculată la valoarea reziduală – cu rezervele valutare ale BNR la 31 mai 2017 a fost de 92,4%, comparativ cu 90,1% la 31 decembrie 2016”, a precizat banca centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR lansează o nouă monedă în România. Cât valorează aceasta

    Aversul monedei prezintă imaginea Podului de la Cernavodă, reprezentare simbolică a comunicării şi a parteneriatului, inscripţia „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „100 LEI” şi anul de emisiune „2017”. Reversul monedei redă o reprezentare parţială a Statuii Libertăţii de la New York şi inscripţia ,,PARTENERIATUL STRATEGIC ROMANIA-STATELE UNITE ALE AMERICII-1997”, informează Ziarul Financiar.

    Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de certificate de autenticitate a emisiunii redactate în limbile română, engleză şi franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

    Tirajul pentru această emisiune este de 250 de monede din aur.

    Cititi mai multe pe www.mediafaxro

  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     
  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     
  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     
  • Cât valorează Harry Potter. Vezi câţi bani a produs franciza de la aparaţie până astăzi

    Informaţii financiare legate de această franciză au fost făcute publice, iar datele referitoare universul Harry Potter, care reuneşte cărţi, filme, parcuri tematice şi nu numai, sunt năucitoare.
     
    Cărţile scrise de Rowling s-au vândut în peste 160 de milioane de exemplare doar pe piaţa din SUA, iar cele opt pelicule realizate după poveştile Harry Potter au generat încasări totale de peste 6,5 miliarde de dolari.
     
    Adăugând şi recent lansata peliculă Animalele fantastice şi unde pot fi ele găsite, şi parcurile tematice Harry Potter, precum şi alte afaceri care folosesc aceeaşi idee – de pildă tot soiul de suveniruri – franciza Harry Potter este estimată la o valoare de 25 de miliarde de dolari.
     
    Pentru cunoscătorii de monedă vrăjitorească, acest lucru se traduce în 52 de milioane de galleoni, 11 sickle şi 15 knut.
     
  • Încă o bancă DISPARE din România. Anunţul tocmai a fost făcut. Ce se va întâmpla cu clienţii?

    Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut italienilor să închidă Banca Veneto, urmând ca activele bune să fie preluate de Intesa Sanpaolo, iar cele proaste, începând cu creditele neperformante, să ajungă într-un fond special.

    Autorităţile italiene trebuie să dea câteva decrete prin care să permită această restructurare, care ar rezolva o problemă spinoasă pentru sistemul bancar italian, dar şi pentru sistemul financiar european.

    Venteo Banca şi Banca Popolare di Vicenza nu au găsit un cumpărător în forma actuală, cu activele bune şi proaste la pachet, nici pentru un euro, aşa cum s-a întâmplat în Spania, cu Banca Popular, care a fost preluată de Santander în al doisprezecelea ceas pentru un euro.

    Autorităţile italiene au făcut eforturi disperate să salveze cele două bănci, deoa­re­ce în joc sunt mulţi in­­ves­titori de retail ca­re au avut încredere când au cum­­­părat pro­­­dusele bă­n­­­cii şi ca­re ar fi tre­­bu­­it să ră­mâ­­nă fără eco­­­nomiile lor de o viaţă dacă s-ar fi aplicat procesul de bail-in, respectiv acţionarii şi creditorii să piardă bani.

    Veneto Banca are operaţiuni şi în România, deţinând o cotă de piaţă de aproape 1%. Dacă operaţiunile de la Bucureşti vor fi preluate de Intesa, cel mai mare grup bancar intalian, ar rezulta în România o bancă destul de interesantă. La finalul anului trecut, Veneto România fusese scoasă la vânzare, proces de care se ocupa grupul francez Société Générale. De operaţiunile din România s-au interesat Banca Transilvania, Axxess Capital şi OTP.

  • Erste: România ar putea adopta euro în umătorii 10 ani dacă îşi menţine acelaşi ritm de creştere

    “Adoptarea monedei euro a fost o ţintă în mişcare pentru România în ultimii zece ani, care nu a fost abordată prea în serios. În lipsa unei agende clare, oficialii s-au mulţumit cu faptul că România trebuie să ajungă la nivelul PIB-ului mediu pe cap de locuitor şi că trebuie făcute mai multe eforturi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea productivităţii pentru a creşte sustenabil potenţialul economic al ţării (reformele structurale, creşterea absorbţiei fondurilor UE, dezvoltarea infrastructurii etc). PIB-ul României pe cap de locuitor a ajuns la 55,8% din cel al zonei euro în 2016, de la 48,2% în urmă cu cinci ani”, se arată în documentul Erste Group.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro