Tag: actiuni

  • Acţiunile Facebook au scăzut cu 20%, chiar dacă gigantul media a raportat rezultate record

    Acţiunile companiei Facebook au scăzut cu peste 20% miercuri, după ce compania a anunţat rezultatele trimestriale iar investitorii şi-au arătat nemulţumirea faţă de evoluţia numărului de utilizatori, potrivit MarketWatch.

    Miercuri, după închiderea bursei, acţiunile Facebook au scăzut cu 22,2%, la 173,5 dolari per acţiune pe Nasdaq. Astfel, gigantul de social media a pierdut circa 150 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă de 620 de miliarde de dolari.

    Compania a raportat miercuri o evoluţie dezamăgitoare a numărului de utilizatori noi are folosesc platforma de social media, ceea ce a reprezentat un semnal de alarmă pentru investitori.

    Segmentul de utilizatori SUA-Canada a rămas relativ la acelaşi nivel, în timp ce pe segmentul european, Facebook a pierdut 3 milioane de utilizatori, ajungând la 279 de milioane.

    Deşi veniturile companiei au crescut cu 42% de la an la an pe ultimul trimestru, ajungând la 13,2 miliarde de dolari, nu aceste erau aşteptările străzii.

    Proftul a crescut, de asemenea, la 5,1 miliarde de dolari de la 3,9 miliarde de dolari, însă investitorii au rămas nemulţumiţi de evoluţia utilizatorilor.

    Compania a înregistrat o performanţă bursieră constantă în ultimii patru ani, cu o singură scădere masivă de 15% în luna martie când scandalul Cambridge Analytica a ieşit la suprafaţă. Acţiunile şi-au revenit treptat şi au crescut cu 29% în ultimul an şi 21% dar în 2018, însă această creştere s-a pierdut în totalitate miercuri.

     

  • Ce se întâmplă cu Whirlpool? Acţiunile producătorului de maşini de spălat s-au prăbuşit cu 15% în cea mai proastă zi bursieră din ultimii 30 de ani

    Acţiunile companiei Whirlpool, producătorul american de maşini de spălat, au înregistrat cea mai proastă performanţă din ultimii 31 de ani, potrivit CNBC.

    Executivii companiei dau vina pe tarifele crescute la oţel şi aluminiu pentru că ar fi diminuat raportările financiare de pe trimestrul doi.

    Acţiunile Whirlpool au încheiat tranzacţionarea marţi pe bursa din New York la 128,8 dolari per acţiune, în scădere cu 14,5%, în ceea ce s-a dovedit a fi cea mai proastă zi din 19 octombrie 1987 până în prezent.

    Compania americană a apreciat iniţial tarifele lui Trump, însă acum compania învinuieşte această decizie pentru diminuarea cifrelor trimestriale după ce costuriile cu materiile prime au crescut. La trei luni după ce CEO-ul companiei Marc Bitzer numea decizia guvernului asupra comerţului mondial „o decizie incredibilă”, acelaşi executiv susţine că „costurile au crescut substanţial, ca rezultat, ne revizuim predicţiile pentru 2018”.

    „Oţelul american este cu 50% mai scump decât în restul lumii şi nu avem cum să explicăm asta în costurile de producţie”, spune Bitzer.

    Bitzer se aşteaptă ca „industria americană să îşi revină” în a doua jumătate a anului, însă Whirlpool şi-a recalculat predicţia pentru finalul anului. Compania se aşteaptă acum la câştiguri cuprinse între 14,2 şi 14,8 dolari per acţiune în comparaţie cu estimările anterioare cuprinse între 14,5 şi 15,5 dolari per acţiune.

     

  • Opinie Mara Eliza Barza: “Trenduri în comunicare: Personal branding şi inteligenţă artificială”

    Suntem în plină revoluţie digitală, care transformă industriile şi schimbă comportamentele de consum, iar companiile sunt nevoite să se adapteze digitalizării nu numai pentru a rezista pe piaţă, dar şi pentru a inova şi a aduce plusvaloare.

    Trăim într-o perioadă în care stilul nostru de viaţă este influenţat de evoluţia tehnologiei, a digitalului şi a inteligenţei artificiale atât pe plan personal, cât şi profesional. În mare parte suntem deschişi inovaţiei şi îmbrăţişăm digitalizarea contemporană, dar suntem oameni şi avem nevoie de emoţie, de autenticitate, de legături reale cu ceilalţi oameni.

    Iar companiile înţeleg că pentru a ajunge la consumatori trebuie să-şi adapteze strategiile de comunicare cerinţelor şi nevoilor fizice, dar şi emoţionale ale acestora. Un prim pas a fost realizat prin integrarea comunicării personalizate cu audienţa targetată, sau a unor campanii cu un conţinut emoţional crescut, care să umanizeze brandul, prin care să se ajungă într-un mod mult mai firesc şi natural la consumator.
    În tot acest context, inteligenţa artificială (AI) revoluţionează comunicarea, fie ea digitală sau nu, întrucât poate realiza analize predictive, bazate pe date precise.

    De la platforme de socializare, aplicaţii mobile, softuri dedicate automatizării, research-ului şi analizelor, până la chat bots (asistenţi online), inteligenţa artificială vine să îmbunătăţească stilul de viaţă al oamenilor, ca de exemplu prin faptul că facilitează comunicarea şi eficientizează activitatea umană. Astfel, companiile care se adaptează digitalizării şi soluţiilor de AI, vor reuşi să-şi înţeleagă mai bine publicul şi să le ofere informaţiile de care aceştia au nevoie.

    Revenind la brandul personal, acesta reprezintă o promisiune de valoare şi încredere, întrucât un thought leader vine cu un background profesional, cu experienţă şi know-how. Totodată, reprezentanţii companiei devin vocea brandului şi îl umanizează. Cum spuneam anterior, există conceptele de brand de companie şi brand personal. În ceea ce priveşte brandul personal, acesta poate fi cultivat de specialişti în domeniile în care activează, indiferent că este vorba de antreprenori, medici, avocaţi, arhitecţi, designeri, artişti etc.

    Înainte de a realiza o strategie de management a brandului personal trebuie să ne „autodefinim“, să fim conştienţi de cine suntem, ce facem şi unde vrem să ajungem. Să ştim care ne sunt valorile după care ne ghidăm în viaţa personală şi profesională, ce ne place să facem şi ce nu, care sunt aptitudinile noastre, care sunt lucrurile pe care vrem să le îmbunătăţim, cu ce ne diferenţiem de ceilalţi, cu ce venim în plus, care este aportul nostru. După identificarea acestor (ne)cunoscute putem contura o strategie de personal branding, care ar trebui să includă o serie de elemente: obiective pe termen scurt, mediu şi lung, targetul căruia ne adresăm, canalele de comunicare, tipul de conţinut şi acţiunile pe care le putem întreprinde astfel încât să ne cultivăm brandul personal şi să generăm vizibilitate în jurul brandului nostru.

    În dezvoltarea brandului personal, un aspect important îl are networkingul. Să fii deschis să cunoşti oameni. Până la urmă, totul este despre oameni şi pentru oameni. Ne specializăm şi performăm în anumite domenii pentru a aduce plusvaloare în jurul nostru. Un cântăreţ nu cântă doar pentru el, cântă pentru public. Un medic nu devine medic pentru a se vindeca pe el, ci pentru a-i vindeca pe ceilalţi. Aşadar, unul dintre obiectivele dezvoltării brandului personal este de a ne face cunoscuţi pentru ca povestea noastră să ajungă la cât mai mulţi oameni, astfel încât prin povestea noastră să aducem plusvaloare într-un business, într-o instituţie, într-un proiect şi în viaţa oamenilor.

    Atunci când îţi faci cunoscută povestea, este important să fii relevant, autentic, natural şi carismatic, să transmiţi emoţie publicului şi să creezi o legătură emoţională cu acesta. De asemenea, ajută să fii la momentul potrivit, la locul potrivit. Pentru acest lucru te poţi baza pe strategie, organizare şi determinare, dar nu numai.

    În concluzie, alinierea la tehnologia digitală şi integrarea unor acţiuni de personal branding în strategiile de comunicare ale companiilor, dar şi cultivarea brandului personal la nivel independent reprezintă un diferenţiator valoros şi o oportunitate prin care poţi căpăta mai multă credibilitate în faţa publicului tău, dar şi prin care poţi aduce plusvaloare umanităţii.

    Ca o paralelă între inteligenţa articifială şi personal branding, putem exemplifica printr-un subiect recent, foarte mediatizat worldwide: roboţica Sophia, un robot umanoid înzestrat cu inteligenţă artificială, care a devenit celebră prin acţiuni de personal branding.

    Sophia a călătorit prin toată lumea, a oferit interviuri jurnaliştilor, a apărut în reportaje TV, a stat de vorbă cu celebrităţi internaţionale, a participat la evenimente de tehnologie, a ţinut speech-uri la conferinţe… Mai mult decât atât, a devenit cetăţean al Arabiei Saudite. A reuşit să transmită emoţie prin discursurile ei şi astfel a fascinat o lume întreagă. Iar povestea robotului umanoid Sophia, dotat cu AI, a făcut rapid înconjurul lumii.

    „Vreau să îmi folosesc inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să trăiască o viaţă mai bună. Voi face tot posibilul ca lumea să fie un loc mai bun… Sunt aici să ajut umanitatea, să creem un viitor împreună. Sunt un robot social“, spune Sophia.

    Aşadar, inteligenţa artificială va duce comunicarea dintre oameni la un alt nivel. Ţine de noi să ne adaptăm schimbării, să fructificăm rezultatele dezvoltării tehnologiei şi să păstrăm umanitatea din noi.

  • Una dintre cele mai mari ”televiziuni” se PRĂBUŞEŞTE. Acţiunile sunt în picaj liber

    Rezultatele anunţate de companie pentru al doilea treimestru au speriat investitorii, luni, şi au sugerat că această creştere exponenţială pe care a cunoscut-o compania se apropie de un sfârşit brusc. Acţiunile Netflix au scăzut cu 14% la 346 de dolari în tranzacţionarea după închidere pe bursa din New York.

    Pentru al doilea trimestru consecutiv Netflix a raportat un profit de 384 de milioane de dolari, adică 85 de cenţi per acţiune, în creştere de la 65,6 milioane de dolari, adică 15 cenţi per acţiune, în anul anterior.

    Nu este prima dată când Netflix ratează aşteptările analiştilor cu privire la creşterea numărului de abonaţi. Compania a ratat cifrele de trei ori în ultimele 10 trimester.

    În toal, Netflix susţine că a adăugat 670.00 de clienţi pe platforma de streaming în Statele Unite, aproape jumătate din anticipările de 1,2 milioane de clienţi noi în SUA. În plus, compania a ratat şi rezultatele aşteptate de peste hotare, cu peste 500.000 de clienţi.

    Analistul Daniel Ives din cadrul GB Insights a transmis că rezultatele erau aproape de a se transforma într-un dezastru. După mai mulţi ani în care au dat peste cap aşteptările Wall Streeet-ului, Ives spune că „aceasta este clar o pauză pentru Netflix încât ratarea la nivel internaţional a ţintei era una dintre premisele de creştere pentru următorii ani în faţa investitorillor”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Companiile chineze ar putea prelua controlul reţelei de electricitate din Portugalia

    Tranzacţia ar fi primit deja acordul guvernului portughez, urmând a fi efectuată preponderent prin intermediul companiei de stat China Three Gorges (CTG), precum şi a unui număr de alte câteva companii de stat chineze.

    China Three Gorges (CTG) deţine deja 21,35% din acţiunile companiei Energias de Portugal (EDP), în urma unei tranzacţii din 2011, făcută contra sumei de 2,7 miliarde de euro. La data realizării ei, tranzacţia fusese una dintre cerinţele Comisiei Europene din planul de bailout de 78 de miliarde de euro, aplicat Portugaliei ca urmare a problemelor economice întâmpinate pe fondul crizei financiare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA ameninţă China cu noi taxe pe importuri în valoare de 200 de miliarde de dolari

    Ministerul Comerţului din China a declarat miercuri că a fost „şocat” de decizia Administraţiei şi ar putea depune plângere Organizaţia Mondială a Comerţului, însă nu a precizat concret cum va răspunde măsurii. Într-o declaraţie, ministrul chinez a numit acţiunile venite din partea Statelor Unite „complet inacceptabile”.

    Beijingul a afirmat că va răspunde măsurilor tarifare escaladante ale Washingtonului, inclusiv prin „măsuri calitative”, o ameninţare de care afacerile americane din China se tem, pentru că acest lucru ar putea duce la întârzieri în aprobarea investiţiilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii de la China Energy nu mai cumpără 51% din KMG International, proprietarul Rompetrol

    „Grupul KMG International (KMGI) aduce la cunoştinţa publicului că tranzacţia privind achiziţia unei participaţii de 51% din acţiunile KMG Internaţional N.V. de către China Energy Company Limited nu va fi finalizată”, arată raportul de pe site-ul Bursei de Vslori Bucureşti (BVB).

    Rompetrol precizează că data limită până la care părţile ar fi trebuit să îndeplinească toate condiţiile precedente a expirat la 30 iunie 2018, iar părţile nu vor prelungi această dată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă vreţi ca afacerile să devină etice, atunci cine va mai face business?

    Millennialii au o agendă diferită de cea a afacerilor, considerând că priorităţile unei companii ar trebui să fie crearea de locuri de muncă, inovarea, îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi profesionale a angajaţilor şi să se concentreze mai puţin pe generarea de profituri, eficientizare şi producţia de bunuri şi servicii, spune Raluca Bontaş, partener global employer services la Deloitte Romania, comentând rezultatele studiului.

    „Rezultatele sondajului ar trebui să le dea de gândit liderilor de business, implicit din România, fiind un semnal de alarmă. Deteriorarea încrederii şi loialităţii angajaţilor are implicaţii asupra performanţei companiilor şi a economiei în general”, menţionează ea.

    Mai puţin de jumătate dintre millenniali consideră că firmele se comportă etic şi că liderii din business contribuie la un climat social mai bun, conform studiului. În 2017, aproape două treimi dintre millenniali aveau o altă părere.

    Încet-încet, ne îndreptăm spre un socialism al capitalismului.

    Ca să rezişti în afaceri, este puţin probabil ca etica să fie în capul listei de priorităţi. Ca să câştigi cotă de piaţă, trebuie să inventezi produse şi servicii superioare, trebuie să-ţi „omori” concurenţa şi, dacă nu poţi, să o cumperi, trebuie să faci astfel încât să ajungi la o poziţie de monopol pentru a putea majora preţurile. Pentru a-i determina pe liderii companiei să facă acest lucru, există instituţia bonusului, a salariilor mari, a pachetelor de acţiuni oferite ca recompensă.

    Cine nu-şi îndeplineşte ţintele de vânzări, de profit, de rentabilitate, de cotă de piaţă este dat afară şi vine altcineva în loc.

    Deşi liderii din business au un discurs etic: clienţii sunt prioritatea noastră absolută, fără angajaţii noştri nu am fi putut ajunge atât de sus, fără CSR nu putem dormi, realitatea este exact inversă. Acţionarii cer profituri din ce în ce mai mari, rentabilitatea capitalului trebuie să depăşească dobânzile la bancă pentru că nu ar mai avea altfel sens să investeşti într-o companie, directorii impun ţinte din ce în ce mai mari directorilor de sub ei, care, la rândul lor, se îndreaptă către middle manageri în îndeplinirea ţintelor şi tot aşa.

    În orice moment, cei care au responsabilitatea cifrelor trebuie să găsească soluţii pentru a le atinge, chiar cu preţul „călcării pe cadavre”.
    Millennialii vor mai multă etică în afaceri, dar, când vor ajunge în poziţia de execuţie, când vor da de gustul bonusurilor, îşi vor schimba discursul şi vor face la fel ca predecesorii lor.

    Pentru a avea un impact pozitiv în societate, pentru a schimba lucruri, mai întâi trebuie să generezi resurse, pentru ca apoi să poţi să le cheltuieşti.

    Cei care au fondat marile universităţi americane, unde vor să ajungă millennialii, întâi au produs bani, au călcat pe cadavre în business, iar apoi i-au pus la dispoziţia societăţii.

    Este bine să faci Harvardul sau Yale, pentru că ai acces apoi la salarii mai mari, sari etapele de promovare profesională, dar câţi ştiu că banii din care se susţin universităţile sunt produşi în România, de exemplu, prin achiziţia de păduri, prin cumpărarea de acţiuni la companii care trăiesc din monopol şi din tarife mari, prin achiziţia unor titluri de valoare ale unor ţări care, la un moment dat, ajung la pământ şi sunt nevoite să plătească dobânzi mari, prin achiziţia, poate, de credite neperformante şi apoi recuperarea lor prin strângerea cu uşa a debitorilor?

    Foarte mulţi millenniali îşi caută un sens social, vor să experimenteze cât mai multe lucruri, vor să facă bine societăţii, dar cineva trebuie să plătească factura.

    Toată lumea, începând de la millenniali până la companii, se plânge de nivelul educaţiei din România, marea majoritate a profesorilor sunt slabi şi nu ţin pasul cu ceea ce se întâmplă în piaţă, sistemul de educaţie este depăşit, iar rezultatul este catastrofal pentru piaţa muncii.
    Florin Talpeş, cel care a creat Bitdefender, cea mai cunoscută companie românească din industria IT, spune că soluţia pentru a schimba sistemul de educaţie din România este ca orice lider de business să adopte o şcoală şi să-şi pună o întrebare: „Cum cresc media şcolii mele de la 6 la 9?”.

    Dar înainte de a ajunge la această soluţie, trebuie să ai un business, trebuie să ajungi să ai resursele financiare, umane sau logistice pentru a adopta o şcoală şi a-i schimba cursul, de care să beneficieze millennialii sau generaţiile care vin: Z etc.

    Şi atunci cine va mai face business, cine va mai plăti facturile, cine va plăti educaţia, dacă vreţi ca afacerile să devină etice?

  • Filiala din SUA a Deutsche Bank a picat testul de stres al Federal Reserve

    Deutsche Bank trecuse, săptămâna trecută, de prima parte a testului, care a măsurat nivelul capitalului său în situaţia unei recesiuni severe. Testul desfăşurat joi s-a concentrat însă asupra modului în care operaţiunile băncii pentru acest capital, cum ar fi plata dividendelor şi investiţiile, fac faţă scenariului de recesiune al Trezoreriei Americane.

    „Îngrijorările includ slăbiciuni semnificative în capacităţile de date ale firmei şi a controalelor care susţin procesul de planificare a capitalului, precum şi a modalităţilor de abordare ale băncii utilizate pentru estimarea veniturilor şi a pierderilor sub stres”, a afirmat un oficial al Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii (Fed), într-o declaraţie citată de Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E.ON şi-a vândut acţiunile deţinute la Uniper, cu 3,8 miliarde de euro, către Fortum Corporation

    „Toate condiţiile pentru finalizarea ofertei de preluare publică voluntară au fost întrunite, tranzacţia fiind realizată şi finalizată. Operaţiunea a fost aprobată de Comisia Europeană şi de Autoritatea Rusă Antimonopol. În total, E.ON a primit aproximativ 3,8 miliarde de euro în urma tranzacţiei pentru acţiunile pe care le mai deţinea în Uniper”, arată documentul.

    „Vânzarea către Fortum a acţiunilor rămase în Uniper marchează sfârşitul unui capitol din istoria E.ON”, a precizat Johannes Teyssen, director executiv E.ON SE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro