BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Aproape 10.000 dintre refugiaţii din Ucraina care au rămas în România sunt studenţi

    Aproape 10.000 dintre cei 80.000 de refugiaţi din Ucraina care au rămas în România sunt studenţi, iar România a luat măsuri pentru ca aceştia să îşi poată continua studiile, a declarat Sorin Cîmpeanu la reuniunea miniştrilor învăţământului superior şi cercetării din UE.

    Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că România a primit pe teritoriul său, până în acest moment, mai mult de 300.000 de refugiaţi. 80 000 dintre aceştia au rămas pe teritoriul României, iar aproape 10.000 dintre refugiaţi sunt studenţi. Conform ministrului, România a luat măsuri astfel încât aceştia să îşi poate continua studiile în universităţile din România.

    „Am creat cadrul legal pentru ca universităţile româneşti sa poată analiza şi aviza înmatricularea solicitanţilor în orice moment, nu numai la început de an universitar sau de semestru, conform regulilor obişnuite. În plus, foarte important – consider – refugiaţii cu cetăţenie ucraineană beneficiază de finanţarea procesului educaţional de la bugetul de stat al României. Studenţii care nu pot prezenta acte de studii pot fi înmatriculaţi de universităţile româneşti pe baza evaluărilor proprii şi a unei declaraţii pe propria răspundere a solicitantului, urmând ca aceştia să facă dovada parcursului academic anterior, până la finalizarea studiilor universitare”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

    Acesta a mai spus că universităţile româneşti sunt gata să primească cadre didactice ucrainene pentru a preda şi continua activitatea de cercetare în România. În actualul context, proiectele de mobilităţi Erasmus au fost adaptate noilor condiţii, studenţii ucrainieni beneficiind de prelungirea duratei mobilitate în universităţile româneşti, a adăugat ministrul.

    Sorin Cîmpeanu a mai spus la reuniunea miniştrilor învăţământului superior şi cercetării din UE cu tema „Coordonarea politicii UE de cooperare internaţională în materie de cercetare, inovare şi învăţământ superior”, care s-a desfăşurat la Marsilia, că, în acest context, este şi mai mare nevoie de o coordonare a politicii UE de cooperare internaţională în materie de cercetare, inovare şi învăţământ superior.

  • Ruşii îşi iau adio de la Adidas: Gigantul german închide operaţiunile din Rusia

    Adidas a întrerupt vânzările în Rusia, fiind ultimul dintr-un şir de producători de îmbrăcăminte sportivă precum Puma şi Nike ca răspuns la invazia ţării în Ucraina, scrie Bloomberg. 

    Compania sportivă germană a declarat marţi că suspendă operaţiunile magazinelor sale şi ale site-ului de comerţ electronic din Rusia şi că este “solidară cu cei care fac apel la pace”. Adidas, într-o măsură separată, a înlocuit şeful operaţiunilor sale din China, după ce afacerea s-a confruntat cu dificultăţi în ultimul an, pe fondul boicotului consumatorilor şi al concurenţei crescute din partea rivalilor locali.

    Cele două anunţuri subliniază tulburările geopolitice care afectează mărcile de consum care se confruntau deja cu impactul pandemiei. Invazia Rusiei în Ucraina a adus o condamnare globală, restricţii comerciale şi sancţiuni financiare, inclusiv o măsură de interzicere a accesului unor bănci la sistemul de mesagerie financiară SWIFT. Unele dintre cele mai emblematice mărci din lume părăsesc acum ţara.

    Compania a declarat că va continua să plătească angajaţii din Rusia şi “va lua decizii şi măsuri comerciale viitoare, după cum este necesar”. De asemenea, donează bani şi haine pentru a ajuta persoanele afectate de războiul din Ucraina şi oferă sprijin angajaţilor din regiune cu transport, locuinţă, îmbrăcăminte, hrană şi asistenţă psihologică.
     

  • Zelenski este resemnat: “Am realizat că NATO nu este pregătită să accepte Ucraina”

    Preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski şi-a exprimat anterior nemulţumirea faţă de NATO pentru că nu a instituit zona de interdicţie aeriană în Ucraina, scrie Mediafax.ro.

    Recent a făcut noi declaraţii printr-un interviu cu  ABC News în care şi-a exprimat dezamăgirea şi chiar resemnarea: 

    “Pentru că nu este vorba despre mine, este despre oamenii care m-au ales. În ceea ce priveşte NATO, mi-am pierdut interesul pentru această problemă după ce ne-am dat seama că NATO nu este pregătită să accepte Ucraina. Alianţei îi este frică de o confruntare cu Federaţia Rusă. Ţara noastră oricum nu va cerşi în genunchi, iar eu nu sunt genul de preşedinte care să cerşească”, transmite preşedintele. 

    Preşedintele Ucrainei crede că până la urmă, conflictul ruso-ucrainean s-ar putea încheia cu un compromis în privinţa cedării peninsulei Crimeea şi a regiunii Donbass către Federaţia Rusă. 

    “Vorbesc de garanţii de securitate. Cred că putem discuta şi găsi un compromis asupra teritoriilor ocupate temporar şi republicile nerecunoscute, care nu sunt recunoscute de nimeni, cu excepţia Federaţiei Ruse. Sunt gata pentru dialogare, dar nu pentru capitulare. “, a declarat Zelenski

    Preşedintele ucrainean a transmis şi un mesaj pentru poporul american în limba engleză – Americanii ar trebui să ne înţeleagă ce înseamnă să lupţi pentru libertate. Pentru că întotdeauna americanii vorbesc despre libertate. Cred că ei îşi dau seama ce simţim că luptăm pentru libertate împotriva inamicului. Nu suntem prea diferiţi. Dacă ştiţi ce înseamnă libertatea, ajutaţi-ne!  Cred că putem învinge împreună!”. 

    Acesta susţine că dacă Rusia va ocupa Ucraina, pe termen lung va pierde pentru că ucrainenii vor organiza o insurgenţă anti-rusă şi se vor lupta. 

    Într-un alt discurs desfăşurat ulterior, preşedintele ucrainean a învinovăţit Occidentul pentru decesele din Ucraina fiindcă refuză să închidă spaţiul aerian ucrainean şi să furnizeze avioane.

    “Dacă lumea este pusă deoparte, se va pierde pe sine. Pentru totdeauna. Pentru că există valori necondiţionate. La fel pentru toată lumea. În primul rând, aceasta este viaţa. Dreptul la viaţă pentru toată lumea. Exact pentru asta luptăm în Ucraina. Exact de asta vor să ne priveze aceşti ocupanţi slabi. Asta trebuie să protejeze lumea”, a transmis Zelenski. 

  • Declaraţie sumbră din partea celebrului investitor Bill Ackman: Al Treilea Război Mondial ar putea fi deja în curs de desfăşurare

    Bill Ackman a declarat pe Twitter că Al Treilea Război Mondial este, probabil, deja în curs de desfăşurare, în pofida lipsei de recunoaştere a opiniei publice, scrie Business Insider.

    „Al Treilea Război Mondial probabil că a şi început, dar am întârziat în a recunoaşte acestă realitate”, a declarat miliardarul sâmbătă, pe Twitter.

    “Ne aflăm la începuturile aspiraţiilor globale ale lui Putin. Cu fiecare ‘victorie’, el este încurajat să ia mai mult. Preşedintele rus ne testează şi noi picăm de fiecare dată”.

    Ackman a declarat că a avut coşmaruri despre posibilitatea unui alt război mondial. El a comparat visele cu cele pe care le-a avut în 2020 înainte ca pandemia să împingă SUA în lockdown. La acea vreme, doar câteva mii de persoane au fost testate pozitiv pentru coronavirus în SUA, dar Ackman a spus că la acea vreme că „iadul este pe cale să se apropie” şi a cerut o izolare la nivel naţional în timpul unui interviu acordat CNBC.

    „În ianuarie 2020, am avut coşmaruri despre potenţiala declanşare a unei pandemii, dar toată lumea părea să creadă că sunt nebun”, a spus Ackman pe Twitter. „În 2022, toate coşmarurile au revenit”.

    Ackman a spus că NATO şi SUA au acţionat din „teama de a nu-l provoca pe Putin”, în timp ce Putin a declarat că sprijinul Occidentului pentru Ucraina sub formă de sancţiuni şi provizii este „asemănător unei declaraţii de război”.

    Ackman, CEO-ul Pershing Square Capital, a adăugat că mai sunt multe de făcut înainte ca SUA să intre „într-un război fierbinte cu Rusia”. Miliardarul a spus că SUA ar trebui să înceteze să cumpere petrol rusesc şi să lucreze pentru a furniza Ucrainei mai multe arme şi informaţii. El a adăugat că, dacă sancţiunile eşuează, NATO ar trebui să reconsidere aplicarea unei zone de excludere a zborului deasupra Ucrainei.

    „Când eram copil şi am aflat despre Holocaust, i-am întrebat pe bunicii mei de ce nu au făcut mai mult pentru a salva milioane de oameni de la genocid în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a spus Ackman. “Nu au avut răspunsuri foarte bune. Ce le vom spune nepoţilor noştri când ne vor întreba de ce am lăsat să moară sute, mii sau chiar milioane de ucraineni?”

    Cel mai recent tweet al miliardarului a venit la o săptămână după ce a cerut preşedintelui Joe Biden „să stabilească o adevărată linie roşie” şi să ia în considerare intervenţia militară în Ucraina.

    Luni, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut încă o dată boicotarea internaţională a petrolului rusesc, precum şi punerea în aplicare de către Occident a unui set de sancţiuni mai severe.

    Biden a cerut Congresului să aprobe un ajutor de 10 miliarde de dolari pentru întărirea apărării Ucrainei.

    Biden a afirmat că trupele americane „nu vor fi implicate în conflict” şi a respins cererea Ucrainei de a crea o zonă de excludere a zborului. Cu toate acestea, preşedintele a declarat că SUA vor acţiona în cazul în care Rusia va ataca teritoriul NATO, folosind „întreaga forţă a puterii colective a alianţei”.

    În cele din urmă, Ackman a spus că Beijingul deţine cea mai mare putere atunci când a vine vorba de încetarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.

    „Putin respectă şi probabil se teme de China”, a spus Ackman pe Twitter. „China se poate ridica pe scena mondială ajutând la rezolvarea acestei crize. Timpul se scurge în defavoarea a milioane de vieţi omeneşti”.

    China nu a impus încă sancţiuni Rusiei, deşi ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat luni că ţara este dispusă să acţioneze ca mediator între cele două părţi beligerante.

  • Un aeroport secret din estul Europei, folosit de mai multe ţări pentru a trimite arme în Ucraina

    Generalul Mark Milley care este preşedintele şefilor de stat major din SUA, a fost săptămâna trecută la un aeroport neprecizat situat în apropierea graniţei ucrainene. Aeroportul a devenit un loc folosit intens pentru trimiterea de arme în Ucraina, a spus un oficial american.

    În timpul vizitei, Milley s-a întâlnit cu militarii şi ceilalţi angajaţi şi a examinat procedurile privind expedierea armelor. În ultimele zile, locul a devenit ca un stup de albine în ceea ce priveşte activităţile, plecând de la câteva zboruri în fiecare zi până la 17 zboruri zilnice, aceasta fiind şi capacitatea maximă a obiectivului.

    Locul în care se află aeroportul rămâne un secret pentru a proteja transporturile de arme către Ucraina.

    Forţele militare din Rusia nu au urmărit aceste transporturi până în prezent, dar există îngrijorări potrivit cărora situaţia s-ar putea schimba în condiţiile în care ofensiva ruşilor continuă.

    SUA şi alte ţări NATO au trimis deja în Ucraina 17.000 de mine antitanc şi 2.000 de rachete antiaeriene stinger, a declarat, pentru CNN, un oficial american.

  • Oficial ucrainean: 1.500 de imobile rezidenţiale şi 34 de spitale, lovite de rachetele ruseşti

    Un oficial ucrainean a declarat că rachetele trase de armată rusă au lovit 1.500 de imobile rezidenţiale şi 34 de spitale, anunţă Sky News.

    Mykhailo Podoliyak, un consilier al preşedintelui ucrainean, i-a numit pe ruşi „barbarii secolului 21” într-un mesaj public.

    El susţine că trupele din Rusia au avariat sau distrus 202 şcoli şi 34 de spitale într-un atac violent început în urmă cu 12 zile.

    De asemenea, 1.500 de clădiri rezidenţiale au fost lovite şi sute de aşezări sunt „lipsite de lumină, apă şi încălzire”.

    „Armata rusă nu ştie cum să lupte împotriva altei armate. Dar este bună la ucis civili”, a precizat Mykhailo Podoliyak.

  • Consiliul European va discuta zilele următoare despre solicitarea Ucrainei privind intrarea în UE

    Consiliul European va discuta zilele următoare despre solicitarea Ucrainei privind începerea unei proceduri speciale pentru admiterea în Uniunea Europeană, anunţă Sky News.

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat că solicitarea Ucrainei va fi discutată în următoarele zile.

    Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a depus luni o cerere de aderare la UE, solicitând ca primirea ţării sale să fie accelerată.

    El a cerut blocului să permită ţării sale să obţină imediat statutul de membru într-o procedură specială în condiţiile în care Ucraina se apără de Rusia.

    Georgia şi Republica Moldova au depus cereri asemănătoare.

  • TikTok devine noul câmp de luptă al războiului mediatic. Pe baza invaziei din Ucraina, zeci de utilizatori folosesc videoclipuri false pentru a genera vizualizări şi donaţii

    TikTok, aplicaţia deţinută de ByteDance, cu peste 1 miliard de utilizatori, s-a transformat recent într-o sursă de ştiri pentru mulţi tineri care urmăresc invazia Rusiei în Ucraina. Utilizatorii ucraineni şi-au împărtăşit experienţa legată de război, stimulând sprijinul şi ajutorul pentru ţara lor, scrie Financial Times.

    Cu toate acestea, conflictul a copleşit capacitatea moderatorilor de a filtra conţinutul, luând astfel naştere o serie de conturi suspecte, menite să atragă vizualizări şi donaţii de pe urma ştirilor false.

    „A existat un vid iniţial de informaţii care a sporit prezenţa conţinutului inexact”, a spus Abbie Richards, un cercetător TikTok.

    În cele mai multe cazuri, problema a constat în postarea involuntară de imagini înşelătoare sau inexacte, potrivit declaraţiilor lui Richards. Dar, în alte cazuri, o serie de utilizatori au postat informaţii false din interese exacte, cum ar fi strangerea de vizualizări sau donaţii. 

    Cercetătorii evidenţiază stimulentele financiare de pe TikTok, concepute pentru a recompensa creatorii, ca având consecinţe nedorite. Creatorii pot primi cadouri virtuale în timpul transmisiilor live, ca mai apoi acestea să fie convertite în monede TikTok şi retrase în bani reali. TikTok primeşte un comision de 50% din banii cheltuiţi pe cadouri virtuale, potrivit creatorilor de pe platformă. 

    FT a semnalat mai multe transmisii live despre războiul din Ucraina care au inclus informaţii eronate, capitalizate mai apoi de utilizatori. TikTok a eliminat mai multe videoclipuri şi conturi din cauza dezinformării periculoase şi încălcărilor de autenticitate.

    Una dintre postările de top care poartă pe platformă hashtag-ul Ukraine, este un videoclip cu soldaţi în haine militare care îşi iau rămas bun de la partenerele lor. Videoclipul, care a strâns până în prezent 7,3 milioane de vizualizări, reprezintă un fals, secvenţele fiind luate din filmul „Războiul himerelor” din 2017.

    TikTok a devenit compania de social media cu cea mai rapidă creştere din 2020, un avânt semnificativ susţinut de instalarea pandemiei. Cu toate acestea, creşterea uriaşă a companiei a ridicat semne de întrebare cu privire la capacităţile de moderare ale acesteia.

    Pentru a rezolva această problemă, Tik-Tok şi-a intensificat echipa de moderatori din Europa, investind, de asemenea, în inteligenţa artificială pentru a semnala materialul care contravine politicilor aplicaţiei.

    Bret Schafer, şeful echipei de manipulare a informaţiilor din cadrul Alianţei pentru Securizarea Democraţiei, a declarat că TikTok se află încă în stadiile incipiente ale politicilor sale de moderare a conţinutului referitor la războiul din Ucraina.

    Experţii susţin că algoritmul TikTok permite răspândirea dezinformării virale mai mult decât în rândul celorlalte companii social media. Ei au remarcat, de asemenea, că instrumentele de editare ale platformei le permit utilizatorilor să reutilizeze sau să amestece cu uşurinţă conţinut audio şi vizual din surse variate.

  • Kremlinul a prezentat din nou condiţiile pentru oprirea conflictului militar cu Ucraina

    Administraţia de la Kremlin a reafirmat, luni, condiţiile pentru oprirea intervenţiei militare, printre acestea figurând recunoaşterea internaţională a anexării Crimeei, independenţa regiunilor Lugansk şi Doneţk şi neutralitatea Ucrainei din punct de vedere militar.

    “Putem opri operaţiunile militare în orice moment, după demilitarizare” şi dacă sunt îndeplinite condiţiile solicitate, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News.

    Printre condiţii, Peskov a menţionat recunoaşterea regiunii anexate Crimeea ca fiind teritoriu rus, recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk şi neutralitatea Ucrainei din punct de vedere militar. Peskov a cerut ca în Constituţia Ucrainei să fie introdusă o clauză clară prin care să existe garanţii că ţara nu va adera la NATO.

    Dmitri Peskov susţine că Rusia nu va mai formula alte revendicări teritoriale. Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014, iar în februarie 2022 a recunoscut ondependenţa regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk, dar aceste decizii nu sunt recunoscute la nivel internaţional.

    A treia sesiune de negocieri între delegaţiile Ucrainei şi Rusiei este programată în Belarus în această după-amiază.

  • Citatul săptămânii. Charles Michel, preşedintele Consiliului European: Nu este atacată doar Ucraina. Este atacat dreptul internaţional, este atacată ordinea internaţională bazată pe reguli, democraţia şi demnitatea umană

    Nu este atacată doar Ucraina. Este atacat dreptul internaţional, este atacată ordinea internaţională bazată pe reguli, democraţia şi demnitatea umană. (…) Pur şi simplu este vorba despre terorism geopolitic.