BusinessMagazin

Tag: turism

  • Cum arată un buncăr nuclear est-german transformat în atracţie turistică (GALERIE FOTO)

    Adăpostul de la Tessin, de lângă Rostock, pe coasta Mării Baltice, este al doilea construit în Germania de Est după cel de la Hennickendorf, de lângă Berlin, precizează Der Spiegel. A fost conceput pentru a permite forţelor navale est-germane ca, în cazul unui atac atomic din partea NATO, să declanşeze o lovitură nucleară “preventivă”, cu circa trei minute înaintea rachetelor NATO, după care militarii ar fi urmat să se refugieze în interiorul buncărului, o construcţie cu două etaje, cu o suprafaţă totală de 3.000 mp.

    Cum arată un buncăr nuclear est-german transformat în atracţie turistică (GALERIE FOTO)

    Construcţia a început în 1969, a fost dată în folosinţă la 1 decembrie 1974 şi a costat 62 de milioane de mărci est-germane – echivalentul salariilor medii lunare a circa 100.000 de est-germani. Înăuntru se aflau rezervoare de oxigen, apă şi hrană, echipamente de comunicaţii, de reglare a temperaturii şi de amortizare a şocurilor. În cazul unui atac atomic din partea NATO, cei adăpostiţi în spatele uşii de oţel de 3,5 tone ar fi urmat să supravieţuiască încă 16-20 de zile, depinzând de rezervele de oxigen disponibile.

    Turiştii pot vizita centrul tehnic de comandă, dormitoarele, camerele de baie şi sălile de mese pentru ofiţeri, marinari şi personalul auxiliar, precum şi centrul de comandă, cu covor pe jos şi cu o hartă a Mării Baltice drept exponat principal; de aici ar fi urmat să fie luate şi comunicate partenerilor din Pactul de la Varşovia deciziile ulterioare loviturii nucleare. Există şi un puţ propriu al buncărului, care putea extrage apă de la o adâncime de 15 metri. Turiştii află, de asemenea, că rezervele de hrană cuprindeau carne, cartofi, pâine, dar – ca fapt divers – şi condimente.

    Buncărul a fost pus în regim de conservare în 1993 de către forţele armate ale Germaniei reunificate, Bundeswehr. Fostul regim plănuia extinderea şi modernizarea buncărului între 1990 şi 1994, ceea ce ar fi avut nevoie de încă 63 de milioane de mărci, însă căderea regimului comunist şi a Cortinei de Fier au pus capăt acestor planuri, iar existenţa adăpostului secret a fost aproape uitată de public.

    Sursa foto: Der Spiegel

  • Elena Udrea: Un bătrân din Petroşani mi-a dat un bilet în care îmi cere să refac drumul spre Herculane

    “Potenţialul natural al zonei este, cred eu, mai mare decât al Văii Prahovei. Pentru ca el să fie însă atins, e nevoie de investiţii majore în infrastructură, pentru că altfel nu poţi face turism şi pentru că aşa se vor crea locuri de muncă, rezolvând astfel principala problemă a zonei”, scrie Udrea pe blog.

    Prin Programul Operaţional Regional, MDRT a alocat judeţului Hunedoara peste 560 de milioane de lei pentru drumuri, infrastructură de turism şi socială. Ministerul Mediului are, de asemenea, un program de 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea reţelei de apă şi canalizare. Nu este însă suficient, necesarul de investiţii fiind mult mai mare, astfel încât prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii vor fi alocate 300 de milioane de lei în drumuri locale şi judeţene şi 70 de milioane de lei în aducţiuni de apă şi canal. În total, zona va beneficia din partea MDRT de investiţii de aproape 1 miliard de lei din partea MDRT numai în Valea Jiului.

    “Aici s-a întâmplat un lucru care m-a impresionat”, notează Elena Udrea. La inaugurarea drumului care trece prin mijlocul municipiului, realizat în 7 luni din fonduri europene prin MDRT, din mulţime a apărut un bătrân care i-a înmânat un bilet şi i-a spus că are trei lucruri să-i ceară, scrise pe hârtie. În loc de pensie sau altă problemă personală, “bătrânul îmi cerea să refac drumul către staţiunea Băile Herculane, pe cel dintre Petroşani şi Voineasa şi să investesc în continuare în staţiunea Petroşani. Evident, l-am sărutat pe obraji şi i-am spus că voi face tot ceea ce ţine de mine pentru a realiza aceste proiecte”, povesteşte ministrul, care publică pe blog şi o poză cu biletul localnicului.

    Ministrul Elena Udrea a semnat, joi, două contracte de 36 de milioane de lei la Lupeni cu primarul PSD Cornel Resmeriţă, din care 10 milioane de lei pentru reabilitarea Palatului Cultural din localitate şi 26 de milioane pentru un drum de interes local. Fonduri pentru investiţii pe care localitatea nu i-ar fi avut în 10 ani de acum înainte. De asemenea, la Petroşani a semnat două contracte pe fonduri europene, în valoare de 5,5 milioane de euro – unul de modernizare şi dotare a ambulatoriului din oraş, celălalt cu primarul de la Uricani, de dotare a cabinetelor medicale care deservesc unitatea medicală din Lupeni.

  • Thomas Cook revine pe piaţa turistică românească cu brandul Neckermann

    “Subsidiara din Germania a grupului britanic, Thomas Cook AG, va opera din 2012, prin intermediul brandului Neckermann, sejururi pe litoralul românesc, circuite şi călătorii în oraşe”, a spus Udrea. Thomas Cook s-a retras în anul 2006 de pe piaţa românească, nemulţumit de hotelurile şi serviciile de pe litoral. “Pe lângă destinaţiile de vacanţă, România începe să devină tot mai atractivă pe piaţa germană şi să fie percepută ca o destinaţie interesantă din punct de vedere al naturii, al culturii şi chiar al preţului pachetelor turistice”, a spus Udrea. Alături de Neckermann, cei mai mari touroperatori germani, TUI, REWE Touristik şi FTI, au România ca destinaţie în cataloagele lor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea hoinăreală: evadare printre frumuseţile Europei

    Ce face atât de deosebit acest volum, în avalanşa de ghiduri cu care este inundată piaţa de carte? Forţa lui de sinteză, faptul că acoperă mii de kilometri şi mii de ani de cultură în doar două sute de pagini şi, apoi, că izbuteşte să comunice informaţii esenţiale într-un limbaj plastic, care sugerează continuu fiorul descoperirii şi bucuria întâlnirii cu detalii atipice sau necunoscute.

    Deşi fiecare oraş sau regiune pe care o acoperă este însoţit de planuri şi hărţi, de sfaturi şi informaţii practice privind clima, moneda locală, transporturile în comun sau adresele de neocolit, există întotdeauna şi ceva în plus: curiozităţile fiecărei zone, detaliile revelatoare trecute de alţii cu vederea, traseele unice, fulguraţia unui moment inefabil. Toate acestea sunt puse în valoare de o suită copleşitoare de fotografii proaspete, ale unei Europe pe lângă care am trecut, fără de fapt s-o vedem.

    De la splendorile arhitecturale ale Sankt Petersburgului la canalele din Amsterdam, de la forfota şi culorile ţipătoare din marginea estică a continentului – Istanbul – la extremitatea nordică a Cercului Arctic, surprins în plină iarnă finlandeză, de la colinele sălbatice şi aride din Highlands la Italia barocă sau renascentistă, suntem invitaţi să rătăcim şi să ne răsfăţăm în 50 de locuri speciale, atent alese de un scriitor care reuşeşte să ne seducă prin fiecare frază.

    Întrebat odată de ce citeşte aşa de mult, Hemingway a spus că o face pentru că-i permite să trăiască vieţile altora. La fel se întâmplă şi cu călătoriile lui Mike Gerrard: citindu-le, ai sentimentul că trăieşti mai multe vieţi deodată.

    Mike Gerrard, “Ghidul călătorului. Europa”, Editura Litera, Bucureşti, 2011

  • Elena Udrea: Nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche

    “Organizăm un eveniment care să o pună în valoare şi să promoveze Sulina, Festivalul cailor sălbatici din Delta Dunării, care se doreşte unul dintre cele mai importante eveniment folk la nivel naţional. Evident că va fi promovată şi această atracţie turistică aflată în Pădurea Letea”, anunţă Elena Udrea, într-o postare pe blogul personal.

    Ar fi destul de simplu însă, notează ea, să fructificăm Delta doar în favoarea turismului, neglijând aspectele de mediu şi de cultură de aici. “Repet ce am afirmat în urmă cu doi ani: nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche, acolo unde betoanele şi-au făcut loc până pe plajă”, afirmă ministrul, care a participat sâmbătă la şcoala de vară a tinerilor din diaspora.

    Sulina este unul dintre cele trei proiecte pilot, alături de Băile Herculane şi Borsec, pe care Ministerul Dezvoltarii le derulează împreună cu PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), prin care localităţile respective vor trece printr-un proces de regenerare urbană, cu obiectivul principal de a le creşte atractivitatea turistică.

    La Sulina s-au realizat deja amenajarea plajei, reamenajarea falezei şi reabilitarea străzii doi şi urmează reabilitarea cimitirului maritim, a fostului sediu al primei instituţii europene, Comisia Dunării, ca şi a două faruri vechi, a precizat ministrul.

    În calitate de coordonator al domeniului 3 din Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (promovarea culturii, a turismului şi a relaţiilor intercomunitare), Ministerul Dezvoltării se ocupă de dezvoltarea infrastructurii prin proiecte cofinanţate cu bani europeni şi promovarea Dunării şi a Deltei ca destinaţii turistice.

    Astfel, lucrările la miniporturile din Sfântu Gheorghe, Murighiol şi Sarichioi se află într-un stadiu avansat, urmând să fie finalizate anul acesta. Mai multe clădiri şi străzi din Sulina vor fi reabilitate, printre care fosta bibliotecă orăşenească şi faleza turistică. În Galaţi se va realiza un port pentru ambarcaţiuni de agrement. Porturi turistice se vor face la Olteniţa şi Feteşti şi va fi dezvoltată infrastructura turistică pe insula Şimian, acolo unde a fost mutată cetatea Ada-Kaleh.

    De asemenea, în judeţul Constanţa se vor realiza mai multe porturi de agrement cofinanţate din bani veniţi pe Strategia Dunării: Tomis-Tuzla, Ostrov, Capidava şi Topalu. În 2 Mai se va construi un port pentru ambarcaţiuni mici turistice şi pescăreşti. La Techirghiol, pe lac, se va reconstrui cheul pentru acostarea navelor de agrement.

  • Litoral: 10.000 de camere de hotel au afaceri cât două restaurante McDonald’s

    Privatizarea hotelurilor de la malul mării a avut un efect paradoxal. În lipsa managementului eficient şi a investiţiilor, unităţile stau goale.

    Cei mai mari zece proprietari de hoteluri de la malul mării abia reuşesc să genereze un business de 10 milioane de euro, aproape cât două restaurante McDonald’s, deşi deţin un sfert din capacitatea de cazare de pe litoral, adică 20.000 de locuri în 10.000 de camere. Primii în topul hotelurilor goale sunt SIF Transilvania, Josef Goschy şi fraţii Micula, cu peste 15.000 de locuri şi afaceri de 7 mil. euro.

    Deşi hotelurile au fost privatizate, în plin sezon ele stau goale, iar întrebarea care se ridică este de ce proprietarii nu ştiu să le pună pe piaţă. Investiţiile mici sau lipsa de oferte atractive în regim all-inclusive sunt câteva dintre motivele care îi îndepărtează pe turişti de foste staţiuni celebre, aşa cum era cazul Neptunului, fosta perlă a litoralului românesc, şi-i duc la Nisipurile de Aur ale vecinilor de la sud.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Autobuze supraetajate pentru vizitarea obiectivelor turistice din Bucuresti. Ce traseu vor avea si cat costa un bilet

    Pe noua linie de transport destinata vizitarii obiectivelor
    turistice din Bucuresti, infiintata de Regia Autonoma de Transport
    Bucuresti (RATB), vor circula, incepand de joi, patru autobuze
    speciale, supraetajate, cu o capacitate de 77 de locuri. Cele patru
    autobuze supraetajate vor circula intre orele 10.00 si 22.00, la
    intervale de 15 minute, iar traseul, care va fi parcurs in
    aproximativ 50 de minute, va avea o lungime de 15,4 kilometri si 14
    statii, a anuntat RATB, intr-un comunicat de presa. Autobuzele vor
    merge pe traseul Piata Presei, Muzeul Satului, Arcul de Triumf,
    Piata Victoriei, Calea Victoriei, Palatul Parlamentului, Piata
    Unirii, Universitate, Piata Romana, apoi din nou prin Piata
    Victoriei, Piata Charles de Gaulle, Soseaua Kiseleff, Piata
    Presei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 9.000 de romani vor cheltui mai mult de opt milioane euro in acest an pentru croaziere

    “Circa 9.000 de romani vor calatori in acest an pe vasele de
    croaziera din intreaga lume, in crestere semnificativa fata de anul
    anterior, cand au fost aproximativ 8.000 de turisti. Cheltuielile
    totale pentru cazarea pe vase sunt estimate la peste 8 milioane de
    euro, fata de 6,5 milioane de euro anul trecut”, a declarat pentru
    MEDIAFAX Nicolae Demetriade, proprietarul agentiei de turism World
    Travel, prin intermediul careia vor pleca in acest an pe croaziere
    peste 2.000 de romani, cu 20% mai mult comparativ cu anul trecut.
    Potrivit lui Demetriade, care vinde vacante pe vasele companiilor
    Royal Caribbean, Celebrity Cruises si Azamara, cresterea se
    datoreaza si numarului mare de vase de croaziera introduse in
    exploatare de grupul Royal Caribeann pe destinatii din Europa, dar
    si lansarii celor mai mari nave din lume, Oasis of the Seas si
    Allure of the Seas, cu capacitati de 5.400 pasageri si 3.000 de
    membri ai echipajului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe malul fluviului Mekong se naste un nou Las Vegas

    Construit intr-o zona economica speciala din regiunea Triunghiul
    de Aur, marginita de Myanmar, Thailanda si Laos si aproape de
    granita cu China, orasul se va ridica pe o portiune de teren
    concesionata de autoritatile din Laos unui grup de firme chinez,
    KingRomans.

    Planurile investitorului KingRomans, care s-a apucat deja de lucru,
    prevad doua cazinouri, peste zece hoteluri, un aeroport
    international, terenuri de golf, case de vacanta, restaurante,
    baruri si magazine.

    Denumit Kapok City, noul oras situat pe malul fluviului Mekong isi
    trage numele de la copacul al carui lemn era exploatat in zona, iar
    pentru construirea sa a trebuit sa fie mutate doua sate din Laos,
    cu templele aferente cu tot. Unul din principalele motive pentru
    care investitorii au ales acest loc pentru derularea investitiei il
    reprezinta faptul ca pe teritoriul Chinei cazinourile sunt
    interzise, iar la Kapok City cei care vor sa-si incerce norocul la
    mesele de joc sunt la adapost de autoritati.

    Noua localitate, care va fi a doua ca marime din Laos dupa numarul
    de locuitori, preconizat a atinge 200.000, nu apare inca pe harti.
    Limba oficiala este chineza, iar moneda principala este yuanul,
    alaturi de bahtul thailandez.

    Pe langa chinezi sunt asteptati si turisti din Thailanda si din
    Occident, care au deja la dispozitie un cazinou cu doua mii de
    angajati, ce aminteste prin aspect de cele din Las Vegas. Cei
    care-i calca pragul sunt intampinati de statui ale unor zeitati
    greco-romane, iar hotelul de la intrare este decorat cu reproduceri
    la scara mare ale unor capodopere renascentiste.

  • Reportaj: Malta, cea mai mare concentratie de istorie pe metru patrat

    Daca nu ii cunosti povestea sau daca nu ai ajuns niciodata sa il
    vizitezi, punctul din sudul Siciliei reprezentat pe harta Europei
    ca arhipelagul maltez este de cele mai multe ori ignorat. Cele trei
    insule ascunse la 90 de kilometri de Sicilia si la 290 de kilometri
    de tarmul Africii – Malta, Gozo si Comino (care formeaza
    arhipelagul maltez) – au mii de povesti care incep cu “a fost odata
    ca niciodata (…) intr-o tara foarte indepartata” si sute de
    cetati si biserici care poarta amprentele vitejilor cavaleri de
    Malta.

    La prima vedere, e un tablou impresionist al unui podis
    calcaros, scaldat in lumina puternica a soarelui, iar pe margini in
    albastrul intens al marii. Piatra aurie, un calcar al locului – din
    care sunt construite casele, catedralele, palatele sau fortaretele
    acestei insule si care a stat la baza inspiratiei a 7.000 de ani de
    arhitectura -, este cea mai importanta resursa a Maltei si a
    stabilit numele acestei insule (de la Melita – insula de
    miere).

    Cu o suprafata aproape cat a Bucurestiului, insula Malta este
    fotogenica in albumele de vacanta. Capitala Valleta iese in
    evidenta ca un oras medieval tipic mediteranean plin de cladiri din
    secolul al XVI-lea, construite sub ordinul cavalerilor Sfantului
    Ioan din Ierusalim, si cu multe biserici, cea mai cunoscuta fiind
    Biserica Cavalerilor sau Catedrala Sfantului Ioan in prezent, dar
    si un Palat al Marilor Maestri. Din exterior, cladirile nu sunt
    foarte atractive, lipsa de ornamente si piatra galben-aurie dand
    impresia unei arhitecturi austere. In interior insa, ochii incep sa
    iti fuga spre zvacnirile formelor complicate ale arhitecturii
    baroce si ornamentele in foita de aur.

    “Acum calcati voi pe mormintele noastre, dar va veni vremea cand
    si pe ale voastre vor calca altii”. Este mesajul pe care pasesc
    turistii la intrarea in Catedrala Sfantului Ioan (Casa
    Cavalerilor), pavajul din interiorul catedralei fiind format din
    criptele mormintelor Cavalerilor Ioaniti. Daca aleg sa viziteze
    Palatul Marilor Maestri (actualul sediu al Parlamentului Maltei),
    turistii vor gasi saloane decorate cu armurile cavalerilor,
    tablouri imense ale conducatorilor din Ordinul Cavalerilor Ioaniti
    si statui.

    In Malta cu greu se gaseste un coltisor cu umbra. Tocmai de
    aceea vizitatorii se grabesc sa bifeze in lista cu lucruri de vazut
    gradinile Barakka, cel mai inalt punct al capitalei Valleta, unde
    se pot feri de soare in timp ce se racoresc cu un suc si admira
    panorama orasului si a marelui port. In apropierea gradinilor
    Barraka este un labirint de stradute cu magazine de suveniruri,
    restaurante si cafenele asezate una dupa alta. Un loc numai bun
    pentru o gustare: o cafea se vinde cu 1,25 euro, o salata costa 5
    euro, iar o pizza in jur de 6,5 euro. Agitatia de pe strazile din
    centrul Valletei se transforma intr-o liniste totala in fosta
    capitala a Maltei, Mdina. Cunoscut si ca “orasul tacut”, unde
    vechea nobilime malteza s-a retras dupa ce au aparut cavalerii,
    care isi gazduiau aici ceremoniile de depunere a juramintelor
    pentru protejarea insulelor malteze, Mdina este una dintre cele mai
    importante atractii ale Maltei.

    Galbenul-auriu al pietrelor din Malta devine la un moment dat
    obositor, iar turistul doritor de mai multe culori va fi multumit
    cand va ajunge in portul Marsaxlokk din sud-estul Maltei. Jocul
    spectaculos de culori este dat de barcile de pescuit (luzzu), cu
    prore verticale dupa modelul vaselor feniciene. Desi asteptarile
    culinare de la restaurantele de pe faleza s-ar lega de preparatele
    din peste, foarte populara in aceasta zona este bucataria italiana.
    In bazarurile din acest port se vinde si un “suvenir traditional”,
    gemul si lichiorul de cactus, o bautura dulce, aromata, de culoare
    roz.

    Celebrele sculpturi facute de apele marii se vad abia in sudul
    insulei Malta. Cea mai frumoasa si cea mai mare dintre aceste
    scobituri sapate de Marea Mediterana este Grota Albastra, care
    poate fi vazuta pentru sapte euro intr-o plimbare cu barca.
    Albastrul marii este cel mai intens langa Grota Albastra si doar la
    Laguna Albastra din insula Comino (cea mai salbatica dintre cele
    trei insule) albastrul se schimba in verde-turcoaz.

    Cum intreg arhipelagul maltez este scaldat pe toate laturile
    sale in valurile Mediteranei, maltezii au depus tot efortul pentru
    a transforma insulele in destinatii turistice. Astfel, orice
    vestigiu, piatra sau templu a devenit obiectiv turistic si parte a
    unei povesti cu “a fost odata ca niciodata”.