BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Orange modernizează magazinele proprii, începând cu cele din România, Polonia şi Spania

    Directorul general al operatorului francez de telefonie, Stephane Richard, a prezentat la conferinţa anuală a inovaţiilor Orange, Hello Show, din Paris, o serie de noi servicii digitale şi produse, inclusiv în domeniul “caselor conectate”, şi o prezenţă mai puternică pe segmentul plăţilor prin intermediul dispozitivelor mobile, adăugând că industria de profil se află în pragul erei obiectelor conectate.

    Şeful Orange a arătat că serviciul Homelive, de conectare digitală a locuinţelor, va fi lansat în Franţa pe 23 octombrie. Pentru un abonament de 9,99 euro pe lună, utilizatorii pot selecta o gamă de senzori inteligenţi şi dispozitive conectate, de la partenerii Orange, pentru a monitoriza de la distanţă starea termostatelor, a comutatoarelor electrice şi a detectoarelor de fum, prin intermediul smartphone-urilor şi tabletelor.

    În primul trimestru al anului viitor, Orange va lansa în circuitul comercial soluţia Mobile Connect, care permite utilizatorilor să se conecteze şi să folosească servicii digitale prin telefoanele mobile.

    Orange îmbunătăţeşte totodată serviciul de transfer de bani Orange Money, cu o funcţie “cash contra bunuri” oferit în parteneriat cu compania start-up Afrimarket. Utilizatorii vor putea transfera bani din Europa către un retailer partener din Coasta de Fildeş, Senegal, Togo sau Benin. Potrivit Orange, acesta este un serviciu instant, sigur, prin care pot fi plătite de exemplu cumpărăturile părinţilor, sau rechizitele şcolare ale rudelor.

    Orange a început să ofere un serviciu mobile banking în Polonia, în timp ce serviciul de plăţi mobile, Orange Cash, va fi extins în mai multe oraşe franceze, respectiv Nisa, Lille şi Rennes.

    Prin atenţia dată inovaţiilor digitale şi colaborărilor, Richard intensifică în mod evident repoziţionarea brandului Orange dincolo de serviciile fixe şi mobile.

    În cadrul acestei campanii, Orange a prezentat şi proiectul Polaris, care oferă o interfaţă nouă, unică, pentru ecranele dintr-o locuinţă de pe care pot fi accesate serviciile. De exemplu, dacă un client a început vizionarea unui serial pe un televizor, poate continua să facă acest lucru pe o tabletă sau smatphone.

    O altă inovaţie este serviciul Homepoint, care va fi lansat în Franţa înainte de sfârşitul acestui an şi care va fi nu doar un centru multimedia ci va putea oferi musafirilor unei familii acces facil Wi-Fi prin intermediul unui număr pin.

  • Dragoş Dinu, noul şef al afacerilor lui Ţiriac: Copiii aceştia, născuţi cu tableta în mână, vor fi cu totul altfel

    “Este interesant să schimbi industriile şi să foloseşti modelele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferenţele sunt doar aparente, substanţa este aceeaşi. Când ai businessuri care sunt la interfaţa cu clientul, totul se aseamănă“, spune Dragoş Dinu, numit de aproximativ o lună CEO al Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Anterior, poziţia a fost ocupată vreme de circa un an de Leonard Leca.

    „Clienţii sunt aceiaşi, doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare şi «jocul» este să-ţi aduci clientul din zona de prospectare la cumpărare.“ Dinu spune că vede în piaţă o uşoară creştere a apetitului de consum iar în presă apare tot mai rar cuvântul „criză“. Este de părere că în nicio piaţă nu poate exista creştere exponenţială la nesfârşit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabileşte peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Ţiriac Holdings. „Deopotrivă la nivel local şi global vedem influenţe. Când se bucură industria de armament celelalte stau şi se uită.“

    Dincolo de asemănările dintre experienţele lui Dragoş Dinu (cele mai importante fiind 14 ani la conducerea A&D Pharma şi circa un an la Domo) şi grupul de firme pe care îl conduce acum, există şi diferenţe. Anterior a lucrat ani de zile să crească o marcă, „iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja şi este foarte puternic“. Sentimentul este diferit, povesteşte el: „A te ridica la nivelul reputaţiei este o provocare şi acesta a fost primul sentiment, de la prima întâlnire“, referindu-se la prima întrevedere cu Ion Ţiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare nu are nicio poveste, „pentru că nici eu şi nici domnul Ţiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcţi. Ca întotdeauna, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci unul normal, cu o serie de discuţii“.

    Dinu spune că îşi doreşte ca grupul să crească mai repede decât piaţa. Îşi doreşte ca afacerile să fie proiectate pe termen lung, iar despre planuri şi „new business“ poate povesti mai multe după procesul de bugetare din această toamnă, care va începe în curând. „Pentru mine, un manager, când se trezeşte dimineaţa, trebuie să uite ziua de azi, să se gândească la cea de mâine şi la ce urmează. Ăsta e rolul şi ăsta e mersul lucrurilor. Trebuie să proiectezi mereu businessul peste un an, doi, şapte.“ Acelaşi manager trebuie să se gândească şi la ce vrea consumatorul, iar Dinu face referire la revoluţia Apple, companie care a ştiut înaintea altora ce aşteaptă consumatorul. „De la asta trebuie să plecăm şi aici: ce vrea consumatorul de la orice companie sau serviciu din Ţiriac Holdings, în 2016, 2017, 2020. Şi totul pleacă de la profilul consumatorilor, iar copiii aceştia născuţi cu tableta în mână vor fi cu totul altfel.“ Pentru că viitorii consumatori sunt mult mai informaţi, iar accesul la informaţie schimbă totul; a schimbat lumea arabă, tot nordul Africii, exemplifică Dinu, într-o jumătate de an.

    „Este un business foarte divers şi cele mai mari divizii sunt cele de auto şi de imobiliare. Scopul este să performăm mai bine decât piaţa. Nu mă aştept ca vreo linie de business să nu crească în 2015, fără să spun vorbe mari, dacă nu se întâmplă ceva în zona politică.“ Pentru anul în curs se aşteaptă la o creştere marginală, cel mai probabil single digit, faţă de rezultatele anului trecut, când volumul total al afacerilor s-a plasat la 500 de milioane de euro, conform informaţiilor anterioare. „Diversitatea de firme din grup înseamnă foarte mult timp alocat. I-am cunoscut pe cei din managementul companiilor şi sper să ajungem să ne înţelegem foarte repede, dacă se poate din priviri.“ În prima sa zi în birourile din Şoseaua Nordului, lângă parcul Herăstrău, a făcut un tur complet; „evident că nu i-am reţinut pe toţi şi i-am rugat apoi să-mi amintească cine sunt“.
    Dinu lucrează în mod direct cu circa 30 de oameni din cele peste 15 firme active din grup şi spune că mai are încă multe de asimilat despre organizaţie şi oameni. Anterior, Dinu a fost până spre sfârşitul anului trecut CEO al retailerului electro-IT Domo, cu afaceri de 132 de milioane de euro în 2013. În perioada 1994 – 2008 a lucrat în cadrul A&D Pharma, ultimii şase ani în poziţia de CEO.  Aproape întreaga sa carieră a fost construită în companii antreprenoriale. „Culmea este că eu mă simt cel mai bine într-un mediu antreprenorial şi de-a lungul vieţii cele mai multe propuneri au venit dinspre multinaţionale.“ Soţia sa este antreprenoare, iar despre încercările de afaceri ale familiei Dinu spune că unele au reuşit, altele nu. Nu s-a gândit niciodată să renunţe la carieră, „în primul rând pentru că soţia mea este cea care se ocupă şi am convenit că nu are sens să ne călcăm pe picioare; este bine să venim acasă cu subiecte de discuţie diferite“.

  • Industria serviciilor pentru afaceri din România va depăşi 1,5 miliarde de euro în 2014

    Domeniile business process outsourcing şi IT Outsourcing reprezintă aproape jumătate din industrie, iar restul este atribuit segmentului shared services, în timp ce 20 dintre cei mai importanţi jucători din domeniu generează până la 25% din cifra de afaceri totală a pieţei. Sectorul serviciilor pentru afaceri este extrem de competitiv şi reprezintă una dintre industriile cu cele mai rapide creşteri din România, având o contribuţie importantă la exporturile din România şi un impact puternic pe piaţa locală a muncii, susţin oficialii ABSL.

    Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România, cea mai importantă organizaţie care reprezintă sectorul de servicii pentru afaceri şi reuneşte cele mai mari companii de profil din domeniile Shared Services Center (SSC), Business Process Outsourcing (BPO), Outsourcing IT (ITO) şi Cercetare şi Dezvoltare (R&D), a organizat astăzi un eveniment de amploare – One Voice. ABSL – care a oferit companiilor din acest domeniu, autorităţilor publice şi reprezentanţilor mediului academic ocazia de a discuta soluţii pentru dezvoltarea industriei.

    Capitalul străin este sursa principală de investiţii în industria serviciilor pentru afaceri din România. Principalii investitori străini sunt companii din ţări din Europa Occidentală, precum Franţa, Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie, Irlanda sau Statele Unite. Pe lângă acestea, companii din Brazilia şi din Bulgaria şi-au început, de asemenea, operaţiunile pe plan local. De la lansarea sa, Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România a sprijinit investitorii străini interesaţi să interacţioneze cu companiile care desfăşoară activităţi în sectorul serviciilor pentru afaceri din România, evaluând oportunităţi de investiţii şi de lansare a activităţilor, şi s-a concentrat în stabilirea unor colaborări strânse şi parteneriate strategice cu jucători şi susţinători cheie din industrie, din perspectiva ABSL, asigurând astfel continuarea dezvoltării pieţei.

    Sectorul de servicii pentru afaceri este un angajator important în România. În total, peste 60.000 de profesionişti sunt angajaţi în această industrie, dintre care 25% în companii membre ABSL. “Estimăm o evoluţie importantă în următorii ani, de până la 30% pentru principalii jucători, datorită unor creşteri semnificative ale cererii de servicii pentru afaceri livrate din România”, a spus Alexander Weigl. 

    Industria locală oferă o gamă largă de servicii clienţilor din Europa, America de Nord şi România, acoperind şi America de Sud, Africa, CEE, Asia Pacific, precum şi Orientul Mijlociu.

  • Sfaturi pentru manageri de la un guru în consultanţa de business: Clientul nu este rege şi nu are întotdeauna dreptate

    Căi de acces late ca nişte şosele, bazine cu peşti exotici, o grădină cu sute de specii de fluturi vii, o piscină în aer liber, un tobogan cu patru niveluri, dormitoare, cinematografe, săli pentru jocuri video – sunt câteva dintre dotările care fac din aeroportul Changi al statului Singapore cel mai premiat aeroport din lume la capitolul servicii.

    Aeroportul ocupă de asemenea locul cinci în topul aeroporturilor cu cel mai mare trafic la nivel mondial, fiind vizitat de peste 42 de milioane de călători anual, adică de peste şapte ori mai mult decât populaţia oraşului Singapore. „Reprezintă poarta ţării şi, ca atare, are un impact enorm asupra primelor şi ultimelor impresii pe care le au vizitatorii statului Singapore. Prin urmare, standardul serviciilor din aeroport trebuia să fie excelent“, explică Ron Kaufman, guru în domeniul creşterii calităţii serviciilor pentru clienţi, lecţia învăţată de singaporezi.

    Aeroportul Changi este exemplul care se regăseşte deseori în discursul său prin care încearcă să construiască o cultură a serviciilor în companii, fie prin workshop-urile pe care le ţine în toată lumea, fie prin cărţile sale. „Serviciile superioare surprind, trec peste aşteptările clienţilor, ridică standardele. Ele produc satisfacţie pentru că oferă mai mult decât este uzual. Pentru companii înseamnă preocuparea de a depăşi ceea ce industria defineşte ca tradiţional, normal, standard. Până la urmă, mai mult sau mai puţin, toată lumea livrează «ceea ce trebuie». De aceea, pentru a fi memorabil trebuie să faci un pas în plus, să aduci valoare adăugată“, defineşte Kaufman conceptul de servicii superioare.

    Unde se află România pe harta acestora? „La piaţă am întâlnit un om extraordinar care vindea brânză. Deşi călătoream şi nu puteam să cumpărăm niciun astfel de produs, vânzătorul ne-a permis să gustăm o varietate de brânzeturi, convingându-ne într-un final să cumpărăm ceva neperisabil“, descrie Ron Kaufman una dintre experienţele care i-au rămas în minte la vizita sa în România din urmă cu doi ani. Americanul stabilit în Singapore ce călătoreşte în toată lumea are origini româneşti: bunicul său patern s-a născut în Bacău şi a emigrat în Statele Unite ale Americii când avea opt ani. „De fiecare dată când mă întorc în România, simt că această ţară joacă un rol important în viaţa mea“, explică el. În ce priveşte experienţa serviciilor, Kaufman îşi aminteşte că a întâlnit aici restaurante în care a găsit oameni pasionaţi de servirea clienţilor, curioşi să afle cine era el şi cu ce puteau îmbunătăţi experienţa sa în restaurant, dar şi furnizori de servicii care considerau că să-şi facă strict treaba, nedepăşind limita de acţiuni atribuite postului pe care îl ocupă, este suficient.

    Kaufman atribuie minusurile serviciilor din România, uneori mai accentuate decât în statele vestice, deceniilor de experienţă diferită faţă de acestea. În timp ce companiile din alte ţări au avut posibilitatea să se dezvolte, să experimenteze şi să se adapteze la clienţi, să îi crească şi să crească alături de ei, în România au fost nevoite să reînveţe ce să ofere şi să ceară. „Este greu să recuperezi rapid ce alţii au făcut tihnit în zeci de ani. Dar România s-a recuplat la circuitul european şi internaţional, iar efervescenţa şi energia care caracterizează ţara sunt motorul care permit companiilor româneşti să evolueze permanent, inclusiv în domeniul serviciilor.“

    Starea generală observată de Kaufman în piaţă este caracterizată de neîncredere. „Furnizorii de servicii vor să vândă mai mult, să primească mai multe comenzi şi de aceea tind să promită mai mult şi să livreze mai puţin şi aici avem o mare problemă.“ Lipsa de încredere vine însă şi din partea clienţilor, de cele mai multe ori suspicioşi sau precauţi în legătură cu serviciile primite sau cu promisiunile făcute de furnizori. „Cred că ambele părţi trebuie să treacă peste aceste tendinţe istorice şi să creeze o piaţă de servicii nouă, mai bună, bazată pe promisiuni clare şi realizate şi pe respect reciproc“, explică el.  Kaufman a observat că managerii români deja caută soluţii prin care să se diferenţieze, mai ales în contextul în care războiul preţurilor scade vânzările, iar schimbările la nivel de servicii ar putea reprezenta calea spre creştere. „Modelul de service leadership se vede în numărul de clienţi noi, în retenţia lor şi achiziţii succesive. Noi clienţi înseamnă succesul în a-i atrage dincolo de preţ, cu ceva mai mult decât competiţia, dar şi rezultatul recomandărilor clienţilor curenţi.

  • România va avea propriul satelit de comunicaţii

    “Vom începe elaborarea unui plan de dezvoltare până la finele acestui an sau în prima parte a anului viitor, care va stabili ce fel de satelit avem nevoie, ce capacitate va avea şi ce costuri implică. Vrem să fie profitabil, nu vrem să spunem doar că România are un satelit. Factura statului şi a mediului privat pentru serviciile de comunicaţii prin satelt este una ridicată şi, dacă am avea acest satelit, costurile s-ar reduce cu până la 2,5 ori faţă decât achităm în prezent”, a spus Cotovelea.

    El a adăugat că, în cazul Azerbaidjanului, a fost nevoie de 3-4 ani pentru a plasa pe orbită un satelit de putere medie. “În funcţie de performanţe, un satelit costă între câteva zeci de milioane de euro şi câteva sute de milioane de euro. La nivel mondial, există 3-4 entităţi care pot plasa pe orbită un satelit. De asemenea, există vreo 10 producători de sateliţi”, a spus Cotovelea.

  • România va avea propriul satelit de comunicaţii

    “Vom începe elaborarea unui plan de dezvoltare până la finele acestui an sau în prima parte a anului viitor, care va stabili ce fel de satelit avem nevoie, ce capacitate va avea şi ce costuri implică. Vrem să fie profitabil, nu vrem să spunem doar că România are un satelit. Factura statului şi a mediului privat pentru serviciile de comunicaţii prin satelt este una ridicată şi, dacă am avea acest satelit, costurile s-ar reduce cu până la 2,5 ori faţă decât achităm în prezent”, a spus Cotovelea.

    El a adăugat că, în cazul Azerbaidjanului, a fost nevoie de 3-4 ani pentru a plasa pe orbită un satelit de putere medie. “În funcţie de performanţe, un satelit costă între câteva zeci de milioane de euro şi câteva sute de milioane de euro. La nivel mondial, există 3-4 entităţi care pot plasa pe orbită un satelit. De asemenea, există vreo 10 producători de sateliţi”, a spus Cotovelea.

  • Produsele şi serviciile disponibile din faţa calculatorului atrag tot mai mulţi români

    CHIAR DACĂ PENTRU ROMÂNI CONCEPTUL DE RETAIL ONLINE ESTE UNUL RELATIV NOU COMPARATIV CU CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN MULTE ALTE ŢĂRI DE ANI BUNI, EXISTĂ DESCHIDERE ŞI APETIT PENTRU ACEST MOD MODERN ŞI FACIL DE A FACE CUMPĂTĂRURI. Iar retailerii se adaptează noilor preferinţe, având promoţii speciale în magazinele virtuale, chiar dacă s-au consacrat pe piaţă ca reţele de magazine de electro-IT, sau hiper şi supermarketuri. 59% dintre cei care cumpără în mediul online aleg electronicele, electrocasnicele şi softurile, categorie plasată în topul preferinţelor şi care a înregistrat o creştere de 20% în incidenţă faţă de 2011, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă 360insights.

    O creştere de 5% a înregistrat în acelaşi interval şi categoria de haine, pantofi şi accesorii vestimentare, care atrage 37% dintre cumpărătorii din mediul online. ”Alte categorii din topul celor mai cumpărate sunt cosmeticele şi parfumurile, cărţile şi revistele şi biletele de călătorie„, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. La coada clasamentului în ce priveşte cumpărăturile pe net se plasează produsele alimentare (5% dintre clienţi aleg produse online) şi bijuteriile (doar 4% dintre cumpărătorii din online).

    Piaţa de comerţ electronic din România a ajuns anul trecut la 1 miliard de euro, conform estimărilor, ritmul de creştere pentru viitorul apropiat fiind previzionat la 30-35% pe an, faţă de 5% în cazul altor ţări din regiune. Punctual, conform estimărilor, retailul online de fashion va creşte anul acesta în România cu 30-35%, ajungând la 140 de milioane de euro, în special graţie extinderii pe internet a companiilor care aveau doar magazine clasice.

    Diferenţele de consum faţă de alte pieţe, chiar învecinate, sunt însă clare. Conform informaţiilor integratorului de plăţi PayU România, un utilizator român cheltuie în mediul online doar 100 de euro. Spre comparaţie, în Cehia şi Polonia mediile sunt de 202 euro, respectiv 185 de euro pe utilizator, potrivit datelor EuroMonitor şi Center for Retail Research, citate de reprezentanţii PayU. În ciuda diferenţelor, de remarcat este creşterea înregistrată pe piaţa locală în ultimii ani: în 2010 coşul de cumpărături pe net avea o valoare medie de 58 de euro. Cu alte cuvinte, în patru ani, apetitul românilor de a cumpăra din magazine virtuale aproape s-a dublat.

    Fenomenul pare firesc, cel puţin din perspectiva faptului că tehnologia ne influenţează tot mai mult comportamentul de consum. Este vizibil că, pe măsură ce anii trec, românii devin din ce în ce mai dependenţi de utilizarea internetului. ”În comparaţie cu anul trecut, procentul celor care intră zilnic online a crescut semnificativ, ajungând la 74%, faţă de 66% în 2013„, spune Manuela Dănilă. Trei sferturi dintre persoanele din mediul urban accesează zilnic internetul şi petrec în medie între trei şi patru ore navigând. Conform studiului 360insights, cei mai dedicaţi sunt adolescenţii şi tinerii; iar odată cu creşterea vârstei numărul de ore petrecute online scade, observă Manuela Dănilă. Statutul este, de asemenea, proporţional cu devotamentul faţă de mediul online, utilizatori mai frecvenţi fiind cei cu venituri medii şi mari.

    Popularitatea cumpărăturilor online, arată studiul, a crescut semnificativ pe parcursul ultimilor ani: mai multe persoane caută produse vândute online (55%, cu 20% mai mult decât în 2011), fac achiziţii în magazine virtuale (32%, cu 13% mai mult decât în 2011), navighează pe site-uri de reduceri sau cupoane (30%, cu 10% mai mult decât în 2011) şi sunt interesaţi să vândă şi ei la rândul lor produse online (21%, cu 7% mai mult faţă de 2011).
    “Cei mai mulţi români preferă să plătească achiziţiile online cu numerar la livrare (81%), în timp ce plata online rămâne o opţiune secundară (47%)„, arată Manuela Dănilă. Aproximativ 70 de comenzi sunt plasate în fiecare minut în România, cu o valoare totală de aproape 11.000 de lei, în primele cinci luni ale anului valoarea medie a coşului de cumpărături achitate online înregistrând o creştere medie cu 20%, conform PayU. Mai mult chiar, dinamica ar urma să se păstreze şi în anii următori.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine sunt campionii din sectorul serviciilor

    În termeni anuali, cele mai mari avansuri au fost consemnate de cifra de afaceri în activităţile de servicii informatice şi tehnologia informaţiei (25,5%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (3,7%), comunicaţii (2,9%) şi transporturi (2,1%). Activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune, difuzare şi transmitere de programe au scăzut cu 0,8%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Până unde mai scade inflaţia?

    Inflaţia anuală a coborât astfel în august de la 0,95%, nivel consemnat în luna anterioară, însă peste minimul de 0,66% atins în iunie. Inflaţia anuală s-a situat la 0,94% în mai, după ce în aprilie a fost înregistrat cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

    “Impactul semnificativ al inflaţiei mici din UE, faptul că economia continuă să evolueze sub potenţial şi creditarea firavă sunt principalele elemente care ţin inflaţia la un nivel scăzut”, notează Dumitru Dulgheru, analist BCR. Banca estimează că inflaţia s-ar putea apropia de 2% la finele anului, pe măsură ce efectul de bază statistic se epuizează şi pe măsură ce impactul din vară al noii producţii locale de legume şi fructe se diminuează, deşi acest din urmă factor ar putea fi nesemnificativ dacă Rusia menţine decizia de embargou la importul de alimente din UE.

    De asemenea, “în condiţiile apropierii campaniei electorale prezidenţiale, guvernul a decis să amâne majorarea cu 3% a tarifelor la gaze, programată pentru octombrie”, arată Dulgheru, ceea ce contribuie la diminuarea riscurilor referitoare la o creştere a inflaţiei. În aceste condiţii, consideră analistul BCR, este posibilă o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, până la la 3% pe an, la finele lunii septembrie.

  • Aplicaţie pentru hotelieri dezvoltată de un tânăr din Constanţa

    Stoica-Marcu a explicat că prin intermediul aplicaţiei turiştii îşi pot rezerva un loc la spa, restaurant, plajă, pot stabili detaliile unei rezervări (dată, oră, număr de persoane), pot vizualiza meniul online (preţurile/ gramaj/ingredientele), pot comanda produse de la serviciul de catering. De asemenea, utilizatorii pot vizualiza în cadrul aplicaţiei informaţii despre serviciile hotelului şi pot trimite sugestii sau reclamaţii.

    În prezent, aplicaţia se află încă în stadiul de dezvoltare, urmând să fie lansată pentru platformele iOS, Android, Windows Phone, cât şi în varianta web, cel mai probabil peste o lună. “În acest moment, întrevedem un parteneriat cu o companie de software din România pentru finalizarea aplicaţiei în maximum o lună”, a menţionat Stoica-Marcu.