BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Producatorii de medicamente: Sanatatea are nevoie de bani. De unde?

    Daca anul trecut alocatia bugetara pentru sanatate a fost de
    4,2% din PIB, in 2009 s-a produs un regres si a fost alocat un
    procent de 3,2% din PIB pentru sanatate. “Drept consecinta,
    trimestrul IV al acestui an a ramas neacoperit si stim foarte bine
    dificultatile cu care ne confruntam. In conditiile in care 3,2% au
    lasat T4 descoperit, colapsul de anul viitor va incepe inca din
    luna iunie”, a explicat Zaharescu, care subliniaza importanta
    acestei probleme si considera ca “trebuie sa negocieze cu
    autoritatile pentru a gasi cele mai bune solutii”.

    Producatorii de medicamente vin cu unele idei. Promovarea pe
    scara larga a unei bune utilizari a medicamentelor si adoptarea
    unui buget care sa permita o crestere realista a consumului de
    medicamente se traduc in economii substantiale la cheltuielile
    generate pentru ingrijirile de sanatate. Producatorii mai cer o
    interactiune activa a autoritatilor cu industria si alocarea unui
    buget mai mare pentru medicamente, dar si luarea in considerare a
    impactului unui medicament nu numai din punctul de vedere al
    bugetului, ci si al valorii tratamentului.

    “Acesti 22% din totalul cheltuielilor de sanatate, alocati
    pentru medicamente, sunt foarte bine controlati si pot avea un
    impact imediat asupra imbunatatirii starii de sanatate a
    populatiei. Cheltuielile cu medicamentele trebuie privite ca o
    investitie si nu ca o cheltuiala imediata”, sustine directorul
    ARPIM, Dan Zaharescu. Pentru anul 2008, circa 830 de milioane de
    euro au fost cheltuite pentru medicamente compensate (14,6% din
    totalul bugetului de sanatate), 490 de milioane au mers in
    programele nationale (8,6%), iar cheltuielile cu spitalele au
    reprezentat 31,6%, in timp ce 2,5 miliarde au mers pe salarii si
    alte cheltuieli.

    Romania se afla in coada clasamentului European in ceea ce
    priveste cheltuielile pentru consumul de medicamente (circa 75 de
    euro/cap de locuitor), in timp ce media europeana se afla in jurul
    sumei de 250 de euro/cap de locuitor, iar cifrele cele mai
    ridicatede pe continent, ajung la 400. “Imaginea creata, cum ca in
    Romania s-ar consuma foarte multe medicamente, este departe de a fi
    reala”, a mai declarat Zaharescu, in cadrul Conferintei Pharma
    Forum.

    In totalul cheltuielilor cu sanatatea, banii care merg pentru
    medicamente reprezinta 22,3%. Un studiu al OMS arata ca, prin
    cresterea cu 10% a consumului de medicamente, se mareste cu 6%
    speranta de viata.

  • Romania, codasa UE la cheltuielile pentru sanatate

    Lideri la cheltuielile pentru sanatate sunt Norvegia, Irlanda si
    Franta cu sume care se apropie sau depasesc 6000 de dolari pentru
    fiecare locuitor.

    Tara noastra este la coada clasamentului si in ceea ce priveste
    cheltuielile pe medicamente. Dimpotriva, cu cheltuieli publice si
    private pentru medicamente de 104 de dolari per capita, Romania
    este pe penultimul loc in UE si pe unul din ultimele locuri in
    Europa, depasind doar Bulgaria, Belarus, Rusia si Ucraina. La
    capatul opus al clasamentului se afla Elvetia, Franta si Belgia,
    unde cheltuielile ajung la valori de opt ori mai mari.

    Romania nu cheltuie anormal de mult pe medicamente din totalul
    cheltuielilor pe sanatate. Cu 22,3% cheltuieli cu medicamente din
    total cheltuieli pe sanatate este doar putin peste media Europei
    Centrale si de Est, medie care este insa mult coborata din cauza
    Rusiei, si cu mult in urma unor tari ca Cehia, Ungaria sau
    Slovacia, care cheltuie pe medicamente 30% sau chiar mai mult.

    In ultimii ani, balanta comerciala este dezechilibrata pe
    medicamente, insa, potrivit studiului Cegedim, acest lucru nu este
    specific Romaniei, ci este similar tendintei din Europa de Est,
    unde valoarea importurilor este chiar si de cinci ori mai mare fata
    de cea a exporturilor. Raportul mentioneaza si bugetul
    subdimensionat atat pentru sanatate (15,32 mld. lei, fata de 16,64
    mld. lei in 2008, o scadere de 7,9% in lei), cat si pentru
    medicamente, care a necesitat angajarea de credite suplimentare la
    inceputul lunii octombrie. Cegedim este de parere ca, prin alocarea
    a 3-4% din PIB, problemele din sanatate se vor transforma in
    probleme sociale majore. In privinta preturilor, peste 40% din
    medicamentele pe baza de prescriptie au fost inregistrate direct la
    pretul cel mai mic din Europa, iar aproape 50% au fost doar putin
    peste pretul minim european, in multe cazuri rezultatul unor
    contracte cost-volum. Din cauza faptului ca circa 80% din
    medicamente sunt de import, in perioadele de devalorizare pretul
    creste in moneda locala, in timp ce in moneda forte este
    constant.

    Potrivit Cegedim, prelungirea termenelor de plata prevazuta in
    ordonanta adoptata de curand de catre guvernul Boc creste costurile
    de operare ale distribuitorilor si farmaciilor cu peste 5%, in
    conditii de marje fixate prin lege, in care jucatorii de talie mica
    si mijlocie sunt expusi falimentului. Studiul arata ca peste 25%
    din farmacii risca sa se inchida in aceasta situatie.

  • De ce boli sufera romanii

    Bolile cardiovasculare sunt cele mai raspandite in Europa de
    Est, iar tratamentul impotriva colesterolului cred ca va deveni cel
    mai bine vandut dintre toate medicamentele aici”, este de parere
    Dennis Gillings, fondator si CEO al Quintiles, companie
    specializata in cercetare clinica, care a condus in Romania studii
    in care au fost implicati peste 10.000 de pacienti in ultimul
    deceniu. Pentru Quintiles, o companie cu venituri de peste 2
    miliarde de euro, cercetarea pentru tratamente impotriva
    afectiunilor cardiovasculare a antrenat in ultimii opt ani peste
    700.000 de pacienti la nivel international.

    Spre deosebire de alte arii terapeutice, studiile clinice pentru
    cardiovasculare implica foarte multi pacienti, chiar de peste
    10.000, de aceea costurile pot depasi 70 de milioane de euro. “Este
    nevoie de supraveghere indelungata a unui numar insemnat de
    pacienti, astfel incat sa fie studiate suficiente crize cardiace
    pentru a observa diferentele”, explica Gillings. El afirma ca spre
    deosebire de alte industrii, criza financiara nu a afectat decat
    foarte putin volumul de investitii in studii clinice. “Industria
    biotehnologica a fost afectata, intrucat sursa lor de finantare a
    studiilor este bursa, care a scazut mult, ceea ce le ingreuneaza
    posibilitatea strangerii de capital.



    Pe de alta parte, producatorii farmaceutici mari au continuat
    studiile in pofida crizei, fiindca sunt multe patente care urmeaza
    sa expire, iar presiunea aducerii de noi medicamente pe piata a
    crescut.” Iar tendinta se respecta si in Romania, unde grupul
    britanic GlaxoSmithKline, de exemplu, a alocat anul acesta 3 mil.
    euro pentru cercetarea clinica in Romania. “Lucrurile se indreapta
    intr-o directie buna, medicii isi respecta deadline-urile si au
    inceput sa invete ce inseamna managementul unui studiu, iar in
    functie de capacitatea cadrelor medicale de a respecta standardele
    unei cercetari ne vom orienta investitiile si in viitor in
    Romania”, a declarat Patrick Desbiens, directorul general al GSK la
    nivel local. In prezent, producatorul are 27 de studii clinice in
    derulare pe piata romaneasca, in diverse arii terapeutice:
    respirator, oncologie, boli infectioase, vaccinologie, boli
    metabolice.

    In zona oncologiei, de exemplu, care este o arie noua de cercetare
    pentru companie, GSK va lansa patru produse in urmatoarele 24 de
    luni. Majoritatea studiilor companiei sunt conduse prin intermediul
    echipei locale, intrucat se urmareste pastrarea contactului direct
    cu medicii investigatori. Insa in mod obisnuit, chiar daca
    producatorii detin cea mai mare pondere in ceea ce priveste numarul
    studiilor companiile specializate in coordonarea cercetarilor
    (Clinical Research Organizations) incep sa preia tot mai mult din
    volum. Cheltuielile globale pentru cercetare si dezvoltare de
    medicamente ale companiilor farma se ridica la aproximativ 70 mld.
    euro, din care in jur de doua treimi sunt pentru studii aflate in
    faza clinica si o treime in faza pre-clinica. In general, in cadrul
    unui studiu clinic se cheltuiesc intre 2.000 si 5.500 de euro pe
    pacient, iar un studiu implica intre 100 si 20.000 de pacienti,
    potrivit lui Gillings.

  • Legea salarizarii unice – discrepante uluitoare

    Legea salarizarii unice in sectorul bugetar, pe care Guvernul se pregateste sa o avizeze astazi, urmand a si-o asuma in Parlament cat de curand, perpetueaza si chiar introduce discrepante uluitoare. Gandul a intrat in posesia ultimei forme a proiectului legii, avizat de Ministerul Finantelor Publice.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • 170 mil. euro, evaluarea sanatatii populatiei

    „S-a cheltuit o suma considerabila pentru a nu se afla nimic (…). Cu fondurile cheltuite doar intr-un an s-ar fi putut realiza un program national de screening si preventie pentru cancerul de col uterin pe o perioada de patru ani", a spus Ion Bazac, ministrul sanatatii cu ocazia prezentarii rezultatelor programului. Referitor la informatiile prezentate, Bazac a spus ca acestea contrazic datele provenite din evaluarile anterioare, precum si tendintele masurate la nivel international.

    Scopul acestui program a fost potrivit ministrului sanatatii de la acea vreme, Eugen Nicolaescu, sa duca oamenii la medic pentru a descoperi din timp eventualele afectiuni.

    „Din punctul meu de vedere programul nu s-a dorit a fi unul statistic, ci unul care sa-i duca pe oameni la medic. A fost un program de preventie. Peste 60-65% din populatie s-a prezentat la medic. Pentru ca un program de masa sa fie considerat un succes este necesar ca 40-60% din oameni sa se prezinte", a spus Nicolaescu. El este de parere ca unul dintre cele mai importante efecte il reprezinta faptul ca medicii de familie au in bazele de date afectiunile sau riscurile de imbolnavire ale populatiei.

    Aflati mai multe despre cheltuielile ministerului sanatatii pe www.zf.ro.

     

     

  • Romanii sunt pesimisti in 2009

    Romanii se tem anul acesta de pierderea locului de munca si de datoriile neplatite, si nu se mai preocupa de cresterea nivelului de trai, asa cum faceau anul trecut, potrivit unui studiu al firmei de cercetare GfK.
    In 2008, principalele preocupari ale noastre erau legate de imbunatatirea nivelului de trai si de aducerea unui plus de confort in viata de zi cu zi.

    “Anul acesta, intr-un context dominat de incertitudine si nesiguranta privind viitorul apropiat, riscul de a-si pierde locul de munca a devenit cea mai puternica temere a romanilor”, se arata in comunicatul GfK Romania.
    Printre ingrijorarile noastre se mai numara, in ordine, si plata datoriilor sau scaderea calitatii vietii, asta spre deosebire de anul trecut, caracterizat de efervescenta in consum, si o perioada in care romanii se concentrau pe initiative personale.

    In 2009, starea de spirit s-a schimbat serios si este caracterizata de incertitudine, teama si vulnerabilitate. Din acelasi studiu reiese ca cel putin o parte dintre romanii, mai ales aceia cu venituri mici si mijlocii, sunt preocupati de riscul unor posibile imbolnaviri.

    Informatiile provin din studiul sindicalizat “Ce s-a schimbat in atitudinile si comportamentul de cumparare al romanilor”, lansat in iunie 2009. Studiul integreaza informatii din trei surse, respectiv un esantion de consumatori, cercetare calitativa si cercetare cantitativa.

     

     

     

     

     

  • Eli Lilly si-a numit director pentru Romania

    Doviltis colaboreaza cu Eli Lilly din 1994 si a fost resposabil pentru implementarea proiectului Six Sigma pentru operatiunile Eli Lilly la nivelul intregii Uniuni Europene, in perioada 2005-2009. Anterior, a ocupat functia de director general pentru Lituania (1996), iar apoi pe cea de director general pentru Tarile Baltice (2000).

    Radu Rasinar, fostul sef de la Eli Lilly Romania, a preluat din aceasta luna conducerea diviziei locale a companiei farmaceutice AstraZeneca. Pana la numirea lui Arnoldas Doviltis, interimatul pentru coordonarea operatiulilor la nivel local a fost asigurat de Camilla Shen, director pentru Europa de Sud-Est al grupului farmaceutic american Eli Lilly.

    Afaceri Eli Lilly Romania au crescut cu aproape 10% in primul semestru al anului in curs, ritm inferior celui inregistrat in perioada similara din 2008, pe fondul reducerii preturilor la medicamentele importate si a cursului valutar fixat de Ministerul Sanatatii. Potrivit datelor companiei de analiza si studii de piata Cegedim, afacerile s-au plasat la 68,8 milioane lei in intervalul ianuarie-iunie 2008.
     

  • Nemtii de la Signal Iduna sunt interesati de achizitii in Romania

    "Compania mama este acum intr-o pozitie buna, are lichiditati si este interesata de achizitii, care pot dezvolta businessul", a declarat Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna Asigurari de Viata. Desi, pana in momentul de fata, nemtii s-au axat in principal pe piata germana, acum zona de interes s-a extins si in Romania, unde ar putea exista oportunitati de afaceri, atat in zona serviciilor financiare, cat si pe segmentul serviciilor medicale private.

    "Decocamdata, se prospecteaza piata. Sunt optiuni, dar totul se afla inca in stadiu incipient", a completat Maioreanu. Signal Iduna Asigurari de Viata a intrat in piata la sfarsitul anului trecut, principala activitate a companiei fiind vanzarea de asigurari de sanatate.

  • Beneficiile medicale retin angajatii valorosi

    In ciuda costurilor in continua crestere, companiile intentioneaza sa pastreze beneficiile si programele de sanatate datorita rolului cheie pe care il joaca in atragerea si retentia personalului. Peste doua treimi din cele 800 de companii participante la studiu au declarat ca ar face eforturi foarte mari pentru a-si retine angajatii performanti daca nu ar oferi programe atractive de sanatate.

     

    Acestea sunt apreciate ca unelte in atragerea de personal calificat, mai ales in economiile emergente din estul Europei care se confrunta cu un deficit de personal calificat. "Beneficiile medicale sunt apreciate la un nivel inalt in toate tarile in care angajatii percep sistemul de sanatate national ca fiind precar”, a explicat Steve Clements, director al Mercer, compania care a publicat studiul citat.

     

    Popularitatea acestui beneficiu are totusi un pret. Conform studiului Mercer, angajatorii europeni cheltuie, in medie, 5,3% din totalul fondului de salarii pentru beneficii si programe de sanatate. Angajatorii din statele care finanteaza sistemul public sanitar de la bugetul de stat cheltuie peste medie pentru programele de sanatate fata de statele unde se aplica sistemul de asigurari sociale.

     

    Spre exemplu, in Marea Britanie media cheltuielilor este de 7%, in timp ce in statele cu sistem de asigurari sociale media cheltuielilor este de 4,6%. Totusi, cifrele europene sunt mici comparativ cu cele din Statele Unite, unde un angajator cheltuie, in medie 15,4% din total pentru programele de sanatate.
     

  • Interamerican vrea 5,6 milioane de euro din asigurari de sanatate

    Principalul motor de crestere va fi orientarea catre segmentul clientilor corporativi care, in momentul de fata, reprezinta 50% din totalul de 10.000 de euro, dar in urmatorul an se urmareste marirea acestui procent pana la 80%. Recent, compania s-a orientat si catre segmentul abonamentelor de sanatate.

    Abonamentele si asigurarile de sanatate private vor genera, anul acesta, incasari de aproximativ 80 de milioane de euro, iar in urmatorii patru ani acestea vor atinge o valoare de 200 de milioane de euro, potrivit estimarilor lui Hagenaars. Chiar si asa, piata este subdezvoltata comparativ cu altele europene. Anual, un roman cheltuieste in jur de 270 de euro pentru sanatate, ceea ce inseamna de trei ori mai putin decat un ceh, respectiv de zece ori comparativ cu bugetul alocat de un britanic.

    Valoarea pietei total romanesti (sector public si privat) cifrata la circa 8,2 miliarde de dolari (5,4 miliarde de euro) anul trecut, a reprezentat 5,1% din PIB, nivel apreciat ca fiind “destul de scazut chiar si in comparatie cu standardele din Europa Centrala” de catre analistii Deloitte intr-un studiu publicat in iunie anul acesta. Pana in 2012, cheltuielile totale alocate sanatatii vor creste pana la 5,4% din PIB, nivel inferior celui din UE, de 9,4%.

    Interamerican este liderul pietei asigurarilor de sanatate private, incepand sa opereze aceasta linie de business la sfarsitul lui 2005. Principalii sai competetitori pe acest segment sunt Allianz, Aviva, AsiLife (divizie a operatorului de servicii medicale private MedLife) si, mai nou, Astra-Uniqua. Interamerican este inregistrat la Utrecht-Olanda si prezent in peste 12 tari europene, cu peste 22.000 de angajati. Eureko este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa, a carui principala activitate se desfasoara in domeniul asigurarilor.