BusinessMagazin

Tag: pret

  • Playboy scos la vânzare. Preţul cerut este de 500 de milioane de dolari

    Grupul Playboy, cu o istorie de peste 60 de ani, ar putea fi vandut, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal şi Financial Times.

    Compania care detine faimoasa revista pentru barbati ar putea fi preluata pentru suma de 500 de milioane de dolari, transmite BBC.

    Tirajul revistei a scăzut foarte mult în ultimii ani de la 5,6 milioane de exemplare în 1975 la aproximativ 800.000 în zilele noastre.

    Hugh Hefner a fondat Playboy în 1953, iar actriţa Marilyn Monroe a fost pe copertă.Numele iniţial ar revistei trebuia să fie Stag Party (Petrecerea burlacilor), dar Hefner a decis să îi schimbe denumirea înainte de apariţia primului număr. Revista s-a vândut în peste 50.000 de exemplare, bucurându-se de un succes neaşteptat.

    Hugh Hefner nu a cunoscut-o personal pe Marilyn Monroe, dar a declarat de mai multe ori că ea a fost cea care i-a adus noroc; el a cumpărat cripta alăturată celei în care se află Monroe, din cimitirul Westwood Village Memorial.

    În octombrie anul trecut, Playboy a anunţat că nu va mai publica fotografii nud. În plus, publicaţia a renunţat la anumite rubrici considerate învechite, precum ar fi pagina de bancuri. Mişcarea facută de Playboy i-a adus noi clienţi şi noi canale de distribuţie. 

  • Cum a ajuns războiul o afacere în Ucraina

    În câteva minute totul a fost gata. Canistrele de motorină au fost umplute cu o dibăcie uimitoare. Însă contrabandiştii nu au timp de discuţii, cererea este mare. Au dispărut imediat. Aveau nevoie de motorină. O săptămână de lucru în Lugansk a golit rezervorul taxiului. Aici, sub conducerea rebelilor, contrabandiştii fac legea. Nu găseşti nimic în nicio benzinărie. Au avut noroc cu şoferul, care, după nenumărate telefoane şi discuţii furioase, a reuşit să se înscrie pe ultimul loc pe lista de clienţi a unei bande locale de contrabandişti.

    “Trebuie să ajungem acolo rapid“, le-a spus şoferul de taxi. Astfel o echipă de jurnalişti ai VICE News, un canal video american de documentare şi reportaje, a ajuns la traficanţii de combustibil. „Nu putem rata ocazia. Va fi secetă în oraş câteva zile“.

    Frigul paralizase oraşul, iar ei goneau pe un imens bulevard înconjurat de clădiri enorme din beton. Apoi maşina a luat-o pe drumuri lăturalnice prin oraşul sovietic de proporţii dezolante – capitala autoproclamatei Republici Populare Lugansk. În cele din urmă a ajuns într-o periferie industrială şi a oprit lângă un depozit.
    Doi oameni purtând salopete pătate de ulei au verificat ca numele şoferului şi descrierea maşinii să corespundă cu descrierea primită la telefon, înainte de a porni o mică pompă pentru a face plinul cu motorină. Au fost puţine cuvinte, însă cel mai tânăr părea mai deschis. Le-a spus de unde provine combustibilul. „Rusia“, a mârâit el, dar fără să ridice privirea. Şoferul le-a înmânat un teanc de bani, o amestecătură de ruble şi hrivne. Acestea din urmă dau dureri de cap în acest loc, în care bancnotele ruseşti au devenit moneda predominantă.

    „Da’ ţie-ţi arde de glume? N-am timp de asta“, spune bătrânul. A găsit repede soluţia. A calculat un curs de schimb mai mare decât cel oficial.
    Preţul combustibilului variază în funcţie de disponibilitate. În ziua anterioară, preţul a fost de 55 de ruble pe litru. Acum, cum oferta este aproape zero, preţul a ajuns la 60 de ruble. O creştere de 10% peste noapte!

    Înainte de a-şi asigura rezervarea pe listă, şoferul de taxi se gândea să o apuce spre sud-est, spre Krasnodon, oraş devenit notoriu pentru activitatea înfloritoare de contrabandă după ce Ucraina şi-a căpătat independenţa, în 1991. Un cunoscut i-a dat însă un pont: camioanele tocmai aduseseră ce a mai rămas, 200 de litri de motorină, la ei în oraş.
    Acum, în sfârşit, rezervorul taxiului era plin, la fel şi canistrele. Taximetristul se putea întoarce la lucru şi la o aparentă normalitate. Nu va mai trebui să aibă de-a face cu astfel de persoane ceva timp, cel puţin până când va rămâne din nou fără motorină.

    Conflictul din estul Ucrainei n-a alterat cu nimic veniturile lumii interlope, a afaceriştilor din subteranele economiei. Ucraina are de mult timp una dintre cele mai mari economii subterane din lume. Înainte de revoluţie, Fondul Monetar Internaţional estima dimensiunile acesteia la 50% din PIB. Acum, în vremuri de război, până şi PIB-ul este greu de estimat. Aproape toate tranzacţiile valutare ale cetăţenilor s-au mutat pe piaţa neagră, iar cele ale companiilor, în paradisurile financiare.

    Contrabandiştii sunt primii care profită de război în condiţiile în care blocada economică impusă teritoriilor separatiste hrăneşte o piaţă neagră a alimentelor, combustibilului şi medicamentelor.
    Mărind birocraţia şi interzicând anumite produse, Kievul face din ce în ce mai dificilă aprovizionarea acestor enclave separatiste. Ţinta acestei strategii punitive este de a limita rutele de aprovizionare pentru comandanţii miliţiilor rebelilor şi de a forţa Rusia să ajute aceste regiuni. În realitate, aceste măsuri nu fac decât să adâncească prăpastia care se cască între vestul proeuropean şi estul separatist prorus. Resursele Rusiei sunt şi ele întinse la limită deoarece ţara este angajată, pe lângă războiul din Ucraina, în cel din Siria şi într-unul economic cu Occidentul. Apoi, are un nou teritoriu de administrat, Crimeea. Iar economia Rusiei se degradează pe zi ce trece.

     

  • Lidl aduce precizări referitoare la diferenţa de preţuri dintre România şi Polonia la produsele de bază

    Referitor la articolul Revoltător. Lidl are în Polonia preţuri cu până la 67% mai mici la produsele de bază faţă de România, Lidl România aduce următoarele precizări:

    Stabilirea preţului unui produs este un proces complex, ce ia în calcul atât costurile de producţie, cât şi o serie de alte costuri adiţionale (transport, cantitatea comandată, depozitare, cadru legislativ etc.). În acest sens, nu putem comenta strategia de stabilire a preţurilor în Polonia.

    Lidl România şi Lidl Polonia sunt două entităţi comerciale separate, care îşi desfăşoară activitatea în mod independent. Prin urmare, oferta de alimente şi preţurile amintite în cadrul acestui articol sunt diferite şi nu se influenţează reciproc.

    Este important de menţionat faptul că gama de produse Lidl România se împarte după cum urmează: sortimentul de bază (produsele din oferta permanentă, pe care clienţii le pot găsi în toate magazinele Lidl pe tot parcursul anului) şi sortimentul in & out (produse speciale care apar doar periodic în magazinele Lidl).

    Pentru ambele categorii se pot aplica promoţii, cum este cazul produsului ciocolată amăruie Fin Carre, care apare în monitorizarea efectuată de către Hipercom Monitoring. Astfel, preţul menţionat în articol, de 0.35 EUR/100g (Polonia), este unul promoţional, comparativ cu cel de 0.52 EUR/100g (România), care este preţul de bază al produsului.

    Totodată, din dorinţa de a-i recompensa pe clienţi, am introdus Săptămânile Tematice, încă de la intrarea companiei pe piaţa din România. Prin intermediul experienţelor gastronomice pe care le propunem clienţilor Lidl cel puţin o dată pe lună, dorim să le oferim tuturor o călătorie culinară în jurul lumii. Anumite produse menţionate în articolul dumneavoastră fac parte din astfel de săptămâni tematice şi deci nu sunt produse alimentare de bază aşa cum se precizează în această analiză: bulete de cartofi Duc de Coeur, unt cu sare de mare Duc de Coeur, tartă cu creveţi şi legume Duc de Coeur, salam crud-uscat franţuzesc cu nuci ambalat Specialities Francaises, pizza congelată Chilli con Carne El Tequito, salam fiert afumat mexican feliat ambalat El Tequito, iaurt în stil mexican El Tequito.

    În analiza efectuată de către cei de la Hipercom Monitoring există şi produse care se găsesc în sortimentul permanent, cum ar fi hrana uscată pentru pisici Coshida şi roşiile uscate în ulei Baresa, care arată o diferenţă de preţ în minus pentru România faţă de Polonia. Astfel de diferenţe regăsim şi pentru alimentele de bază, precum uleiul de floarea soarelui (3.99 RON/1 l – 4.49* PLN/1 l), fasolea albă cu bob mare Cornfarm (4.39 RON/kg – 4.85* PLN/kg), biscuiţii Petit Beurre Tastino (2.99 RON/450g – 3.99* PLN/450g), roşiile (4.99 RON/kg – 5.99* PLN/kg), salata verde (2.79 RON/kg – 3.49* PLN/kg) sau ardeiul gras roşu (11.99 RON/kg – 12.99* PLN/kg).

    Mai mult, suntem transparenţi în ceea ce priveşte preţurile produselor şi am dovedit acest lucru în timpul reducerii TVA, când am comunicat direct clienţilor cum se reflectă scăderea TVA în preţul produsului şi am afişat la raft atât preţul vechi cât şi preţul nou.

    Totodată, dorim să clarificăm faptul că în Polonia exista o grilă de TVA în 3 trepte: 23%, 8 % (pentru anumite produse alimentare şi medicale) şi 5% (pentru produsele alimentare de bază).

  • Cum ajunge laptele de la 80 de bani litrul la poarta fermei la 4 lei litrul în supermarket

    Preţul laptelui creşte de 4-5 ori de la poarta fermei până în frigiderul consumatorului din România, iar cres­cătorii de bovine afirmă că afacerea este din ce în ce mai puţin rentabilă şi sunt ameninţaţi cu închiderea.

    Din 2007 până în prezent şeptelul de bovine a scăzut cu 30%, până la 2,07 milioane de capete de animale în 2014, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.

    Preţul mediu de achiziţie al litrului de lapte la poarta fermei, de către procesator, a fost 1,18 lei pe litru în octombrie 2015, la care se adaugă costurile de procesare care variază între 0,3 lei şi 1 leu, preţ care include analize, costul de procesare, ambalajul, costuri care sunt mai mari la laptele fără lactoză sau la ambalaje „ultrasecurizate“, diferenţa fiind reprezentată de TVA şi marja de venit a supermaketurilor, potrivit lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. El mai afirmă că supermaketurile refacturează multe servicii către furnizor, cum ar fi servicii de marketing, manipulare, apariţii în cataloage de promoţii etc.

    „Îl găseşti la raft cu 4,5 lei, dar eu vând litrul de lapte cu 1,5% grăsime cu 2,7- 3,2 lei litru. Preţul la raft e făcut de comerciant. Acesta este format 50% din TVA plus comerciant, iar 50% se împarte între procesator şi fermier. Deci dacă dumneavoastră găsiţi laptele la raft cu 4 lei, 2 lei reprezintă TVA plus servici­ile comerciantului, iar 2 lei se împart între fermier şi comerciant“, a declarat pentru ZF Dorin Cojocaru, care explică că supermarketul pune la dispoziţie spaţiul, iar procesatorul plăteşte serviciul. „Nu poţi să comentezi pentru că te delistează, dacă te delistează nu mai poţi să vinzi marfa“, a adăugat el.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum ajunge laptele de la 80 de bani litrul la poarta fermei la 4 lei litrul în supermarket

    Preţul laptelui creşte de 4-5 ori de la poarta fermei până în frigiderul consumatorului din România, iar cres­cătorii de bovine afirmă că afacerea este din ce în ce mai puţin rentabilă şi sunt ameninţaţi cu închiderea.

    Din 2007 până în prezent şeptelul de bovine a scăzut cu 30%, până la 2,07 milioane de capete de animale în 2014, potrivit celor mai recente informaţii disponibile.

    Preţul mediu de achiziţie al litrului de lapte la poarta fermei, de către procesator, a fost 1,18 lei pe litru în octombrie 2015, la care se adaugă costurile de procesare care variază între 0,3 lei şi 1 leu, preţ care include analize, costul de procesare, ambalajul, costuri care sunt mai mari la laptele fără lactoză sau la ambalaje „ultrasecurizate“, diferenţa fiind reprezentată de TVA şi marja de venit a supermaketurilor, potrivit lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. El mai afirmă că supermaketurile refacturează multe servicii către furnizor, cum ar fi servicii de marketing, manipulare, apariţii în cataloage de promoţii etc.

    „Îl găseşti la raft cu 4,5 lei, dar eu vând litrul de lapte cu 1,5% grăsime cu 2,7- 3,2 lei litru. Preţul la raft e făcut de comerciant. Acesta este format 50% din TVA plus comerciant, iar 50% se împarte între procesator şi fermier. Deci dacă dumneavoastră găsiţi laptele la raft cu 4 lei, 2 lei reprezintă TVA plus servici­ile comerciantului, iar 2 lei se împart între fermier şi comerciant“, a declarat pentru ZF Dorin Cojocaru, care explică că supermarketul pune la dispoziţie spaţiul, iar procesatorul plăteşte serviciul. „Nu poţi să comentezi pentru că te delistează, dacă te delistează nu mai poţi să vinzi marfa“, a adăugat el.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Lidl vinde untul, pizza, salamul şi iaurtul marcă proprie cu 33%-67% mai scump în România decât în Polonia

    Lanţul de magazine de tip discount Lidl are la aceleaşi produse în România şi Polonia diferenţe de preţ de până la 67%, arată datele companiei de cercetare de piaţă Hipercom Consul­ting. Astfel, Lidl are în Polonia, cea mai dez­voltată economie din regiune, cu un sa­lariu mediu net de circa două ori mai mare decât cel de 400 de euro din România, pre­ţuri mai mici la salam, iaurt sau unt com­parativ cu piaţa locală. La polul opus, în România sunt preţuri mai mici la hrană uscată pentru pisici, la tarte cu creveţi şi legume şi la roşii uscate în ulei.

    Pentru această comparaţie Hipercom Con­sulting a ales aceleaşi produse, sub acelaşi brand şi la acelaşi gramaj. Pentru a face comparaţia de preţ au fost alese pro­dusele promovate în cataloagele Lidl din cele două ţări, unde compania promovează săp­tămânal câteva zeci de articole ali­men­tare şi nealimentare. Spre deosebire de ceilalţi retaileri care pariză atât pe bran­duri naţionale şi interna­ţio­nale, cât şi pe mărci private, Lidl pro­mo­vează în cata­loage în special mărci proprii. De altfel, acestea reprezintă circa 80% din totalul produselor aflate pe rafturile magazinelor Lidl.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • CEO-ul care a renunţat la acţiuni în valoare de 14 milioane de dolari pentru a le oferi angajaţilor

    Jeff Weiner, CEO-ul LinkedIn, a renunţat la acţiunile, în valoare de 14 milioane de dolari, pe care trebuia să le primească bonus pentru a le oferi angajaţilor, informează Business Insider. Mişcare care sigur va îmbunătăţii moralul angajaţilor după ce preţul acţiunilor LinkedIn au scăzut cu 40% după raportul de la finalul lunii februarie, de la 192 de dolari pe acţiune la 108 dolari. După acest anunţ preţul a crescut la 119 dolari.

    “Jeff a decis să renunţe la bonusul anual, iar, în schimb, a decis să dea acţiunile către angajaţii LinkedIn”, a declarat un reprezentant al companiei. De asemenea, compania a confirmat că este pentru prima dată când Weiner face acest lucru.

    Totuşi Jeff Weiner nu este primul CEO de la o companie de tehnologie care face acest lucru.Jack Dorsey, CEO-ul Twitter, a renunţat la 1% din companie şi le-a donat acţiunile angajaţilor.
     

  • Preţurile apartamentelor au depăşit în februarie 1.000 euro/metru pătrat pentru prima dată în 4 ani

    Preţurile apartamentelor scoase la vânzare la nivel naţional au crescut în februarie cu 4,5% faţă de ianuarie şi cu 9,8% raportat la februarie anul trecut, preţul mediu fiind de 1.015 de euro/metru pătrat util, prima dată în patru ani peste pragul psihologic de 1.000 de euro, potrivit Imobiliare.ro.

    “După un avans de 2,1% în luna ianuarie, preţurile apartamentelor scoase la vânzare la nivel naţional (noi şi vechi) au consemnat în februarie un salt de 4,5%, ajungând astfel să depăşească pragul psihologic de 1.000 de euro pe metru pătrat util – sub care s-au situat începând din mai 2012. Astfel, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, preţul mediu cerut de vânzători se situează în prezent la 1.015 euro pe metru pătrat, faţă de 971 de euro pe metru pătrat la finele lunii trecute; valoarea actuală este cu 9,8% mai mare decât cea consemnată în perioada similară a anului trecut, respectiv 924 euro pe metru pătrat. În toate marile oraşe analizate au avut loc creşteri de preţ, iar Bucureştiul conduce în clasamentul scumpirilor din ultima lună”, potrivit datelor furnizate de portalul de anunţuri imobiliare.

    n Bucureşti, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 3,3% în februarie, de la 1.054 la 1.089 de euro pe metru pătrat utill, şi cu 5,3% în ultimele 12 luni.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Compania Wizz Air lansează cursa Cluj-Napoca – Munchen, preţul unui bilet porneşte de la 109 lei

    Compania aeriană Wizz Air lansează, luni, o nouă rută între Cluj-Napoca şi Munchen Memmingen, cu o frecvenţă de operare de două zboruri pe săptămână, preţul unui bilet pornind de la 109 lei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat al Consiliului Judeţean Cluj transmis, duminică, Wizz Air a anunţat această rută ca parte a programului de vară 2016.

    ”Compania aeriană Wizz Air lansează, luni, o nouă rută între Cluj-Napoca şi Munchen, cu o frecvenţă de operare de două zboruri pe săptămână.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Estul Europei începe să muşte mai mult din „mâna care l-a hrănit”

    Economiile est-europene continuă să aibă un trend ascendent într-o lume dominată de pesimismul cauzat de instabilitatea de pe pieţele financiare şi de scăderea preţului materiilor prime, scrie Bloomberg.

    Principalele surse ale creşterii economice din regiune au fost cererea internă şi industria auto, care au alimentat exporturile în ţări precum Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

    Cu o creştere de 4,2%, Slovacia a înregistrat cel mai mare avans din regiune, cel mai bun nivel din ultimii cinci ani. PIB-ul Poloniei a crescut cu 3,9%, urmat de cel al României cu 3,7%. Vecinii României, Ungaria şi Bulgaria, au înregistrat creşteri de 3,2% respectiv 3,1%. Însă Cehia, care va publica datele pe 16 februarie, este estimată de economiştii intervievaţi de Bloomberg, să aibă o creştere de 4,5%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro