El a amintit, la Realitatea TV, că se va adresa Parlamentului pe tema reprezentării României la Consiliul European, astfel încât Legislativul să decidă dacă participarea trebuie să fie asigurată de către şeful statului sau de primul-ministru, în funcţie de agenda europeană. Întrebat dacă actuala putere va începe procedura de suspendare a preşedintelui în cazul în care acesta nu acceptă un eventual mandat acordat primului-ministru de către Parlament pentru participarea la CE, în funcţie de agenda europeană, liderul PSD, premierul Victor Ponta a răspuns că nu îl ameninţă pe preşedinte, dar nici nu exclude un astfel de scenariu.
Tag: parlament
-
Daţi cu banul pentru zona euro
ESM va avea o capacitate totală de împrumut de 700 mld. euro, oferind zonei euro o plasă de siguranţă financiară pentru cazuri de urgenţă. Olanda a acceptat să contribuie cu 40 mld. la ESM, reprezentând 4,6 mld. în plăţi eşalonate pe cinci ani şi 35 mld. euro în garanţii de credit. Premierul interimar Mark Rutte a obiectat însă în privinţa circuitului banilor, afirmând că ei n-ar trebui folosiţi în nicio situaţie direct la recapitalizarea directă a băncilor, ci daţi statelor spre a-i administra.
Germania, la rândul său, intenţiona să supună Bundestagului spre aprobare legislaţia ESM la 25 mai, însă a decis să amâne procesul până după alegerile parlamentare din Franţa, din 10-17 iunie. Cât despre Franţa, acolo parlamentul s-a pronunţat încă din februarie.
-
Cum vrea USL să închidă gura opoziţiei în Parlament
Proiectul, iniţiat de Victor Ponta şi Crin Antonescu spre a maximiza automat scorul USL în dauna PDL, a fost prezentat cu justificarea că aşa s-ar stopa ascensiunea unor “mişcări politice populiste” (etichetă cu care ar putea fi identificate PP-DD, PNG sau PRM la alegerile din toamnă).
Acest pericol potenţial nu înlătură dezavantajul nereprezentării unei părţi considerabile din alegătorii actualelor partide, nemaivorbind de cei ce optează pentru partide noi sau candidaţi independenţi. Votul decisiv în chestiune îl va avea Camera Deputaţilor. Liderul PNL, Crin Antonescu, a promis că la votul din Cameră va propune eliminarea pragului electoral, după modelul Marii Britanii, spre a creşte şansele independenţilor şi ale partidelor mici, însă lipsa de reprezentare a unei părţi a cetăţenilor în Parlament rămâne, ţinând cont că existenţa unui singur tur creşte puternic importanţa votului util (dat pentru candidaţii cu cele mai mari şanse),
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţiei Pro Democraţia şi alte organizaţii neguvernamentale au adresat o scrisoare deschisă preşedinţilor PDL, PSD, PNL şi UDMR, în care cer stoparea demersului de trecere la votul uninominal majoritar cu un singur tur, având în vedere “efectele negative deosebite pe care acest sistem le-ar putea produce asupra pluralismului politic în România şi, implicit, asupra evoluţiei sistemului politic românesc”.
ONG-urile au făcut o modelare a efectelor acestui sistem pe situaţia alegerilor din 2008, luând în considerare pentru fiecare partid politic numărul de colegii uninominale în care candidaţii săi au ocupat primul loc. Rezultatul modelării arată că PDL, care în 2008 a obţinut 32,36% din voturi, ar fi primit în noul sistem 42,09% din mandatele din Camera Deputaţilor, după numărul de colegii în care candidaţii săi s-au situat pe primul loc, faţă de 36,39, cât a primit de fapt. PSD, cu 33,10% din voturi obţinute, ar fi primit 37,65% din mandate, faţă de 36,07% cât a primit. PNL, cu 18,57% din voturi, ar fi primit 11,70% din mandate, aproape jumătate din câte a primit de fapt – 20,56%, iar UDMR, cu 6,17% din voturi, ar fi avut un mandat în plus faţă de cât are – performanţă datorată faptului că s-a clasat pe primul loc, cu procente în jur de 30%, în multe colegii uninominale din vestul ţării.
În afară de ceea ce s-ar fi întâmplat la nivel naţional, ONG-urile arată efectul noului sistem asupra reprezentării alegătorilor din diferite judeţe. Spre exemplu, în judeţul Arad, cu 52,06% din voturi obţinute, PDL ar fi câştigat toate cele şapte mandate (pentru că, în toate cele şapte colegii, candidaţii săi s-au situat pe primul loc); în judeţul Argeş, cu doar 45,39% din voturi, PSD Ă PC ar fi câştigat opt mandate din nouă; în judeţul Satu Mare, cu doar 36,05% din voturi, UDMR ar fi câştigat patru mandate din cinci.
-
De la gloanţe la bombiţe. La guvern nou, strategii noi de război
Noua opoziţie şi susţinătorii ei n-au rămas însă datori la capitolul prost-gust. Sebastian Lăzăroiu a sugerat pe Facebook că Andrei Marga a fost turnător – fitil al unei bombe anume gândite să explodeze abia după învestirea guvernului. Au urmat sugestiile din presă despre o catastrofă diplomatică din cauza respingerii planurilor UDMR pentru UMF Tg. Mureş, despre prezumată intenţie a USL de a rupe acordul cu FMI sau despre un pact de neagresiune secret în care preşedintele Băsescu scapă de suspendare în schimbul includerii în guvernul USL a lui Ioan Rus, peste capul baronilor regăţeni ai PSD.
Una peste alta, aşadar, dacă PDL a început prin a afirma că “nu se teme de gloanţe” (cum zicea Ioan Oltean, făcând aluzie la spusa lui Victor Ponta că pe liderii pedelişti “nici dacă-i împuşti nu e suficient”), iată-l acum ripostând el însuşi cu bombiţe contra USL – sau cum spunea un comentator pe un blog al dreptei, “cu o mobilizare serioasă la vot, cu tactici murdare sau nu, duşmanul trebuie oprit pe toată linia frontului” (duşmanul = USL). Partea proastă e că din concursul de zvonuri şi bombiţe nu câştigă nimeni: nici opoziţia, nici puterea şi cu atât mai puţin ţara, cu priorităţile ei atât de puţin spectaculoase pe lângă distracţiile grosolane din politică.
-
A doua etapă de majorare a salariilor bugetarilor ar putea fi în decembrie, după alegerile parlamentare
Legea responsabilităţii fiscale stabileşte că nu pot fi emise acte normative pentru majorarea salariilor sau a pensiilor cu şase luni înainte de alegeri.
“Varianta luată în calcul este însă ca această a doua tranşă să fie anunţată din timp, dar acordată efectiv în luna decembrie, după organizarea alegerilor, astfel încât să nu fie încălcate prevederile legale”, au arătat sursele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Guvernul Ponta a obţinut învestitura în Parlament
Pentru ca Guvernul să fie învestit erau necesare voturile favorabile a 231 de parlamentari.
Componenţa guvernului Victor Ponta: Florin Georgescu – vicepremier şi ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu – ministru al Economiei, Ioan Rus – ministru de Interne, Andrei Marga – ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean – ministru al Justiţiei, Corneliu Dobriţoiu – ministru al Apărării Naţionale, Leonard Orban – ministru al Afacerilor Europene, Mircea Diaconu – ministru al Culturii, Daniel Constantin – ministru al Agriculturii, Ovidiu Silaghi – ministru al Transporturilor, Eduard Hellvig – ministru al Dezvoltării Regionale, Dan Nica – ministru al Comunicaţiilor, Vasile Cepoi – ministru al Sănătăţii, Ioan Mang – ministru al Educaţiei, Rovana Plumb – ministru al Mediului, Mariana Câmpeanu – ministru al Muncii, Victor Paul Dobre – ministru delegat pentru Administraţie, Lucian Isar – ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, Mircea Duşa – ministru pentru relaţia cu Parlamentul, Liviu Pop – ministru delegat pentru Dialog Social.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Cum a ajuns opoziţia să facă legile
Raportul stabileşte restituirea eşalonată a banilor, în cursul acestui an, către cei cu pensii de peste 740 lei care de la 1 ianuarie 2011 au plătit CASS de 5,5% calculată la valoarea totală a pensiei. Abolirea plăţii CASS de către cei 2,2 mil. pensionari cu pensii de peste 740 de lei ar însemna, conform autorităţilor, o gaură în buget de 1 mld. lei pe an, în condiţiile în care bugetul asigurărilor de sănătate avea deja un deficit de cel puţin 3 mld. lei.
Raportul comisiilor va fi trimis Biroului Permanent al Camerei, care îl va supune plenului spre dezbatere.
-
Să vă văd la moţiunea de cenzură!
El le-a transmis oamenilor puterii din Parlament că se pot mântui în ochii alegătorilor şi ai USL, ca viitoare putere, dacă votează contra Guvernului la moţiunea de cenzură din 17 aprilie pe tema înfiinţării liniei maghiare de predare de la UBB Târgu-Mureş.
Cât de inspirată în sine este însă iniţierea unei moţiuni de cenzură pentru un conflict local deja încheiat şi pe o temă atât de uşor de combătut de către Guvern, care va dovedi că a respectat noua Lege a educaţiei, rămâne de discutat.
Simpatizanţii USL au început deja să-şi roage pe internet liderii să înlocuiască tema moţiunii de cenzură cu cea a moţiunii simple iniţiate de PNL pe tema privatizării resurselor minerale, o temă de mult mai mare actualitate pentru electoratul uselist.
-
UDMR le dă iarăşi peste mână celor de la PDL
Preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, şi vicepreşedintele Laszlo Borbely au declarat că nici legea reorganizării administrative, nici legea electorală şi nici cea a sănătăţii nu pot fi adoptate în an electoral, pentru că sunt legi-cadru a căror punere în practică revine viitoarei legislaturi.
Cât priveşte reducerea numărului de parlamentari la 300 şi trecerea la votul uninominal pur, cerută de Băsescu, UDMR a propus deja propria sa variantă (respinsă de PDL), cu 389 de parlamentari şi uninominal mixt cu vot pe listă şi va cere în continuare adoptarea unei soluţii de compromis, întrucât, în opinia Uniunii, varianta Băsescu ar lăsa fără reprezentare parlamentară largi categorii de votanţi.