BusinessMagazin

Tag: istorie

  • Istoria telefoniei mobile din Romania

    “Timp de cateva zile au fost cozi interminabile in fata Salii
    Palatului, cum nu se mai vazusera de ani de zile”, isi aminteste
    Raluca Milin, unul dintre primii angajati in Romania ai actualului
    operator de telefonie mobila Vodafone. Se intampla in 1997, la 15
    aprilie mai exact, la lansarea serviciului Connex, primul intr-o
    tara care stia despre telefoanele GSM doar din auzite.

    Lesne de inteles asadar cum s-a declansat atunci frenezia in
    randul celor dornici sa se numere printre primii posesori ai unui
    telefon mobil. Cu un an in urma, doua companii intrau fiecare in
    posesia unei licente pentru telecomunicatii in sistem GSM scoase la
    licitatie de Ministerul Comunicatiilor si se inhamau la investitii
    considerabile intr-o afacere careia nu foarte multi ii dadeau sanse
    de reusita. Una dintre ele a fost Mobifon, operatorul canadian din
    spatele brandului Connex, care a lansat serviciul de telefonie
    mobila in aprilie 1997. Cealalta, Mobil Rom, prin brandul Dialog,
    avea sa lanseze serviciile comerciale de telefonie mobila doua luni
    mai tarziu, in iunie, intr-o retea prin care numai cateva orase din
    tara aveau acces.



    “Nici macar nu existau concret oferte comerciale. Era doar
    conceptul de serviciu de telefonie mobila si bineinteles ca
    abonamentele n-au fost deloc ieftine”, spune Raluca Milin, care la
    vremea respectiva facea parte din echipa ce a coordonat campania de
    marketing din spatele Connex. Pe atunci, operatorul nu avea filiale
    in alte tari europene care sa fie luate drept model, ci doar in
    China, insa bugetele previzionate initial pentru campanie s-au
    dovedit a fi mult subdimensionate. “La acel moment, telefonia
    mobila nu era chiar pentru oricine, iar in cele cateva luni de
    prezenta pe piata inaintea competitiei, Connex a atras crema
    clientilor dispusi sa-si cumpere telefon”, continua Milin,
    justificand astfel si petrecerile VIP organizate la Casa Poporului,
    la care participau doar oamenii de afaceri si formatorii de opinie,
    care au asigurat operatorului multe dintre contractele bune cu
    companii ce ii sunt si astazi clienti.

    Niciunul dintre cei doi operatori nu si-a imaginat insa la
    momentul lansarii cat de fulminanta va fi cresterea industriei de
    telefonie mobila. De altfel, cifrele obtinute la sfarsitul anului
    respectiv i-au luat prin surprindere nu doar pe operatorii si pe
    investitorii din spatele acestora, ci si pe pesimistii care se
    grabisera sa declare telefonia mobila o afacere fara prea mult
    potential, intr-una dintre putinele tari care inca nu ofereau
    servicii de telefonie mobila GSM.

    Connex a incheiat anul 1997 cu 112.000 de abonati si venituri de
    36,5 milioane de euro, iar Dialog a inregistrat venituri de aproape
    25 de milioane de euro si a depasit pragul de 100.000 de clienti,
    in conditiile in care la lansarea serviciului cifra estimata era de
    zece ori mai mica. Cu toate acestea, optimismul investitorilor a
    ramas moderat. Jean Baptiste de Boissiere, presedintele France
    Telecom (actionarul majoritar al Mobil Rom) de la acel moment,
    estima ca numarul abonatilor de telefonie mobila din Romania ar
    putea ajunge la un milion pana in 2005. Momentul a venit insa mult
    mai repede, in a doua jumatate a anului 2000.

    Intre timp, in 1998 numarul clientilor a urcat pana la 325.000
    pentru Connex si 308.000 pentru Dialog, iar in anul urmator, cei
    doi operatori si-au dublat baza de clienti pana la 702.000,
    respectiv 622.000. “Pe vremea aia doar oamenii cu bani aveau
    telefon mobil”, spune Bogdan P., unul dintre angajatii Mobifon din
    1997, despre primii clienti. Acestia erau in general dintre cei ce
    aveau nevoie de telefon mobil si ar fi vrut sa foloseasca asemenea
    servicii, dar au amanat din cauza problemelor de care se lovea
    telefonia mobila analogica, disponibila pe piata inca de la
    inceputul anilor ’90 prin Telefonica, la preturi mai mari decat
    pentru GSM.

    “Majoritatea utilizatorilor din perioada de inceput era formata
    din cei ce foloseau telefoanele oferite anterior de Telefonica,
    persoane cu un venit lunar minim de 700-1.000 de dolari, adica
    oamenii de afaceri, angajatii companiilor prospere si unele
    VIP-uri”, apreciaza Laurentiu Stan, actualul director general al
    Euroweb Romania, care a lucrat pe vremuri la Dialog, in
    departamentul responsabil de clientii de business.


    Cu toate ca serviciile Connex si Dialog propuneau costuri mai
    reduse decat cele ale Telefonica, facturile clientilor in primii
    doi ani ajungeau in multe cazuri de ordinul sutelor de dolari, in
    conditiile in care salariul mediu net se situa undeva in jurul a
    100 de dolari. Cat priveste companiile, nu prea existau pe atunci
    preocupari de a promova folosirea profesionala a mobilului, iar
    angajatii dadeau telefoane personale de pe mobilul de serviciu.
    “Poate si din acest motiv se explica factura lunara de 5.000 de
    dolari pe care ajungea sa o plateasca o companie cu 50 de angajati
    si in jur de 20 de abonamente mobile”, mai spune Stan.

  • Arheolog in Sicilia: In cautarea teatrului antic

    Arheologul englez Alexander Hardcastle, aflat in cautarea unui
    teatru grecesc construit in urma cu doua mii cinci sute de ani
    intr-un oras infiintat de colonistii greci in Sicilia, Akragas, era
    convins ca ruinele acestei cladiri se pastrasera pe teritoriul
    localitatii, in ciuda cutremurelor frecvente din zona, a jafurilor
    cartaginezilor si a furturilor de piatra.

    Hardcastle si-a finantat cautarile cu averea personala, reusind
    sa restaureze partial niste temple ale orasului, sa descopere
    ziduri si drumuri, dar fara a gasi vreo urma a legendarului teatru.
    Hardcastle nu avea sa-si mai implineasca visul, murind sarac intr-o
    institutie de boli mintale din apropierea vechii cetati, dupa ce
    averea familiei s-a pierdut ca urmare a crahului din 1929.

    Cautarile sale vor fi reluate nu peste multa vreme de o echipa
    de arheologi italieni finantata cu fonduri europene, care se
    asteapta ca descoperirea sa-i permita orasului modern din
    apropiere, Agrigento, sa castige sume insemnate din turismul
    arheologic. Echipa de specialisti spera ca pe langa teatru, despre
    care multi experti cred ca a fiintat intr-adevar, sa mai gaseasca
    in Akragas si dovezi ale existentei unui hipodrom, dovezi
    nedescoperite la sapaturile anterioare din anii ’70 si ’80.

  • Ce facem cu cladirile istorice

    Un exemplu care ilustreaza foarte bine aceasta idee este Royal
    William Yard, un ansamblu de cladiri construite intre 1826 si 1835
    in zona Plymouth, ce adaposteau ateliere, depozite si spatii de
    luat masa pentru personalul naval britanic. Inchiderea acestui
    centru ca urmare a masurilor de reducere a costurilor luate de
    Marina Britanica in 1992 a facut ca locul sa ramana in parasire,
    pâna când a intrat in atentia unui dezvoltator cu experienta in
    restaurarea monumentelor istorice, Urban Splash.

    Cladirile din complexul cu o suprafata de circa 6,5 hectare au fost
    restaurate atent si transformate in peste 200 de apartamente,
    spatii comerciale si birouri, care s-au vandut rapid, cumparatorii
    fiind atrasi de incarcatura istorica a locului si de privelistea
    superba, altadata inacessibila publicului. Spatiile comerciale si
    birourile de la Royal William Yard s-au ocupat aproape in
    intregime, iar acum mai sunt disponibile doar câteva apartamente,
    la preturi cuprinse intre echivalentul a 300.000 si 700.000 de
    euro.

    La randul sau, Portland Royal Naval Air Station, din apropiere de
    Chesile Beach din Dorset, a devenit Osprey Quay, un proiect ce
    cuprinde locuinte luxoase si scumpe, o zona pentru ambarcatiuni,
    dar si un sat care ii va gazdui pe sportivii participanti la
    probele nautice de la Olimpiada din 2012 de la Londra.

    Un alt proiect ce ar trebui sa fie gata pana in 2014 este in
    desfasurare tot la Plymouth, intr-o baza navala dominata de
    cladirea Amiralitatii, construita in secolul al XVIII-lea, unde au
    fost gazduite de-a lungul timpului persoane importante, ca Winston
    Churchill sau regele George al VI-lea. Pe langa spatiul ce va fi
    folosit pentru construirea de locuinte, care se vor alatura
    cladirii restaurate a Amiralitatii, centrul are si o retea de
    tuneluri secrete, bune de inflacarat imaginatia publicului,
    folosite pe timp de razboi drept centru de informatii si
    telecomunicatii. Locul va fi transformat intr-un data center. Acest
    proiect a atras deja nu numai interesul unora dintre parintii cu
    copii aflati la studii superioare in Plymouth, ci si al unor
    investitori din Orientul Mijlociu sau Extremul Orient.

  • Radu Mazare nu pateste nimic

    Directorul Centrului Simon Wiesenthal, Efraim Zuroff, a declarat
    ca aceasta decizie “gresita si nefericita ii va indemna si pe altii
    sa faca lucruri similare”, intrucat “Romania are o problema foarte
    serioasa in a-si accepta trecutul si Holocaustul”. Primarul Mazare
    a fost acuzat ca a afisat simbolurile regimului nazist la o parada
    de moda unde a venit imbracat intr-o uniforma de soldat german,
    fapta interzisa si sanctionabila penal.

    In urmatoarea perioada, cauza care-l priveste pe Radu Mazare se
    afla pe rolul Parchetului Inaltei Curti, care poate decide
    redeschiderea dosarului sau confirmarea solutiei de neincepere a
    urmaririi penale.

  • Henkel: 2010 va fi cel mai bun an din istoria companiei

    In primele noua luni ale anului 2010, Henkel a inregistrat o
    crestere a vanzarilor fata de perioada similara a anului precedent
    de 11% procente pana la11 mld. euro, in conditiile in care pietele
    nu au crescut semnificativ. Dupa ajustarea in functie de cursul
    valutar, vanzarile au crescut cu 6,6 procente.Anul trecut, la nivel
    international, cifra de afaceri a scazut cu 3,5% fata de 2008, iar
    profitul cu 6%, dar CEO-ul grupului spunea intr-un interviu acordat
    BUSINESS Magazin ca “aceste rezultate nu sunt proaste daca ne
    gandim ca ne-am confruntat cu cea mai grava criza de la al doilea
    Razboi Mondial incoace”.

    Filiala locala a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 135
    de milioane de euro, in scadere cu 3% fata de 2008, dar rezultatele
    sunt considerate bune de companie, care a inregistrat scaderi mai
    mici decat piata pentru toate cele trei divizii ale sale –
    detergenti si produse pentru ingrijirea locuintei, produse
    cosmetice si de toaleta si adezivi si tehnologii.

  • Ploiesti, Ziua Z

    A fost unul dintre momentele-cheie ale razboiului, hotarator in
    multe privinte pentru schimbarea destinelor lumii contemporane,
    privite nu doar din perspectiva Aliatilor, ci si din acelea ale
    Istoriei mari. 5.446 de iesiri de bombardiere si 3.498 de iesiri de
    avioane de vanatoare de escorta, desfasurate pe parcursul a
    douazeci si patru de misiuni si a multe luni (mai precis de la Ziua
    Z, 1 august 1943, si pana la 19 august 1944). Acestea sunt cifrele
    celei mai importante campanii de bombardament efectuate de fortele
    americane in Romania din anii razboiului. Obiectivul concret:
    uriasul complex de rafinarii petroliere de la Ploiesti.

    Pana sa ajunga o gramada de cenusa si de metale contorsionate,
    uriasul ansamblu a constituit unul dintre punctele strategice
    vitale ale supravietuirii ofensive a trupelor hitleriste. Armatele
    celui de-al treilea Reich depindeau de echipamente mecanizate
    moderne; le-o cereau strategiile si tacticile. Insa tancurile si
    avioanele erau inutile fara combustibilul care sa le puna in
    miscare. Iar la sfarsitul razboiului, tancurile si avioanele
    germane au devenit complet inutile. Mii de vehicule au ramas
    nemiscate, atunci cand soldatii germani le-au abandonat si s-au
    retras pe jos sau calari. Or, acest lucru, echivalent cu o victorie
    capitala si cu schimbarea soartei razboiului, nu a fost posibil
    fara distrugerea “izvorului” petrolier de la Ploiesti.

    Pilot (cu 37 de misiuni la activ in operatiunea “Furtuna in
    desert”), inginer si dascal in ale aviatiei, Jay A. Stout nareaza,
    pasional, aceasta campanie si aduce sub ochii cititorilor nu doar
    franturi de arhive si elemente documentare colectate din presa, ci
    si experienta directa a supravietuitorilor acestui terifiant front
    romanesc de lupta, pe care i-a chestionat de-a lungul mai multor
    ani.

    Jay A. Stout, “Fortareata Ploiesti”, Editura Meteor Press,
    Bucuresti, 2010

  • Cum se vede Champs-Elysees dupa 100 de ani de Renault (GALERIE FOTO)

    Bertrand Etienne, oficial al companiei Renault, il numeste
    simultan “teatrul distractiilor” si “cel mai important pol al
    afacerilor din Franta”. Practic, magazinul deschis pe Les Champs,
    cum ii spun francezii pe scurt, a trecut prin mai multe etape de-a
    lungul vremii. Dupa ce initial prezenta modele de masini de lux
    pentru elite, cu timpul s-a transformat tot mai mult in punct de
    vanzare pentru toate categoriile de clienti.


    Mijlocul anilor 1900 l-a schimbat la fata. Dupa aparitia
    publicitatii, sediul s-a transformat in Le Pub, devenind un local
    de socializare, dispus pe doua etaje, in care potentialii clienti
    puteau sa manance si sa bea exact ca intr-o cafenea. Spre finele
    secolului al XX-lea, Renault dezvolta conceptul de restaurant, iar
    Le Pub devine un veritabil loc de intalnire pentru parizienii care
    strabat a cincea cea mai scumpa artera din lume.

  • Reportaj: Koln, orasul care miroase frumos (GALERIE FOTO)

    Religie si nonconformism la un loc? Da, la Köln.

    Nu prea credeam ca se poate asa ceva. Cand am vazut pentru prima
    data orasul din S-Bahn, in drumul dinspre aeroport catre centrul
    metropolei, am constatat ca am ajuns intr-un oras tipic german, cu
    rigiditatile si arhitectura specifice. Cand am iesit insa din gara
    principala, tranzitata in fiecare zi de aproximativ 1.000 de
    trenuri, am realizat de fapt ca ajunsesem pe un taram al
    sobrietatii, dar in acelasi timp si al nonconformismului dus la
    extreme.

    Cu o istorie ce se intinde inca din perioada romana, Köln este
    unul dintre cele mai vechi orase din Germania si in acelasi timp
    unul dintre cele mai cosmopolite. Timp de 2.000 de ani, Colonia
    Claudia Ara Agrippinensium, asa cum a fost denumit orasul de catre
    romani, a reusit sa treaca de razboaie si de inundatii si sa se
    dezvolte, iar acum este al patrulea cel mai mare oras din Germania
    din perspectiva populatiei si unul dintre polii economici ai tarii.
    Dar si turistici. Conform statisticilor, Catedrala din Köln este
    atractia turistica numarul unu din Germania, cu peste sase milioane
    de vizitatori anual. Construita in stil gotic si desemnata
    patrimoniu cultural UNESCO, Catedrala este un important loc de
    pelerinaj la nivel european. In plus, in Köln exista peste 40 de
    muzee (numar dublu fata de Bucuresti, unde sunt 20, conform
    RomanianTourism.com). Kölnul obtine numai din turism venituri de
    5,4 miliarde de euro anual, iar cei mai multi vizitatori provin din
    Statele Unite si Marea Britanie. Si la capitolul fiscalitate din
    turism orasul sta bine, in conditiile in care impozitele din
    aceasta industrie genereaza 120 de milioane de euro pentru
    autoritatile locale.

    “In 2009, Köln a inregistrat un numar de 4,6 milioane de sosiri,
    in contextul in care unitatile de cazare au primit 2,3 milioane de
    turisti. Chiar daca anul trecut a adus o scadere de 5% a numarului
    de turisti, anul acesta am inregistrat deja un avans de 4%”, spune
    Josef Sommer, managing director al Biroului de Turism din Köln.
    Ponderea romanilor in randul acestora este inca destul de mica,
    astfel ca, anul trecut, doar 2.000 de romani au vizitat orasul
    aflat in vestul Germaniei: 50% in interes de afaceri, 50% in
    scopuri turistice, potrivit lui Sommer. La Köln este insa si o
    comunitate de romani; conform unei statistici din 2009, in orasul
    german locuiesc si lucreaza peste 1.500 de romani, explica si
    Claudia Neumann, director de relatii publice si internet in cadrul
    Biroului de Turism.

    Conexiunile aeriene intre Bucuresti si Köln nu au fost niciodata
    variate, dat fiind ca cele mai multe companii care opereaza zboruri
    pe Germania sunt axate in special pe Frankfurt si München
    (principalele hub-uri ale tarii). Vorbim in special de zboruri
    directe, asigurate de operatorul german Lufthansa, dar si de TAROM
    sau Carpatair. Cu escale in marile capitale europene se ajunge la
    Köln, insa un zbor direct a fost inaugurat de Germanwings, divizia
    low-cost a Lufthansa, care a inceput operarea in Romania in urma cu
    trei ani. Andreas Engel, director de comunicare al Germanwings,
    spune ca ” situatia este stabila in Romania” si ca anul acesta
    gradul de incarcare al avioanelor Germanwings a fost de 80%.
    Germanwings zboara acum din Bucuresti direct catre Berlin,
    Stuttgart si K¨öln, orase catre care nu mai sunt alte curse directe
    din Romania. In aceste orase si-a pus baze Germanwings, iar
    compania-mama Lufthansa acopera, asadar, cele mai importante puncte
    din Germania prin conexiuni din aceste orase cu toata Europa.
    Asta pentru ca, pe langa romani, exista multe alte comunitati in
    Köln. Se poate spune despre oras ca este un adevarat mozaic
    cultural, in conditiile in care aici s-au “aclimatizat” oameni din
    peste 181 de tari. Mai mult, orasul este cel mai mare centru
    universitar din Germania, primind in prezent 70.000 de studenti. Si
    comunitatea homosexuala este extrem de bine reprezentata, Köln
    fiind considerat unul dintre cele mai tolerante orase din Europa.
    Un fel de San Francisco al Batranului Continent.

  • 2010 ar putea fi cel mai calduros an din istorie

    Cercetatorii, din cadrul centrului independent Met Office si
    NASA vor publica in curand date care arata ca aceasta tendinta ar
    putea continua pe tot parcursul anului.

    James Hansen, directorul Institutului Goddard pentru Studii
    Spatiale (Giss) din cadrul NASA, a declarat: “Temperatura globala
    medie din ultimele 12 luni a fost cea mai ridicata din ultimii 130
    de ani”. El a precizat ca decembrie si februarie au fost printre
    cele mai calduroase luni din perioada respectiva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Istoria Apple: de la clasica afacere de garaj la afaceri de peste 50 de miliarde de dolari (GALERIE FOTO)

    Cunoscuta sub numele Apple Computer in primii 30 de ani de la
    infiintare, compania a renunta din 2007 la sintagma “Computer”,
    concentrandu-se pe segmentul electronicelor, prin lasarea de
    produse inovatoare, precum audio-playerul iPod sau telefonul mobil
    iPhone, care au confirmat statutul de trendsetter al companiei
    americane.


    Apreciata ca una dintre afacerile cu cei mai fideli clienti,
    Apple a fost desemnata de revista Fortune cea mai admirata companie
    din SUA in 2008 si cea mai apreciata din lume in 2009

    Apple a incheiat anul fiscal terminat in septembrie 2009 cu o
    cifra de afaceri de peste 40 de miliarde de dolari.