Tag: Facebook

  • Facebook a picat. Utilizatorii din întreaga lume nu s-au putut conecta pe conturile personale. Probleme tehnice şi pentru Instagram

    Defecţiunea s-a produs în jurul orei 08.40, ora României şi a fost remediată în jurul orei 09.10.

    Mesajul Facebook pentru cei care au dorit să-şi acceseze conturile era: “Sorry, something went wrong. We’re working on it and we’ll get it fixed as soon as we can”.

    Ultima dată când reţeaua de socialiare a întâmpinat probleme a fost în septembrie 2014.

    Facebook, cea mai mare reţea de socializare din lume, are în prezent 1,3 miliarde de utilizatori.

    Potrivit site-ului abcnews.com, şi reţeaua Instagram se confruntă cu probleme tehnice în această dimineaţă.

  • Un tânăr inginer poate câştiga şi 9.000 de dolari pe lună la Facebook

    Facebook, cea mai valoroasă reţea socială din lume, are o valoare de piaţă estimată la peste 200 de miliarde de dolari. Salariile angajaţilor reflectă acest lucru, noi cifre arătând că inginerii au un salariu de pornire de peste 100.000 de dolari pe an.

    Un cercetător poate câştiga până la 172.000 de dolari pe an, iar inginerii de reţea au salariul mediu de 160.000 de dolari, sumă care include atât renumeraţia de bază cât şi bonusurile. Un inginer ce ocupă o poziţie de management poate câştiga şi 380.000 de dolari pe an, în vreme ce un inginer de software poate obţine la angajare un salariu de 106.000 dolari.

    Fondatorul şi CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, are o avere estimată la 33 miliarde de dolari, ocupând locul 16 în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Reţeaua socială atrage lunar 1,35 miliarde de utilizatori activi.

    Cele mai mari şanse de a obţine un job la Facebook le au absolvenţii Universităţii Stanford, cei au Universităţii din California şi cei ai Universităţii Berkeley. Aceste instituţii au cel mai mare număr de absolvenţi angajaţi la compania lui Zuckerberg.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, numărul utilizatorilor activi în fiecare lună reprezentând aproape jumătate din populaţia conectată la internet la nivel mondial.

    Numărul de utilizatori din România ai reţelei de socializare Facebook a ajuns în prezent la 7,6 milioane, cu 600.000 mai mult faţă de luna ianuarie a anului trecut, potrivit informaţiilor furnizate de Facebrands.ro, serviciul care monitorizează şi analizează activitatea locală a companiei americane. Cea mai mare creştere a numărului de conturi de Facebook din România s-a înregistrat în ianuarie 2012, când aproape s-a dublat numărul de utilizatori la  peste 4,4 milioane, conform datelor din ultimii patru ani.

  • Facebook a lansat Facebook At Work, o aplicaţie prin care concurează cu reţeaua LinkedIn

    Aceste reţele de socializare pe care companiile pot să le creeze prin intermediul aplicaţiei Facebook At Work vor arăta şi vor funcţiona precum reţeaua de socializare Facebook.

    Totodată, această aplicaţie este realizată astfel încât să furnizeze o posibilitate pentru utilizatori să comunice şi este o alternativă pentru e-mailuri şi pentru site-urile de intranet folosite în companii, conform www.bbc.com.

    Potrivit Facebook, informaţiile publicate pe aplicaţia Facebook At Work vor fi securizate, fiind confidenţiale şi păstrate separat de profilurile personale al angajaţilor.

    Aplicaţia poate fi descărcată de pe dispozitivele cu sisteme de operare iOS şi Android, o versiune a Facebook at Work fiind accesibilă şi pe pagina principală a Facebook, conform site-ului specializat techcrunch.com.

    Presa internaţională anunţa încă din luna noiembrie 2014 că Facebook pregăteşte lansarea unei reţele de socializare pentru profesionişti, care va concura cu LinkedIn şi va permite utilizatorilor săi să îşi separe profilurile personale de conturile profesionale.

    Pe de altă parte, şi LinkedIn a anunţat recent că plănuieşte să lanseze o nouă aplicaţie care să îi ajute pe utilizatorii săi să distribuie informaţii profesionale, potrivit www.bbc.com.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, având 1,35 de miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, fapt care înseamnă că aproape jumătate din populaţia conectată la internet la nivel mondial foloseşte această platformă măcar o dată pe lună, după cum relata la sfârşitul lunii octombrie publicaţia The Wall Street Journal.

    Reţeaua de socializare LinkedIn, fondată în 2002, pune în legătură profesionişti şi companii şi oferă informaţii legate de locurile de muncă şi oportunităţile de angajare.

    Companiile care recrutează personal plătesc comisioane pentru a găsi candidaţi prin intermediul site-ului, care are 313 milioane de membri, după cum relata în luna august 2014 Bloomberg.

  • Moştenitorul Frutti Fresh sfidează miile de angajaţi din firmele tatălui: „Nu, nu se măresc salariile angajaţilor, îmi iau eu un Bugatti”

    După ce fraţii Ioan şi Viorel Micula, patronii European Drinks, au câştigat la Curtea de Arbitraj de la Washington un proces intentat statului român, în urma căruia trebuie să primească 376 de milioane de lei plus penalităţi, fiul celui din urmă, Victor Micula, a postat un mesaj pe Facebook. ”Nu, nu se măresc salariile angajaţilor (n.r. fraţilor Micula), îmi iau eu un Bugatti”, a scris Victor Micula pe Facebook.

    Ulterior, după ce o televiziune din România a anunţat că Micula junior îşi va lua un ”bolid de 1,5 milioane de euro din banii românilor”, fiul lui Viorel Micula a revenit cu un nou mesaj pe pagina sa de Facebook: ”Atât de proşti cu România TV în frunte, care pentru un comentariu la o poză mă dau la ştiri la 16.00. Priviţi cât de exageraţi sunt. Aştept păreri”.

    În urma procesului câştigatde fraţii Micula contra statului român, mulţi angajaţi ai fraţilor Micula au sperat că salariile le vor fi mărite şi au rămas ”dezamăgiţi” de ştirea conform căreia Victor Micula îşi va lua un Bugatti. Fraţii Ioan şi Viorel Micula, patronii European Drinks, au câştigat la Curtea de Arbitraj de la Washington procesul intentat statului român şi trebuie să primească circa 376 milioane lei, plus penalităţi, iar Ministerul Finanţelor doreşte să compenseze această sumă cu datoriile firmei la buget.

    Viorel Micula a precizat că, în urma victoriei de la Washington, lui şi fratelui său geamăn li s-au oferit acţiuni la Petrom, dar ei au vrut bani, nu acţiuni. ”Avem nevoie de cash pentru a ne plăti cheltuielile, trebuia să primim banii de anul trecut, dar nu i-am primit, aşa că am avut pierderi”, a explicat Micula senior, minimalizând astfel, în opinia Daily Mail, faptul că salariile angajaţilor nu vor fi mărite.

    Cititi mai multe pe gandul.info

  • Traian Băsescu a postat pe Facebook o fotografie de la botezul nepotului său

    Radu, creştinat la biserica Silvestru în data de 20 decembrie 2014”, este mesajul postat de Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook.

    Ioana Băsescu a născut un băieţel, Radu Băsescu Pricop, pe 14 noiembrie, anunţul fiind făcut de Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook: “Astăzi, în jurul orei 07.50, s-a născut primul Băsescu”.

    La mesaj au fost ataşate şi patru fotografii cu nepoţelul preşedintelui Traian Băsescu.

    Traian Băsescu mai are o nepoţică în vârstă de un an şi două luni, Sofia Anais, de la fiica sa cea mică, Elena. Fiica cea mică a preşedintelui mai aşteaptă un copil, fiind însărcinată în luna a şaptea.

     

  • Omul Anului 2014. Andrei Dunca, creierul afacerii pentru care Facebook a plătit o sumă fabuloasă

    Andrei Dunca are 30 de ani şi a dezvoltat afacerea pentru care Facebook a plătit în iulie 2014 o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari, fiind cea mai spectaculoasă tranzacţie a anului şi prima achiziţie a gigantului social media din România.

    Business Magazin a acordat titlul „Omul Anului“ lui Andrei Dunca deoarece acesta reprezintă valorile susţinute de revistă în cei zece ani de apariţie: este tânăr, este antreprenor, este determinat şi a realizat un produs spectaculos şi vizionar, apreciat pe plan internaţional.


    „This journey is 1% finished“, răspunde cu lozinca Facebook Andrei Dunca la o întrebare privind viitorul său profesional. Are 30 de ani, face proiecte online de aproape 15 şi simte că este abia la început. Se declară pasionat de fizică şi de tehnologie.

    Foloseşte termenul „extracurricular“ când se referă la modul cum a învăţat programare şi web design în timpul liceului. Spune că nu a avut modele, ci că a fost pasionat. Menţionează că până la vârsta asta a acordat atenţie exclusiv dezvoltării profesionale. Mai mult, ca să nu fie distras, a plecat din ţară şi s-a concentrat pe muncă. Are adresa @fb.com, dar spune că în jumătatea de an de când lucrează în Menlo Park, campusul Facebook, nu a avut încă ocazia să schimbe opinii cu Zuck (Mark Zuckerberg, fondatorul şi preşedintele Facebook).

    Are o poveste obişnuită, de om determinat să înveţe şi să îşi depăşească limitele, de tânăr preocupat de carieră mai mult decât de orice altceva, dar şi de tehnician continuu nemulţumit de ceea ce ştie şi de cât ar trebui să mai acumuleze: „Trebuie să recunosc că, încă din facultate şi până în prezent, am pus pe primul loc proiectele şi businessurile pe care am lucrat. Tot timpul asta a fost cea mai mare prioritate, iar orice altceva a avut un rol secundar. După multă muncă, nişte decizii bune şi o anumită cantitate de noroc, am ajuns să realizez lucruri la care nu m-aş fi gândit sau pe care nu le-aş fi putut prevedea. Sunt mândru de ce am reuşit să realizez şi foarte recunoscător că am ajuns să cunosc şi să lucrez împreună cu atâţia oameni extraordinari“.

    A făcut şcoala la Cluj (Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu“ şi ulterior Facultatea de Calculatoare de la UTCN). A început să lucreze organizat încă din liceu, din clasa a zecea, când a început, împreună cu câţiva colegi, să aibă proiecte („destul de mici, pentru companii locale, site-uri construite pentru 100 de euro“). Echipa încropită în liceu nu s-a dovedit suficient de serioasă şi nu au progresat foarte mult. La sfârşitul liceului a început să lucreze din ce în ce mai mult cu Sergiu Biriş (pe care îl cunoştea dinainte de liceu, pentru că jucau baschet împreună) – „Sergiu făcea partea de design şi eu partea de programare, am început să avem proiecte mai mari şi, în premieră pentru noi, pentru clienţi internaţionali, deşi toată echipa eram doar noi doi, lucrând fiecare de acasă“.

    Prin 2004-2005, fluxul de proiecte al celor doi a început să devină mai serios şi au început să lucreze din primul lor birou. În 2006, după nenumărate site-uri construite pentru clienţi, s-au hotărât să construiască unul al lor şi să aibă şi un alt fel de business – aşa s-a născut Trilulilu, prima platformă românească de video sharing, în ianuarie 2007. Tot atunci l-au cunoscut pe Mark Trefgarne (cel care va deveni CEO-ul LiveRail), care făcea la Londra consultanţă şi construcţie de site-uri pentru companii britanice.

    Cei trei au început să lucreze împreună, firma lui Mark Trefgarne ocupându-se de vânzări şi de servicii clienţi, iar Andrei şi Sergiu de partea de execuţie, web design/development: „Mark făcea outsourcing pentru web design/development către echipele noastre din Cluj pentru proiectele pe care le prindea la Londra. În timp am ajuns să lucrăm foarte strâns şi să devenim prieteni şi parteneri. Iar după câţiva ani de construit site după site pentru alţii, venise momentul să facem ceva mai serios şi mai durabil, un business adevărat. Eu şi Sergiu începuserăm deja să lucram pe Trilulilu la sfârşitul lui 2006. În paralel, lui Mark i-a venit ideea unui business de video advertising şi a scris prima specificaţie de produs pentru LiveRail în timpul vacanţei de Crăciun din 2006“.

    În ianuarie 2007, Trefgarne le-a propus lui Andrei şi lui Sergiu să devină toţi trei parteneri în acest business şi să înceapă să îl dezvolte – Mark urma să se ocupe de viziunea de produs şi de vânzări, Sergiu de design, iar Andrei de programare. Astfel a început povestea LiveRail: „Am lansat primul produs în 2007 – era un ad exchange pentru reclame video, unde publisherii şi advertiserii puteau să tranzacţioneze. Mark era în continuare la Londra, încercând simultan să obţină finanţare pentru LiveRail şi să începem să funcţionăm pe piaţa americană. Ca să aibă şanse mai mari de a obţine venture capital, Mark s-a mutat în San Francisco la începutul lui 2008, ca să fie în Silicon Valley, unde toate aceste fonduri funcţionează“.

    LiveRail a reuşit să obţină prima rundă de finanţare la mijlocul lui 2008, de la Pond Ventures, un fond americano-britanic, în valoare de 500.000 de dolari (în total, LiveRail a fost finanţat cu 12 milioane dolari, cel mai mare cost fiind cu oamenii, deoarece, după cum spune Dunca: „în ziua de azi tehnologia e destul de ieftină“). La momentul când LiveRail a primit prima rundă de finanţare, echipa era formată din 5 oameni, Andrei Dunca avea 24 de ani şi Mark Trefgarne 25 de ani, fiind, din punctul de vedere al investitorilor, „foarte tineri, mai ales pentru un produs B2B, enterprise“.

  • Generaţia noii renaşteri

    Pe urmă, desigur, le-am dat dreptate; un exemplu este „tabla albă“, patentată în 1937, un obiect neplisit din sălile de şedinţe corporatiste, în lipsa căruia, poate, multe schimbări fundamentale din cultura companiilor ar fi rămas neîmpărtăşite. La fel de fireşti găsesc PIB, codul de bare, Organizaţia Statelor Producătoare de Petrol – OPEC, e-mailul, outsourcingul, transportul cu containerul sau avionul cu reacţie comercial, aflat pe primul loc, inovaţie care a redus considerabil dimensiunile lumii şi a făcut posibilă apariţia expresiei „satul planetar“.

    Dar, răsfoind, am avut un soi de surpriză: din cele 85 de inovaţii şi tehnologii, doar 25 au apărut după 1980 – printre care CNN, PowerPoint, moneda euro sau bascheţii Jordan de la Nike – şi doar şapte după anul 2000, printre care smartphone-ul, Twitter, YouTube, Facebook sau mariajul gay. O mare parte a oamenilor este tentată să creadă că trăim o epocă de uluitor avans tehnologic – telefoanele, informaţia, socializarea, televizoarele uriaşe, mobilitatea, sondele spaţiale, organismele clonate sau genomul uman. Iar demesrsul celor de la Businessweek poate părea nedrept şi discutabil, pentru că mută accentul spre o perioadă care pare, tinerilor cu mobil şi cont de Facebook, şi nu numai lor, preistorie. 

    Dar de fapt aşa este şi, cinstit vorbind, epoca de aur a inovaţiei umane a început după al doilea război mondial şi s-a terminat undeva la începutul anilor ‘80; vorbesc aici de cele mai importante medicamente, care au făcut ca populaţia lumii să crească exponenţial, de transportul aerian de masă, de computere, energie nucleară, sateliţi, agricultură industrială, pilulă sau automobilul personal. Acea perioadă avea un zbor supersonic transatlantic care astăzi nu mai este.

    Acea perioadă a trimis un om pe Lună, azi mai există o singură naţie care are rachete ce pot duce oameni sau obiecte pe orbită, iar exploarea spaţiului se mută spre o zonă de interese comerciale. Medicamentele se înghesuie mai degrabă în zona placebo, şi oamenii mor în continuare de boli ce ar fi trebuit învinse de mult. Inovaţiile se regăsesc acum într-o zonă consumeristă, regăsindu-se într-o zonă tehnologică de masă, subţirică şi fără fond. Antreprenorul Peter Thiel a spus la un moment dat o vorbă mare, intens citată: „Am vrut maşini zburătoare şi am dobândit 140 de caractere“. Teoria plafonului tehnologic de care s-a lovit omenirea este adoptată, de altfel, de mulţi economişti sau oameni de afaceri; îl amintesc doar pe Tyler Cowen cu „The Great Stagnation“.

    Şi nu este vorba doar de ştiinţă sau de economie, putem vorbi aici şi de cultură, de literatură, film sau muzică – toată lumea reinterpretează la nesfârşit aceleaşi refrene sau aduc pe ecrane aceiaşi eroi din trecut, spidermani cărora le-am pierdut numărul.

    O să mă opresc acum şi o să invoc un studiu al EY, „Barometrul educaţiei şi culturii antreprenoriale în rândul tinerilor“, care prezintă nişte valori încurajatoare: mai mult de jumătate din tineri preferă antreprenoriatul şi nu o funcţie managerială, 52% vor propria afacere, 86% (!) sunt dispuşi să îşi asume riscuri şi 97% (!!!!) sunt dispuşi să muncească din greu. Dacă este aşa, generaţia Y ar avea şanse să transforme lumea în conformitate cu aşteptările care îi sunt atribuite. Pentru asta trebuie ca tinerii să iasă dintr-o zonă de conformism şi să devină generaţia viitoarei renaşteri, inventatori şi inovatori reali.

    Acestea sunt premisele anului 2015 şi pentru Business Magazin, un an în care ne propunem să continuăm ce am început în toamnă cu „Catalogul celor mai inovatoare companii“: să descoperim şi să promovăm oameni şi idei şi tehnologii care să ne facă să trăim mai bine, dincolo de cifrele seci din statistici, oameni şi idei şi tehnologii care să aducă bani, locuri de muncă şi bunăstare. Un bun exemplu este tânărul de pe coperta acestui număr al revistei, partener la o companie din tehnologie care a realizat una dintre cele mai mari tranzacţii care implică antreprenoriat românesc.

    Ilustrez cu un tablou al lui Adrian Ghenie, un tânăr pictor care a devenit un nume pe piaţa internaţională.

    La mulţi ani! tuturor cititorilor şi partenerilor Business Magazin.

  • Cele mai importante momente din tehnologie în 2014

    1. În ianuarie, Google a achiziţionat Nest Labs pentru 3,2 miliarde de dolari.

    2. Facebook a cumpărat, în februarie, serviciul de mesagerie WhatsApp. Tranzacţia a fost evaluată la 19 miliarde de dolari.

    3. O altă investiţie a Facebook a fost în Oculus VR, o companie care dezvoltă dispozitive de realitate virtuală. Pentru pachetul majoritar, Zuckerberg a plătit 2 miliarde de dolari.

    4. Steve Ballmer a renunţat la postul de CEO al Microsoft în februarie, după 14 ani la conducerea companiei. În locul său a fost numit Satya Nadella, fostul şef al Bing.

    5. King Digital, compania care a produs Candy Crush Saga, s-a listat pe bursa de la New York în Martie. După prima zi de tranzacţionare acţiunile au scăzut cu aproape 16%, devenind astfel cea mai slabă lansare pe bursă a anului.

    6. Tot în Martie, Newsweek dezvăluie că fondatorul Bitcoin este Satoshi Nakamoto, de 64 de ani, din California.

    7. La sfârşitul lunii mai, Apple anunţă preluarea companiei Beats Electronics (Beats by Dre) pentru 3 miliarde de dolari.

    8. În iunie, aplicaţia de mesagerie cu un singur cuvânt Yo ajunge de la 600.000 la un milion de utilizatori în doar o săptămână.

    9. De-a lungul verii, peste 17 milioane de utilizatori ai Facebook au urcat clipuri din seria ALS Ice Bucket Challenge, inclusiv figuri cunoscute precum Bill Gates, Elon Musk, Larry Page sau Sergey Brin.

    10. În septembrie, Apple prezintă iPhone 6, iPhone 6 Plus, Apple Watch şi sistemul Apple Pay.

    11. Alibaba s-a listat pe bursă pe 19 septembrie. Oferta publică iniţială de 150 de miliarde de dolari a fost cea mai mare din istoria bursei de la New York, transformându-l pe Jack Ma în cel mai bogat om din China, cu o avere estimată la 25 de miliarde de dolari.

    12. În luna decembrie, Sony Pictures Entertainment a fost ţinta unor atacuri cibernetice repetate. Grupul de hackeri numit Gardienii Păcii a furat de pe serverele companiei mii de documente şi patru filme, dintre care trei nelansate.

  • Facebook ar putea integra o funcţie similară cu cea a butonului “Dislike”

    Mark Zuckerberg, cofondatorul Facebook, a declarat într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri, care a fost organizată joi, că a luat în considerare să introducă butonul “Nu îmi place/ Dislike”, dar a decis în cele din urmă să renunţe, considerând că ar avea o conotaţie “prea negativă”.

    În schimb, compania lucrează la dezvoltarea unei alte funcţii care să exprime un sentiment similar cu acela de a nu aprecia o stare, dar care să nu încurajeze utilizatorii să voteze efectiv împotriva unei postări care nu le place.

    Trebuie să ne dăm seama care este cel mai corect mod de abordare, pentru ca această funcţie să fie o forţă a binelui, nu o forţă negativă“, a declarat Marc Zuckerberg, aflat în Menlo Park, California.

    O astfel de funcţie ar putea avea sens când un prieten virtual anunţă decesul unei persoane şi împărtăşeşte o informaţie despre o nedreptate socială, dar nu i-ar “inspira” pe utilizatori să-şi intimideze prietenii care publică prea multe fotografii cu bebeluşi şi prea multe actualizări de stare.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, având 1,35 de miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, fapt care înseamnă că aproape jumătate din populaţia conectată la internet la nivel mondial foloseşte această platformă măcar o dată pe lună, după cum relata la sfârşitul lunii octombrie publicaţia The Wall Street Journal.

  • Românii au creat unul dintre cele mai de succes jocuri de pe Facebook în acest an

    Solitaire 3 Arena, joc dezvoltat de compania românească MavenHut, a fost selecţionat printre cele mai de succes jocuri de pe platforma Facebook în 2014, la categoria jocuri preferate ale echipei Facebook. 

    Aceasta este cea de a doua nominalizare importantă a MavenHut, după ce Solitaire Arena s-a clasat anul trecut în Top 50 aplicaţii care monetizează pe Facebook, arată un comunicat al companiei.

    MavenHut este o companie tânără înfiinţată în 2012 de Cristi Badea, Bobby Voicu şi Elvis Apostol. Punctul de pornire pentru cei trei antreprenori a fost participarea la Startup Bootcamp Dublin, program de accelerare care i-a ajutat să dezvolte compania şi să intre în legătură cu fondul de investiţii SOSventures, care le-a oferit o finanţare câteva luni mai târziu.

    Performanţele MavenHut au fost recunoscute la nivel naţional şi internaţional, iar compania a fost distinsă de-a lungul timpului cu premii precum Global Innovator Award la Global Tech Symposium 2013, cea mai bună aplicaţie web, cel mai bun startup şi cel mai bun co-fondator la The Next Web Romanian Startup Awards 2013, cel mai bun pitch la How to Web Startup Spotlight 2012 sau Forbes Emergent Entrepreneur of the Year oferit lui Cristi Badea. Astăzi, cei 30 de angajaţi ai MavenHut îşi desfăşoară activitatea din centrul de dezvoltare al companiei situat în Piaţa Victoriei, Bucureşti, precum şi din biroul mai mic din Dublin, Irlanda, iar fondatorii plănuiesc să dezvolte noi titluri şi să îşi mărească echipa.

    Lansat în mai 2014, Solitaire 3 Arena numără în prezent peste 2 milioane de utilizatori, 70% dintre aceştia fiind femei cu vârsta medie de peste 40 de ani, majoritatea din Statele Unite, Franţa şi Germania. „Solitaire 3 Arena este cel de al doilea titlu de succes al MavenHut pe piaţa internaţională, iar nominalizarea printre cele mai de succes jocuri ale anului pe platforma Facebook ne onorează şi ne confirmă faptul că reuşim în continuare să ne remarcăm în industria dezvoltării de jocuri sociale prin calitatea produselor noastre. Ne dorim să continuăm pe această tendinţă ascendentă şi în 2015 şi ne propunem să ne extindem echipa şi să lansăm noi titluri care suntem convinşi că vor fi cel puţin la fel de apreciate ca cele precedente”, spune Cristi Badea, Co-Fondator MavenHut.