Tag: cheltuieli

  • Barclays pregăteşte un plan de reducere a cheltuielilor cu 2 miliarde de lire, inclusiv mii de concedieri

    În prezent, Barclays are cheltuieli de circa 20 miliarde lire sterline pe an.

    Cea mai mare parte a programului vizează reducerea operaţiunilor de investment banking din Asia, precum şi retragerea parţială de pe pieţele de retail şi commercial banking din anumite zone ale Europei, inclusiv Italia, potrivit surselor citate, informează CNBC.

    Planul presupune câteva mii de concedieri, inclusiv până la 2.000 la divizia de investment banking, şi va fi anunţat marţi de directorul general Antony Jenkins, care a preluat conducerea băncii în luna august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât vor vira asiguratorii din încasările RCA la Fondul de protecţie a victimelor străzii

    Firmele de asigurări care vând poliţe de răspundere civilă auto (RCA) vor vira la Fondul de protecţie a victimelor străzii o cotă de 1% din primele încasate pentru această categorie de asigurări, potrivit unui ordin al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), informează Mediafax. Anterior, contribuţia la acest fond era zero, după ce a fost redusă de la 0,3% în martie 2012. “Contribuţia asigurătorilor care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, denumită asigurarea RCA, la Fondul de protecţie a victimelor străzii (FPVS), aferentă anului 2013, este stabilită la cota procentuală de 1% din volumul primelor brute încasate pentru această asigurare”, se arată în ordinul CSA. Decizia de majorare a fost adoptatã de Consiliul CSA într-o şedinţă din 22 ianuarie.

  • Noapte albă la Bruxelles: aproape 18 ore de negocieri şi niciun acord pe bugetul UE

    Lucrările Consiliului European unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 au fost reluate la Bruxelles, după o noapte albă de negocieri. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy i-a reconvocat pe şefii de state sau de guverne ai UE, vineri, la ora 6.30, ora locală (7.30 ora României) după aproape 18 ore de negocieri întense la finalul cărora încă nu se ajunsese la un acord. Lucrările Consiliului ar fi trebuit să înceapă vineri la ora 15.00 ora locală, dar au fost amânate de trei ori. Întâlnirea a început abia seara după ora 20.00 ora locală (21.00 ora României) şi au ţinut până în zori, iar după o pauză au fost reluate. Nu ar fi pentru prima dată când liderii UE pierd nopţile, dar această întâlnire este una dintre cele mai tensionate din istoria Uniunii. Dacă astăzi se ajunge la un acord, ar fi pentru prima dată în istoria UE când bugetul Uniunii nu creşte, ci scade semnificativ. Oricum, compromisul va fi la limită. Deocamdată, nici cei care vor reducerea drastică a bugetului (invocând criza economică), nici cei care vor mai mulţi bani (invocând nevoia de a grăbi atingerea mediei de bunăstare a Uniunii) nu renunţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Transparenţa atât de clamată în evidenţierea cheltuielilor lipseşte şi din legea bugetului pe 2013. Zece întrebări la care nu s-a răspuns

    Dar, ca şi în anii trecuţi, proiectele sunt la fel de generale, la fel de aproximative, la fel de opace. Rubricile de cheltuieli ale ministerelor, „fişele tehnice“ nu conţin detalii care să permită ca la finele anului sau chiar în timpul exerciţiului financiar să poată fi evaluat impactul cheltuielilor guvernamentale, stadiul proiectelor  finanţate sau gradul lor de realizare. În prima parte a lunii ianuarie, premierul Victor Ponta a prezentat „bugetul cetăţeanului“ – un demers prin care şeful Guvernului a încercat să explice oamenilor pe ce se vor cheltui banii pe care îi va strânge statul din taxe şi impozite. Însă proiectul legii bugetului de stat merge pe aceeaşi linie ca şi în anii trecuţi. Un buget cu mii de rubrici din care este greu însă să spui pe ce vor merge nu la modul general, ci aplicat, banii. Premierul a arătat că bugetul va finanţa anul acesta 1,78 mil. posturi. Dar este vorba despre posturi, nu despre oameni. Aşadar, câţi oameni trăiesc de pe urma salariului la stat şi sunt plătiţi din buget? În bugetul de anul trecut, ministerele indicau salariul mediu cu care urma să fie plătiţi salariaţii. Această minimă transparenţă nu este dusă mai departe prin alte detalii asupra cheltuielilor, dimpotrivă, rubrica aceasta este eliminată din proiectul legii bugetului de stat pe 2013.

    Mai multe pe zf.ro

  • SUA: Dai în armată, dai în fabrici şi uzine

    Reducerea cheltuielilor militare, în primul rând, la care s-a adăugat scăderea exporturilor, a tăiat în ultimul trimestru al anului trecut 1,33% din creşterea economică a SUA. În compensaţie, consumul intern, îndeosebi în perioada de sărbători, a influenţat pozitiv evoluţia PIB, cu cca 1,52%. Scăderea PIB cu 0,1% este prima înregistrată din trimestrul al doilea al anului 2009 până acum.

    Analiştii băncii britanice Lloyd’s consideră că nu sunt însă motive de îngrijorare că America ar putea intra în recesiune doar dintr-o scădere a PIB de 0,1%. Deşi tăierile de cheltuieli necesare pentru evitarea “piscului fiscal” vor lovi şi pe mai departe cererea guvernamentală, cererea internă privată a crescut, datele privind angajările sunt încurajatoare, iar şomajul nu mai este aşteptat să crească peste nivelul actual de 7,8%, arată economiştii Lloyd’s.

  • “Apele Române”: Cheltuielile de personal din raportul Curţii de Conturi, efectuate legal

    “În ceea ce privesc cheltuielile de personal presupuse ilegale, menţionate în raportul Curţii de Conturi, ANAR consideră că acestea au fost efectuate cu respectarea prevederilor legale şi a contractului colectiv de muncă existent, aflat în vigoare”, afirmă instituţia, într-un punct de vedere remis MEDIAFAX, vineri seară.

    ANAR menţionează, în acelaşi context, că nu beneficiază de venituri de la bugetul statului, aşa cum sunt stabilite prin Legea anuală a bugetului pentru cheltuielile de personal şi cele necesare funcţionării administrative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea de Conturi: Cheltuieli de personal nejustificate de 165 de milioane de lei la “Apele Române”

    Ministerul Mediului şi Administraţia Naţională “Apele Române” (ANAR) au avut abateri privind unele investiţii sau cheltuieli de personal, potrivit raportului Curţii de Conturi.

    La nivelul ANAR, inclusiv la administraţiile bazinale de apă subordonate acesteia, nu au fost respectate prevederile legale privitoare la efectuarea cheltuielilor de personal, cu efecte asupra bugetului general consolidat în sumă estimativă de 164.990.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihai Tănăsescu: În scurt timp, România poate ajunge la o creştere economică de 3-4%

    România ar putea ajunge la o creştere economică de 3-4%, dar pentru creştere economică e nevoie de stabilirea a trei obiective principale: atragerea de fonduri europene, prioritizarea cheltuielilor şi un focus al investitorilor asupra celor care au eforturi multiple în economie, a declarat Mihai Tănăsescu, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, în cadrul reuniunii anuale a Camerei de Comerţ Româno-Germane.
    “Politicile prociclice dinainte de 2008 au dus la o cădere a fluxurilor de capital ulterior. Măsurile luate au fost bune. Suntem printre puţinele ţări din Europa care în trei din ultimii patru ani am avut creştere. În scurt timp putem ajunge la o creştere de 3-4%. Dar pentru asta avem nevoie de fonduri europene”, a spus Tănăsescu. Alte direcţii în care e nevoie de dezvoltare, potrivit oficialului BEI, ar fi o prioritizare a cheltuielilor publice, parteneriate public-private, cercetare dezvoltare, inovaţii şi reforme structurale în agricultură, învăţământ, sănătate.
  • Lupta Americii cu austeritatea bugetară, faza I

    Reducerea cheltuielilor aprobată în această săptămână de către Congresul SUA, cu un total estimat de aproape 160 mld. euro, este a doua componentă a ieşirii din criza aşa-numită a “piscului fiscal”, numit aşa fiindcă reprezintă plastic efectul expirării concomitente a mai multor facilităţi fiscale promovate de administraţiile Bush şi Obama. Prima componentă, în valoare de cca 620 mld. dolari, este cea referitoare la eliminarea unor deductibilităţi şi majorarea impozitelor pentru americanii cu venituri de peste 400.000 de dolari pe an şi familiile cu venituri de peste 450.000 de dolari pe an, ceea ce afectează cca 1% dintre americani – măsură combătută puternic de republicani şi susţinută de preşedintele Barack Obama.

    Pentru moment, compromisul la care au ajuns cele două partide în privinţa evitării “piscului fiscal” s-a dovedit mulţumitor pentru pieţele financiare, care au crescut concertat, deşi majoritatea economiştilor americani tind să considere că efectul pachetului de austeritate menit să evite “piscul fiscal” va fi o reducere a creşterii economice cu cca 1,5%. Momentul din februarie al dezbaterii pe marginea tăierii cheltuielilor va aduce însă noi tensiuni, mai ales că este aproape coincident cu termenul când SUA îşi vor atinge iarăşi plafonul de îndatorare, ceea ce va atrage alte certuri politice pe tema unei noi majorări a plafonului.

  • Esticii, mai largi la pungă decât occidentalii

    Ritmul scăderii s-a redus însă faţă de trimestrul precedent (reducere cu 2,4% faţă de T2 2011). Dintre cele mai mari cinci economii europene, numai în Germania s-a semnalat o creştere a consumului gospodăriilor (0,8%), în timp ce Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie au consemnat scăderi de mai mult de 3%.

    În schimb, est-europenii au cele mai bune rate de progres, în special Bulgaria, Estonia, Letonia, Slovenia, campioana fiind Lituania, cu o creştere de peste 10%.