BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BNR ar putea reduce marţi dobânda cheie de la 3% la 2,75%, menţinând RMO pentru pasivele în lei

    “Conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR), Banca Naţională a României ar putea reduce dobânda de politică monetară la 2,75% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie de marţi, 4 noiembrie 2014. Majoritatea persoanelor care au participat la sondaj consideră că rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi menţinute constante”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

    CA al BNR a tăiat la finele lunii septembrie dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte, de la 3,25% la 3% pe an, şi a diminuat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei, de la 12% la 10%, menţinând RMO la valută la 16%.

    Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a afirmat după şedinţa CA că viitorul Consiliu de Administraţie, care între timp şi-a preluat mandatul, va analiza cu foarte mare atenţie orice reducere ulterioară a dobânzii, având în vedere treiectoria incertă a inflaţiei pe termen lung, dar că va continua reducerea treptată a rezervelor minime obligatorii la lei şi valută, fără să afecteze rezerva valutară.

    Isărescu a spus că nu vede vreun risc de a inversa trendul în următoarele 12 luni şi de a majora dobânda, dar nu poate exclude un astfel de scenariu.

    La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogddan Olteanu a declarat recent că Banca Naţională va analiza marţi eventuale măsuri de relaxare monetară, pe fondul încetinirii inflaţiei şi sub influenţa acţiunilor iniţiate de BCE pentru stimularea economiei.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că dobânda de referinţă a BNR va scădea probabil sub 3%.

    În luna august, BNR a redus prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

    Analiştii consideră că ciclul de relaxare a politicii monetare ar putea continua în 2015, “când dobânda ar putea fi redusă la 2,5% în luna decembrie”.

    Totodată, cei mai mulţi dintre participanţii la sondaj estimează o diminuare a rezervelor minime obligatorii pentru lei şi valută anul viitor, la 8% pentru lei şi 12% pentru valută.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în ianuarie 2008 şi care reuneşte în rândurile sale aproximativ 60 de profesionişti care activează în sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital, companii din economia reală.

  • Surprize pentru un an fără alegeri

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale.

    Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

    Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 3 – 9 noiembrie

    3.11
    BNR publică situaţia rezervelor valutare ale României pentru luna octombrie

    4.11
    Şedinţa CA al BNR pe probleme de politică monetară şi aprobarea Raportului asupra inflaţiei

    4.11
    INS prezintă datele privind înmatriculările noi de vehicule rutiere în al treilea trimestru

    6.11
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    6.11
    Reuniunea de politică monetară a Consiliului BCE (Frankfurt)

    6.11
    Conferinţa europeană privind energia sustenabilă în Asia Centrală (Bruxelles)

    7.11
    INS publică indicii valorici ai cifrei de afaceri şi ai comenzilor noi din industrie pe primele 9 luni

    7.11
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    9.11
    Eurostat difuzează datele privind preţurile locuinţelor în UE şi zona euro în al doilea trimestru

    9.11
    Concert Jack White (Romexpo Bucureşti)

  • Istoria banilor românilor

    În secolul II înainte de Hristos cucerirea romană a făcut din denar moneda oficială, ulterior trecându-se la monedele bizantine, care au susţinut schimburile comerciale până în secolul XIV. După anul 1000 încep să apară şi monede locale – dinari, ducaţi şi taleri de argint şi şilingi de bronz în ţara Românească, groşi, dinari, taleri de argint şi şilingi de bronz în Moldova şi ducaţi de aur, taleri şi dinari de argint şi şalăi de aramă în Transilvania. În ţările române au circulat şi monede străine: dinar de argint, aspru de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur, taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, ducat austriac de aur.

    Leul devine monedă naţională o dată cu adoptarea, în 1867, a Legii pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale, guvernul român din vremea respectivă comandând baterea monedelor, în valoare totală de 4 milioane de lei, la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham. În lege se preciza că unitatea monetară, leul, se compune din cinci grame argint, din care 835 din 1.000 argint fin şi 165 din 1.000 aliaj. Monedele emise până în 1877 au avut valori de 1, 2, 5 şi 10 bani, fabricate din aramă, 50 de bani (argint), 1, 2 lei de argint, 20 de lei de aur. Între anii 1877 şi 1900, statul român a pus în circulaţie monede atât de aramă, argint şi aur, cât şi de nichel.

    La data de 27 februarie 1880, Guvernul IC Brătianu depunea la Cameră proiectul pentru întemeierea Băncii Naţionale a României, după modelul Băncii din Belgia – 1850. Prin legea monetară din 1867 s-au stabilit normele emisiunii şi circulaţiei monedelor naţionale de aur, de argint şi ale monedelor divizionare, iar prin legea biletelor ipotecare din 1877 s-au introdus temporar în circulaţie banii de hârtie.

    La 27 octombrie 1890, sistemul bănesc al ţării s-a axat exclusiv pe aur, urmând tendinţele băncilor străine. Monedele de aur româneşti aveau valoare egală cu cea a monedelor corespunzătoare din Franţa, Italia, Belgia, Elveţia, Grecia. Printre bancnotele emise de BNR s-au numărat cele de 20 de lei şi de 1000 de lei din 1881, bani de cupru, argint, nichel, cupru-nichel, moneda de aur de 100 de lei, bancnote de 20, 100 şi 1 000 de lei, între 1904-1906, 2 lei de argint şi 50 de bani de argint în 1910, 25 şi 50 de bani de hârtie în 1917, bancnote de 1, 2 şi 5 lei (1917). După primul război mondial, în România circulau în paralel mai multe monede, iar în vederea unificării monetare prin înlocuirea acestora cu leii emişi de BNR s-a decis retragerea din circulaţie a coroanelor şi a rublelor.

    În 1935 a fost emisă şi o monedă de 250 de lei de argint, de 50 de lei de nichel în 1937 şi 100 de lei de nichel în 1938. Între anii 1920-1931 au fost puse în circulaţie bancnote între 1 şi 5 000 de lei, iar în perioada 1939-1944, statul român a emis noi monede de argint, de zinc şi fier placat cu nichel. Tot în anul 1935, s-a hotărât reînfiinţarea Monetăriei Naţionale.

    În 1941 au apărut şi bancnotele de 500 şi 2000 de lei, iar între anii 1944-1948, monedele de 500 de lei de argint, 2000 de lei de alamă, 25.000 de lei de argint, 10.000 de lei de alamă, 100.000 de lei de argint, 50 de bani şi 1 leu de alamă, 2 lei tombac şi 5 lei de aluminiu. După preluarea puterii politice de către comunişti, guvernul a trecut la etatizarea băncilor, la data de 11 august 1948 procesul culminând cu dizolvarea şi trecerea în stare de lichidare a băncilor şi instituţiilor de credit, singurele exceptate fiind BNR şi CEC. Între anii 1945-1947 au intrat în circulaţie bancnotele de 100.000, 1.000.000, 5.000.000 şi 100 de lei, iar după reforma monetară din 1947, bancnota de 1.000 de lei (1948), cea de 500 de lei (1949) şi biletul de 20 de lei emis de Ministerul Finanţelor în 1950.

    O altă bancnotă de 1.000 de lei este pusă în circulaţie în 1950 de Banca Naţională a Republicii Populare Române, iar Ministerul Finanţelor va emite bancnotele de la unu până la 100 de lei (1952). În 1966, Banca Naţională a Republicii Socialiste România emitea bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 de lei.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 20-26 octombrie

    20.10
    INS publică datele privind capacitatea de cazare turistică la 31 iulie

    20.10
    Consiliul pentru Afaceri Externe al UE (Luxembourg)

    20.10
    BCE publică datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în august

    20-23.10
    Sesiune plenară a Parlamentului European (Strasbourg)

    21.10
    Eurostat difuzează cifrele de deficit şi datorie publică ale UE28 pentru 20-2013 revizuite după ESA2010

    22.10
    INS publică datele privind cheltuielile pentru protecţia mediului în 2013

    23.10
    DG-ECFIN comunică indicele de încredere a consumatorilor europeni în octombrie

    23-24.10
    Consiliul European (Bruxelles)

    24.10-8.11
    Festivalul Naţional de Teatru (teatre din Bucureşti)
     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 13-19 octombrie

    13.10
    INS anunţă cifra de afaceri în serviciile prestate în principal întreprinderilor pe primele 8 luni

    14.10
    Reuniunea Ecofin (Luxembourg)

    14.10
    BNR publică datele balanţei de plăţi pe luna august

    14.10
    Eurostat difuzează datele producţiei industriale în august pentru UE şi zona euro

    15.10
    INS publică datele definitive privind valoarea producţiei agricole în 2013

    15-18.10
    Târgurile TIB, Inventika şi ExpoEnergiE (Romexpo Bucureşti)

    15.10
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    16.10
    CE adoptă pachetul lunar de sancţiuni contra ţărilor membre care au încălcat legislaţia UE

    16.10
    Eurostat anunţă inflaţia din septembrie în UE şi zona euro

    16-17.10
    ASEM – Summit Asia-UE (Milano)

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 6-12 octombrie

    6.10
    BNR anunţă indicatorii de risc bancar pe luna august

    6-7.10
    Conferinţa europeană “Ştiinţa, viitorul Europei” (Lisabona)

    6-9.10
    Open Days 2014: Planurile de investiţii ale regiunilor UE în perioada 2014-2020 (Bruxelles)

    7.10
    INS anunţă indicii valorici ai cifrei de afaceri şi ai comenzilor noi din industrie pe primele opt luni

    7.10
    Gala Olimpică Kings On Ice cu Evgheni Pluşenko (Sala Polivalentă, Bucureşti)

    8.10
    INS publică datele definitive pentru Produsul Intern Brut în anul 2012

    8.10
    CE adoptă pachetul legislativ privind extinderea UE 2014

    9.10
    INS difuzează cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă prestate în principal populaţiei şi statistica lucrărilor de construcţii pe primele opt luni

    9-10.10
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne

    9.10
    Eurostat anunţă indicele preţurilor imobiliare în al doilea trimestru în UE şi zona euro

    10-11.10
    Romanian Thrash Metal Club Fest (Fabrica Club, Bucureşti)

    12.10
    Conferinţa “Cum se fac banii?” în cadrul proiectului ZooMonetar (Muzeul Antipa, Bucureşti)

    până la 16.11
    Expoziţia “Chinul materiei I – Grâul” (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)
     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 29 septembrie – 5 octombrie

    29.09 – 7.10
    Audierea în comisiile PE a candidaţilor pentru funcţiile de comisari europeni (Bruxelles)

    29.09
    DG-EFIN publică sondajele pe septembrie privind climatul de afaceri şi de consum din zona euro

    30.09
    Şedinţa CA BNR pe probleme de politică monetară

    30.09
    Eurostat anunţă datele privind şomajul în august pentru UE şi zona euro

    1.10
    INSSE publică a doua rundă de date provizorii privind PIB în T2

    2.10
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţ pe primele opt luni

    3.10
    Începutul campaniei electorale oficiale pentru alegerile prezidenţiale

    3-5.10
    Târgul de nunţi Ghidul Miresei (Romexpo Bucureşti)

    3.10
    Eurostat anunţă datele privind comerţul în august pentru UE şi zona euro

    până la 4.10
    Bucharest Art Week (spaţii publice şi expoziţionale din Bucureşti)

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 15-21 septembrie

    15.09
    BNR publică datele balanţei de plăţi şi structura datoriei externe în luna iulie

    15-18.09
    Sesiune plenară a Parlamentului European (Strasbourg)

    16.09
    Eurostat publică indicele costului muncii şi locurile de muncă vacante în UE în al doilea trimestru

    18-19.09
    Conferinţa europeană “Economia muncii după criză” (Bruxelles)

    17-28.09
    Târgul Gaudeamus Carte Şcolară (Piaţa Universităţii, Bucureşti)

    17-20.09
    Festivalul Internaţional de Arte Noi InnerSound (ArCuB, Univ. Naţională de Muzică Bucureşti)

    17.09
    Eurostat publică datele privind producţia în construcţii în iulie şi inflaţia în august la nivelul UE

    19-20.09
    Conferinţa europeană anuală pe probleme de concurenţă  (Florenţa)

    20-27.09
    Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio – RADIRO 2014 (Sala Radio, Bucureşti)

    până la 12.10
    Expoziţia “Odoare dintr-un sipet neştiut” (MŢR, Bucureşti)
     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Până unde mai scade inflaţia?

    Inflaţia anuală a coborât astfel în august de la 0,95%, nivel consemnat în luna anterioară, însă peste minimul de 0,66% atins în iunie. Inflaţia anuală s-a situat la 0,94% în mai, după ce în aprilie a fost înregistrat cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

    “Impactul semnificativ al inflaţiei mici din UE, faptul că economia continuă să evolueze sub potenţial şi creditarea firavă sunt principalele elemente care ţin inflaţia la un nivel scăzut”, notează Dumitru Dulgheru, analist BCR. Banca estimează că inflaţia s-ar putea apropia de 2% la finele anului, pe măsură ce efectul de bază statistic se epuizează şi pe măsură ce impactul din vară al noii producţii locale de legume şi fructe se diminuează, deşi acest din urmă factor ar putea fi nesemnificativ dacă Rusia menţine decizia de embargou la importul de alimente din UE.

    De asemenea, “în condiţiile apropierii campaniei electorale prezidenţiale, guvernul a decis să amâne majorarea cu 3% a tarifelor la gaze, programată pentru octombrie”, arată Dulgheru, ceea ce contribuie la diminuarea riscurilor referitoare la o creştere a inflaţiei. În aceste condiţii, consideră analistul BCR, este posibilă o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, până la la 3% pe an, la finele lunii septembrie.