BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Investiţiile imobiliare în regiunea Europei Centrale şi de Est au ajuns anul trecut la 9,9 miliarde de euro

    Investitiiile in tarile din Europa Centrala si de Est (excluzand Rusia) au crescut cu 25% in 2015, comparativ cu anul precedent si au atins cifra de 9, 9 miliarde euro. Daca cresterea anuala era asteptata, performantele generale depasesc previziunile si contureaza un tablou cu o destindere semnificativa a pietelor din regiune, arata raportul CBRE care analizeaza investitiile imobiliare in Europa Centrala si de Est.

    Investititiile straine au continuat sa fie dominante in regiune, fondurile de investitii americane inregistrand achizitii insemnate de portofoliu, in valoare totala de 160 de milioane de euro. Investitiile Statelor Unite in Europa Centrala si de Est reprezinta 30% din total, fata de 23% in 2014, fondurile americane investind in toate tarile regiunii, ca si in Letonia. Reintrarea pe aceste piete a unor fonduri de investitii ca Morgan Stanley si Goldman Sachs indica o crestere a increderii investitorilor in Europa Centrala si de Est.

    Germania a fost al doilea cel mai mare investitor, cu 23% din totalul investitiilor in regiune, fata de doar 12% in 2014. Prezenta Germaniei in top se datoreaza in parte si activitatii investitionale a Union Investment, cel mai important investitor german in regiune. Nivelul ridicat al investitiilor in 2015 a avut impact asupra randamentelor investitionale (yields), impingandu-le la niveluri inferioare. Diferentele inter-regionale in materie de preturi au un potential insemnat de reasezare. In timp ce anumite piete si sectoare au atins deja niveluri ale yields-urilor  inregistrare in ciclurile economice de varf (in special, Cehia si Polonia) alte tari au inca potential de crestere. Tranzactiile investitionale pentru proprietati nu arata semne de incetinire a cresterii, CBRE considera ca anumite piete nationale yields-urile pot depasi nivelurile  inregistrate in 2007.

    In timp ce previziunile pentru 2016 indica o tendinta pozitiva, un factor potential de diminuare a cresterii volumului de investitii ar putea fi prezenta relativ scazuta a produselor foarte atractive pentru investitii. Dezvoltarile de spatii de birouri din Varsovia si Bucuresti sunt la un nivel record, ceea ce va duce la o crestere a interesului dezvoltatorilor si al chiriasilor in a actiona pe aceste piete.

    “Volumele importante de investitii in regiune sunt rezultatul activitatii investitorilor americani si germani care au cautat sa valorifice nivelurile relativ inalte ale yields-urilor si stocurilor importante de pe piata. In 2016 ne asteptam la o continuare a investitiilor, dat fiind ca piata este pregatita sa inregistreze cresteri economice importante in Europa Centrala si de Est, care are randamente investitionale mai inalte comparativ cu Europa Occidentala si unde exista un interes activ al bancilor in a finanta investitiile din regiune. De asemenea, expansiunea puternica a vanzarilor din retail raportata in toata Europa Centrala si de Est va mentine un interes crescut al investitorilor. Ne asteptam de asemenea la o crestere a prezentei investitorilor din Asia in regiune si la o diversificare a profilului acestora”, a comentat Gijs Klomp, head of CEE Investment Properties.

     

     

  • Compania locală de servicii call-center Blue Point a depăşit cifra de afaceri de 11 milioane de lei

    Blue Point, companie românească de servicii call center, a înregistrat o creştere de 53% a cifrei de afaceri în 2015 faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Astfel, Blue Point estimează o cifră de afaceri de 11,6 milioane lei pentru anul 2015. Rata profitului estimată de companie este de aproximativ 25%, similară cu anul anterior. Industriile din care au provenit cele mai multe solicitări de servicii call center în 2015 au fost telecom, banking şi pharma.

    „Anul 2015 a adus rezultate financiare deosebit de bune. Creşterea a provenit în egală măsură atât din extinderea proiectelor existente, cât şi din diversificarea portofoliului de clienţi. Iar, în ambele cazuri, un rol foare important l-au jucat oamenii şi echipele implicate”, a declarat Violeta Rosu, Managing Partner Blue Point. Compania a înregistrat şi o creştere de aproximativ 20% a numărului de angajaţi în 2015 faţă de 2014. La finalul anului 2015, Blue Point avea o echipă formată din 252 de persoane. Ca urmare a strategiei de dezvoltare şi extindere a companiei, principalele investitii ale anului 2015 au fost in tehnologie, mutarea într-un nou sediu şi în dezvoltarea profesională şi personală a angajaţilor.

    Pentru anul 2016, compania estimează o creştere de peste 20% a cifrei de afaceri, cu o rată a profitului care va atinge pragul de 20%. Reprezentanţii Blue Point preconizează că domeniile care prezintă cel mai mare potenţial de dezvoltare în următorii ani pentru industria de call center sunt telecom, banking şi retailerii online.

    Blue Point este o companie de servicii call center, cu capital 100% românesc. Înfiinţată în 2007, compania oferă soluţii de outbound (telesales, telemarketing, sondaje de opinie etc.) şi inbound (suport clienţi, infoline şi helpdesk, suport tehnic, programe de loializare, upsell&cross sell inbound etc.). Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără, Heineken, Hochland, Pepsi, Reader’s Digest, Ţiriac Auto, Xerox ş.a.

  • Măcel pe bursele internaţionale, cea mai mare scădere pentru o zi de la criza din august

    Bursele internaţionale sunt într-o scădere accelerată, pierderile fiind de miliarde de euro pe toate pieţele din întreaga lume.

    Indicele DAX al bursei germane are un minus de aproape 3%, indicele francez CAC pierde 3,58%, aproape de ora 12, iar indicele FTSE de la Londra are un minus de 2,58%.

    Acţiunile Societe Generale, acţionarul majoritar de la BRD România, a ajuns victima speculatorilor, aşa cum Deutsche Bank a fost în primele zile ale săptămânii.

    Acţiunile grupului francez au un minus de 13%, investitorii având îndoieli legate de profitul raportat.

    La Bucureşti piaţa şi-a accelerat scăderea, iar acţiunile Petrom, cea mai valoroasă companie, au atins un nou minim ajungând la 0,2210 lei.

    Nervii investitorilor rezistă din ce în ce mai puţin.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai bună veste primită de angajaţii Carrefour

    Creşterile salariale medii, aplicabile începând cu 1 februarie 2016, variază între 16% şi 21 %, în funcţie de strategiile de dezvoltare regională şi sectorială, se arată în comunicatul Carrefour dat publicităţii.

    În divizia hypermarket, creşterea salarială de care vor beneficia 95% dintre angajaţii de bază din magazine s-a realizat prin semnarea unui act adiţional, cu şase luni înainte de expirarea termenilor prezentului contract colectiv de muncă.

    În plus, Carrefour oferă în continuare salariaţilor săi un pachet semnificativ de beneficii care conţine: tichete de masă în valoare brută de aproximativ 197 lei / lună, acordate din prima zi de muncă, asigurare de sănătate, primă de vacanţă, prime de fidelitate, cupoane de magazin pentru sărbătorile de Paşti, Crăciun sau pentru alte evenimente speciale, ajutoare financiare şi zile de concediu suplimentare pentru evenimente deosebite din vieţile angajaţilor.

    Carrefour anunţă 2016 ca un moment decisiv de creştere, prin extinderea şi diversificarea ofertei, serviciilor, dar şi infrastructurii de magazine, confirmată şi de semnarea acordului de achiziţie a societăţii Billa România. În contextul dinamic şi plin de provocări din piaţa muncii, Carrefour, împreună cu partenerii săi sociali (Sindicatul Salariaţilor din Carrefour / Artima şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ), consideră drept prioritară asigurarea unui mediu de lucru stabil, previzibil, echitabil şi competitiv.

  • Bogdan Pismicenco, Kaspersky lab: Capcanele unui birou inteligent

    Bogdan Pismicenco, Channel Manager Romania & Bulgaria şi Republica moldova, Kaspersky Lab  

    Aţi observat că spaţiile moderne de lucru nu mai sunt simple clădiri cu ferestre, pereţi şi birouri? pe măsură ce diferite sisteme automatizate sunt tot mai folosite, biroul a devenit un uriaş organism cibernetic. tot mai multe soluţii logistice şi inginereşti includ tehnologii care oferă control pe toate nivelurile – de la accesul în incintă şi monitorizare video, până la climatizare, furnizare de apă, iluminat, sistemul de stingere a incendiilor sau funcţionarea lifturilor.

    Toate aceste sisteme sunt interconectate într-o reţea sofisticată de telecomunicaţii cu un centru unic de control – un server sau orice computer modern cu software specializat de suport. Acelaşi sistem poate, de asemenea, într-o anumită măsură, să controleze informaţiile şi tehnologiile de comunicaţii, să monitorizeze starea canalelor folosite în comunicare, să restricţioneze accesul angajaţilor pe pagini nedorite de Internet şi să blocheze descărcarea de fişiere, în funcţie de dimensiune şi de tipul acestora.

    Aceste sisteme sunt concepute ca să creeze şi să menţină un mediu de lucru confortabil pentru angajaţii companiei, dar şi ca să centralizeze şi să simplifice administrarea tehnologiilor respective. Sistemele ajută, în plus, la creşterea eficienţei. De exemplu, descoperirea din timp a unei scurgeri de apă sau de gaze de către senzorii sistemului ar putea reduce semnificativ costurile pentru o companie.

    Un studiu derulat de Allied Market Research a arătat că piaţa sistemelor pentru clădiri inteligente creşte rapid. Compania preconizează că piaţa va creşte cu 29,5% până în 2020, ajungând la un volum de 35,3 miliarde de dolari. Acest lucru se traduce prin faptul că tot mai multe clădiri de birouri vor fi construite pe baza acestor principii.

    Dar v-aţi uitat vreodată la biroul vostru inteligent din punctul de vedere al securităţii IT? V-a trecut prin minte că echipându-vă biroul cu dispozitive menite să ofere confort, infractorilor cibernetici le este mai uşor să obţină acces la informaţii despre companie şi chiar să producă daune materiale? Nu contează, în contextul dat, dacă este vorba de un birou închiriat sau în proprietate, nici mărimea afacerii sau aria de activitate, pentru că o companie poate fi interesantă pentru infractorii cibernetici prin ea însăşi sau ca instrument de atac împotriva unor parteneri de afaceri.

    Asta pentru că reţeaua de telecomunicaţii a sistemului este atât un element-cheie pentru funcţionarea sa, cât şi punctul slab al sistemului, fiind utilizată pentru toate comunicaţiile dintre centrul de comandă şi dispozitive. Reţeaua poate folosi tehnologii tradiţionale sau wireless, iar computerul central poate avea o conexiune la Internet pentru a fi mai uşor de administrat.

    Pentru infractorii cibernetici, aceasta este ţinta principală, din moment ce accesul la centrul de comandă sau la reţeaua companiei le permite să preia controlul asupra întregului sistem. De exemplu, după ce reuşesc să intre în reţea, infractorii pot monitoriza operaţiunile companiei, folosind sistemul de supraveghere video – există posibilitatea să poată vedea chiar şi informaţia de pe monitoarele angajaţilor. Profitând de vulnerabilităţile sistemului de acces, răufăcătorii pot intra în clădire ca şi cum ar fi angajaţi, fără să atragă atenţia. Până la urmă, serviciul de pază nu îi ştie neapărat pe toţi angajaţii din vedere. Dacă preiau controlul altor sisteme importante, infractorii pot afecta serios ecosistemul biroului, până la a face munca imposibilă. Astfel, apar întârzieri, încălcări de deadline-uri, afectarea proprietăţii şi alte pierderi financiare.

    De aceea este obligatorie o abordare complexă, pe mai multe niveluri, a securităţii IT. Este esenţial ca securitatea să nu fie limitată la protejarea resurselor companiei şi la folosirea de soluţii de securitate IT endpoint pentru angajaţi. Este crucial să avem o protecţie de încredere pe toate elementele unui sistem de management al clădirilor inteligente, care sunt conectate cu sistemul companiei.
    Pentru a se asigura că sistemele sunt protejate companiile ar trebui să investească în:

    • Un audit complex de securitate IT, care va ajuta la identificarea tuturor punctelor slabe din reţeaua IT
    • Dezvoltarea unui pattern de ameninţări ce va creiona o hartă detaliată de potenţiali vectori de atac
    • Implementarea unei soluţii de securitate, pe mai multe niveluri, care va contribui la protecţia tuturor punctelor-cheie din reţeaua companiei, inclusiv la protecţia împotriva ameninţărilor de pe Internet, criptarea datelor, protecţia tranzacţiilor financiare, protecţia pe dispozitive mobile, server de e-mail şi servicii de stocare a datelor conectate la reţea, software actualizat şi update-uri ale bazelor de date etc.
    • Trainingul angajaţilor pe teme de securitate IT şi reguli de operare ale sistemului, precum şi privind regulile de conduită în situaţii critice, va contribui la reducerea şanselor atacatorilor de a obţine acces la datele companiei.

    Având în vedere ritmul rapid de evoluţie al pieţei de soluţii înglobate, unii dintre furnizori caută acum să dezvolte tehnologii specializate pentru această piaţă în creştere.

    Până la urmă, toate aceste dispozitive sunt microcomputere care au nevoie de protecţie la fel ca orice computer. Din moment ce instrumentele convenţionale de securitate nu pot fi instalate aici, o soluţie specializată poate să protejeze sistemele clădirilor inteligente împotriva atacurilor cibernetice care folosesc sistemul drept punct de acces în reţeaua companiei.
     

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • Fashion Days introduce returul gratuit pentru toate produsele comandate

    Fashion Days introduce din luna februarie returul gratuit pentru toate comenzile realizate de clienţii săi. Astfel, în termen de 30 de zile, dublu faţă de perioada legală, aceştia pot returna unul sau toate produsele achiziţionate, indiferent de valoarea coletului sau de modalitatea de plată (ramburs sau cu cardul), se arată într-un comunicat dat publicităţii.

    „Shoppingul online este în egală măsură despre produse, cât şi despre experienţa clienţilor, iar acest lucru este cu atât mai important atunci când vorbim despre fashion, un domeniu unde posibilitatea de a returna repede şi uşor un produs este un factor important în decizia de achiziţie. Credem că, până la finalul acestui an, această facilitate le va oferi clienţilor o mai mare încredere în comerţul online de fashion şi că îi va determina pe cei care cumpărau offline să se orienteze către online. Mai mult, ne aşteptăm la o creştere a valorii coşului de cumpărături până la finalul acestui an, având în vedere că în 2015 acesta a fost cu 5% mai mare în comparaţie cu anul precedent”, spune Răzvan Predică, CEO Fashion Days.

    În 2015, rata de retur a produselor comandate de români pe Fashion Days a fost de 19,9%, sub media industriei şi în scădere cu 20% faţă de anul precedent. 

    Peste 50% dintre clienţi returnează produsele în primele două săptămâni de la achiziţie, principalul motiv pentru care utilizatorii returnează produsele fiind mărimea acestora. 

    Returul produselor va fi asigurat de firma de curierat DPD, partenerul oficial al Fashion Days. Suma aferentă produselor va fi rambursată în termen de maxim 14 zile de la confirmarea returului.

  • Vodafone a prelungit „alianţa“ cu RCS&RDS pentru încă un an

    ompania RCS&RDS, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de cablu, a prelungit contractul de roaming naţional cu Vodafone, al doilea operator de pe piaţa locală de telefonie mobilă, au declarat pentru ZF surse din industria locală de comunicaţii.

    Contractul, care expira în aprilie, a fost semnat pe încă un an de zile, iar RCS&RDS va plăti Vodafone în funcţie de traficul de voce şi date realizat de clienţii Digi Mobil în reţeaua celuilalt operator. Contractul îi permite RCS&RDS să le ofere clienţilor săi acces la servicii de voce şi date în zonele în care reţeaua proprie de comunicaţii mobile nu are acoperire.

    La finele anului trecut reţeaua 3G a RCS&RDS, prin care compania furnizează servicii de voce mobilă, avea o acoperire de aproximativ 85% din populaţie, în timp ce marii operatori se apropie de 100%. RCS&RDS şi Vodafone au semnat iniţial în aprilie 2014, pe doi ani de zile, contractul de roaming naţional.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Clienţii magazinelor din Băneasa Shopping City au lăsat mai mulţi bani la casă în 2015

    Magazinele de bijuterii, acce­sorii, produse cosmetice şi încălţăminte sunt chiriaşii care înre­­gistrează cele mai mari vânzări în Băneasa Shopping City, centrul comercial din nordul Capitalei, spun reprezentanţii mallului.
     
    Din totalul celor 271 de chi­riaşi, la care se adaugă şi com­plexul Carrefour Feeria, mai bine de jumătate (58%) sunt magazine din segmentul de modă.
     
    Repre­zentanţii Băneasa Shopping City nu au oferit detalii privind chiriaşii cu cele mai mari vânzări, însă potrivit datelor ZF aceştia sunt retailerii Zara şi H&M, cu vânzări anuale de peste 10 mil. euro. Vânzările sunt însă proporţionale cu suprafaţa, cei doi fiind printre cei mai extinşi retaileri.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată cel mai nou sediu al Google – GALERIE FOTO

    Google a deschis recent cel mai nou sediu european al companiei la Munchen, acolo unde americanii au peste 400 de angajaţi.

    Biroul de la Munchen a fost deschis în urmă cu 10 ani ca un oficiu destinat plăţilor electronice; a urmat apoi decizia de a dezvolta şi un centru de programare în Germania, iar pasul următor a fost aducerea lui Wieland Holfelder în funcţia de engineering director&site lead.

    Creşterea numărului de angajaţi a fost spectaculoasă, de la 20 de angajaţi în 2008 la peste 400 de angajaţi la începutul acestui an.