BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Să angajez sau să nu angajez un CEO?

    Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei.

    Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spune Marcel Bărbuţ.

    În urmă cu un an, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopseluri, Marcel Bărbuţ spune că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povesteşte că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“. Ca urmare, antreprenorul poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spune Bărbuţ, sunt nenumărate oportunităţi de achiziţii în prezent, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuieşte să-l formeze ca CEO pe unul din băieţii săi, implicaţi deja în afaceri.

    Formarea de noi lideri, din cadrul familiei, este şi reţeta cu cele mai mari şanse de câştig, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Nu puţini sunt antreprenorii care îşi trimit copiii la studii şi apoi aceştia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.

    Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking şi Ana Hotels, înfiinţate de George Copos, a studiat în străinătate, a lucrat în domeniul consultanţei şi s-a întors în ţară pentru a prelua conducerea firmelor create în urmă cu mai bine de 20 de ani. Diana Videanu, fiica lui Adriean Videanu, se pregăteşte să preia afacerile celui mai mare producător de piatră naturală din România, Marmosin, şi ale companiei care prelucrează şi comercializează piatra, Titan Mar.

    Isabelle Iacob, fiica antreprenorului Ovidiu Buluc, fondatorul grupului farmaceutic Farmexim, cu afaceri de peste 400 de milioane de euro în distribuţia şi retailul de medicamente, a ajuns în business încă din timpul facultăţii, când era studentă la ASE. Lanţul de farmacii Help Net, deţinut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenţie al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent şefa Help Net, şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său. Lista este însă mai lungă şi mai cuprinde multe nume de companii, ca Transavia, Vincon, Lemet, Te-Rox Prod.

    „Copiii fondatorilor sunt acceptaţi în mod natural de angajaţi, chiar dacă sunt mai tineri. Or dacă te conduce cineva mai tânăr, instinctiv ai tendinţa de a nu asculta, e natural. Contează şi cât de competenţi sunt, dar şi de cât de mult se dă patronul deoparte“, explică Butunoiu, spunând că este de preferat să existe o perioadă în care şi fondatorul, şi viitorul conducător să se ocupe de coordonarea firmei. În esenţă, cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă un manager într-o afacere antreprenorială nu sunt legate de piaţă, competenţe, relaţii cu furnizorii şamd. Cele mai multe companii fac aceleaşi lucruri pe care le fac şi cele din străinătate, după litera cărţii, dar câlcâiul lui Ahile în acest caz este reprezentat de relaţiile sociale din firmă. „Când lucrezi pentru un antreprenor, accepţi necondiţionat să te conducă acesta. Când vine însă un manager la conducere lucrurile se schimbă“, adaugă Butunoiu.

  • Oxford Economics a identificat cele mai mari riscuri pentru economia României: China şi Rezerva Federală a SUA

     Economia României ar urma să avanseze cu 3,8% anul acesta, pentru a încetini treptat la 3,2% anul următor şi la 2,9% în 2018, în timp ce pentru 2019 creşterea PIB este prognozată la 3,2%.

    “În cazul unei încetiniri puternice, situaţia din China se deteriorează, investiţiile fiind afectate pe mai multe canale. Şocul înregistrat de China se extinde către alte ţări, iar creşterea economiei globale coboară la numai 1,7% anul următor. Avansul economic al României încetineşte semnificativ faţă de scenariul de bază, din cauza cererii mai reduse pentru exporturi”, potrivit unui raport al firmei britanice de consultanţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit acest tânăr să devină milionar la doar 23 de ani

    Daniel Ek este unul dintre cei mai tineri milionari ai lumii, averea sa fiind rezultatul fondării Spotify, cel mai mare serviciu de streaming de muzică, evaluat la peste 8 miliarde de dolari. Ek s-a născut la data de 21 februarie 1983 în Stockholm şi a crescut în Ragsved, în apropiere de capitala Suediei.

    Când era copil, a primit un computer Commodore 20 de la tatăl său vitreg, care lucra în domeniul IT. La 14 ani a început să construiască site-uri împreună cu prietenii săi în cadrul laboratorului IT al şcolii, cerând 5.000 de dolari pentru o pagină. A cheltuit cei 15.000 de dolari câştigaţi astfel pe jocuri video, potrivit site-ului World of CEOs. A făcut de asemenea bani din găzduirea de pagini web. La 16 ani a aplicat pentru un post de inginer la Google, dar i s-a spus să se întoarcă după ce va obţine o diplomă. S-a înscris la facultatea de inginerie la Institutul Regal de Tehnologie al Suediei, dar a renunţat după opt săptămâni. S-a angajat în cadrul companiei de licitaţii Tradera, achiziţionată de Ebay, şi, după mai multe funcţii deţinute, a devenit CTO al site-ului de fashion şi entertainment Stardoll.

    A fost de asemenea CEO al utorrent, unul dintre cele mai populare site-uri bittorrent. A fost contractat apoi de agenţia de advertising Tradedoubler pentru a construi un program de computer pentru ei, ce s-a dovedit atât de eficient încât l-au plătit cu circa 1 milion de dolari.

    Eek a devenit astfel milionar la 23 de ani. Şi-a dorit însă o afacere care să combine pasiunea sa pentru tehnologie şi pentru muzică. După ce s-a împrietenit cu preşedintele Tradedoubler, Martin Lorentzon, a decis împreună cu el să fondeze Spotify, în aprilie 2006. Ek a devenit CEO-ul companiei. Modelul de afacere de a oferi acces la muzica online era diferit de alte servicii similare prin faptul că nu presupunea taxarea la download. Clienţii spotify puteau să asculte muzică online gratis, dacă erau dispuşi să suporte reclame audio sau vizuale. totuşi, în schimbul plăţii a 5 sau 10 dolari, clienţii puteau să evite reclamele.

    La început reprezentanţii industriei muzicale nu au manifestat interes pentru inovaţia lui Ek, deoarece Spotify aducea industriei venituri mai mici pentru un cântec decât în cazul unui serviciu de download precum iTunes al companiei Apple. Ek a replicat că Spotify descurajează pirateria online prin oferirea unei alternative low-cost şi că în timp serviciul va genera industriei venituri substanţiale din drepturi de autor. Spotify s-a lansat în 2008 şi a câştigat rapid popularitate atât în rândul utilizatorilor, cât şi al investitorilor.

    Spotify se apropie de 30 de milioane de abonaţi, după ce la finalul anului trecut ajunsese la 28 de milioane, potrivit Financial Times. Cele mai recente informaţii publicate de companie indicau faptul că serviciul avea 75 de milioane de utilizatori activi, din care 20 de milioane erau plătitori. Spotify a câştigat 8 milioane până la sfârşitul lui 2016 şi este pe punctul de a ajunge la 30 de milioane de utilizatori în următoarele trei luni, potrivit FT. Serviciul costă 9,99 dolari pe lună.

    Anul trecut, compania a primit o finanţare de 526 de milioane de dolari de la investitori precum Goldman Sachs Group Inc., Baillie Gifford & Co., Discovery Capital Management, Lansdowne Parners, Rinkelberg Capital şi Senvest Capital, potrivit Bloomberg.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 februarie 2016

    COVER STORY: Să angajez sau să nu angajez CEO?

    O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din românia sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri. Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
     
     
     

    TENDINŢE: Antreprenoriat în lemn

     

    ACTUALITATE: Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei

    TEHNOLOGIE: Va muşca FBI din Apple?

     

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cel mai mare faliment din istoria Spaniei s-ar putea să fi început în SUA, din cauza unor datorii de 10 mld. dolari

    Despre un posibil faliment al Aben­goa, companie de energie spaniolă supra­îndatorată, se scria deja din toamna anului trecut.

    Pentru mulţi, acest colaps poate fi cel mai mare din istoria Spaniei şi ar anunţa sfârşitul erei creditului ieftin, în care dumnezei şi călăi sunt marile bănci centrale.

    Unitatea de bioenergie din SUA a Abengoa a cerut miercuri protecţie faţă de creditori sub legea falimentului cu datorii de 10 mld. dolari, scrie Reuters.

    Prin această strategie compania încearcă să evite un faliment general, dezastruos pentru piaţa muncii din Spania, ţară care abia a ieşit dintr-o recesiune prelungită.

    Falimentul vine în condiţiile în care Aben­goa are termen limită până pe 28 martie să accepte un acord de restructurare cuprin­zător cu băncile şi deţinătorii de obliga­ţiuni. Fără acest plan compania ar putea fi forţată să-şi declare falimentul.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea primului start-up dezvoltat pentru viitorii operatori virtuali de telefonie mobilă

    Au trecut deja patru ani de când Veridian se lansa pe piaţă, cu toate temele tehnologice făcute, ca primul MVNE operaţional în România. MVNE-urile (Mobile Virtual Network Enabler) sunt platformele care pot livra companiilor (în special celor care activează în domenii unde interacţionează cu zeci sau sute de mii de clienţi, precum retailul, energia, CATV-ul, asigurările sau băncile) posibilitatea de a deveni MVNO (Mobile Virtual Network Operator), adică de a-şi lansa propriul brand de telefonie mobilă, prin care să se lege şi mai strâns de clienţii pe care deja îi au şi prin care să poată obţine venituri suplimentare.

    Dacă în urmă cu patru ani Veridian se lansa gata de treabă, de ce campaniile comerciale pentru atragerea primilor clienţi abia au început să fie puse pe mesele acestora? Gabriel Mureşanu, un executiv care a lucrat din 1996 până în 2011 pentru Vodafone şi care ulterior a activat în consultanţă (în special în turnaround management), îşi gândeşte atent răspunsul şi începe cu începutul: „Primele discuţii au avut loc în a doua parte a lui 2012, când am prezentat operatorilor mobili beneficiile pe care le pot avea de pe urma MVNO-urilor ce activează în zona de retail, dar şi din partea companiilor care vor dori să devină operatori mobili virtuali pentru a-şi acoperi nevoile de comunicaţii mobile pentru M2M (machine to machine – monitorizare contoare gaz, curent, trafic auto etc).

    Într-o piaţă concurenţială întotdeauna sunt operatori care îşi apără segmentele de piaţă acaparate şi operatori care vor să crească şi să recupereze porţiuni de piaţă cât mai profitabile. Pe fondul dinamicii crescute generate de operatorii Telekom şi RCS&RDS, care au atacat vertiginos poziţiile operatorilor Vodafone şi Orange, s-a creat un moment favorabil pentru noi modele de business. Acum momentul este cel mai bun, fidelitatea clienţilor este scăzută faţă de operatorii din piaţă, serviciile de telecom au devenit servicii de larg consum, diferenţiatorii dintre operatori au scăzut în intensitate. Cine vine cu o propunere diferită şi un pachet de beneficii extins are şansa să acapareze segmente semnificative din piaţa de B2B şi B2C“.

    Dincolo de momentul legat de maturitatea pieţei telecom, principala explicaţie stă în faptul că abia în toamna anului trecut Veridian a semnat acordul cu Telekom România, primul operator mobil care a acceptat să fie furnizor de reţea pentru un enabler şi pentru viitorii operatori care vor opera sub brand propriu. Contractul cu Telekom este şi cel care îi face pe cei de la Veridian să spună că oferă, la acest moment, un serviciu unic pe piaţă: „Pentru moment suntem singurul MVNA activ pe piaţa din România care are un parteneriat cu Telekom România. Suntem singura platformă de acest gen ce poate oferi o soluţie completă pentru lanţurile de retail care doresc să se lanseze ca MVNO“, explică Gabriel Mureşanu.

    Lanţurile de retail sau companiile din alte industrii care doresc să se lanseze ca MVNO pot face asta şi printr-o relaţie directă cu unul dintre operatorii telecom. Telekom România oferă serviciul numit MVNO complet, prin care companiile pot semna un acord direct, fără a avea nevoie de serviciile unui MVNE. Diferenţa este însă că, în acest caz, viitorii operatori trebuie să aibă, aşa cum scrie pe pagina web a Telekom: „servicii de reţea core; numerotaţie mobilă, cod de reţea, IMSI, Roaming; operaţiuni şi suport; marketing, vânzări şi distribuţie, brand şi comunicare“ – mai precis, expertiză şi eventual experienţă de operator mobil. În această ecuaţie intră MVNE-ul, care preia primele trei puncte şi reduce investiţia iniţială a viitorului operator. 

  • Preţurile ţigărilor vor creşte; producătorii caută soluţii pentru a evita falimentul

    Producătorii şi comercianţii de ţigări vor majora semnificativ preţurile ţigărilor şi vor căuta soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive, pentru a evita falimentul, după interzicerea fumatului în spaţiile publice, estimează analiştii KeysFin.

    “Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, au declarat analiştii KeysFin.

    Aceştia amintesc de soluţia lansată pe internet privind construcţia unor clădiri cu ziduri circulare, în condiţiile în care legea prevede interzicerea consumului de ţigări în locaţii cu cel puţin doi pereţi şi acoperiş.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rebrandingul NN Asigurări de Viaţă a înjumătăţit profitul de anul trecut al companiei, până la aproximativ 5 milioane de euro

    Rezultatul care include cheltuiala excepţională realizată în procesul de rebranding al companiei în NN demarat la începutul anului 2015, de 17,1 milioane de lei, precum şi investiţiile în dezvoltarea operaţiunilor de business pe plan local, plasează profitul brut al NN Asigurări de Viaţă la 22,8 milioane de lei în 2015. Profitul din activitatea curentă al NN Asigurări de Viaţă, fără a lua în calcul cheltuielile excepţionale, a înregistrat o creştere de 28% în 2015 până la 39,9 milioane de lei, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Planurile financiare pentru protecţie au fost cel mai important motor de creştere în segmentul asigurărilor de viaţă, compania raportând un avans de 2,4% al primelor brute subscrise în 2015 faţă de anul anterior. Totodată, în segmentul pensiilor private, NN Asigurări de Viaţă şi NN Pensii au înregistrat creşteri de două cifre pentru toţi principalii indicatori.

    “2015 marchează o evoluţie pozitivă atât pentru NN România, pe toate liniile de business, cât şi pentru industriile de asigurări de viaţă şi pensii private în ansamblu. Iniţiativele demarate pentru impulsionarea dezvoltării acestor segmente, alături de tendinţele de creştere a preocupării românilor pentru asigurarea unui viitor mai bun prin instrumente financiare potrivite nevoilor şi planurilor lor, au fundamentat această evoluţie şi au pus bazele creşterii sustenabile din următorii ani. Prin strategia noastră din 2015, ne-am consolidat poziţia pe cele două pieţe şi ne-am pregătit operaţiunile pentru 2016, un an de la care există aşteptări ridicate la nivel de industrie, în contextul perspectivelor de creştere economică şi a măsurilor de susţinere a asigurărilor şi pensiilor private. Astfel, în acest an vom continua să fim alături de clienţi şi să investim pentru a le oferi noi soluţii de economisire şi protecţie pentru viitor, sprijinindu-i totodată să se gândească din timp la siguranţa lor financiară”, a declarat Marius Popescu, director general NN Asigurări de Viaţă.

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, valoarea activelor financiare administrate a depăşit nivelul de 3 miliarde de lei la sfârşitul anului 2015, în creştere cu 7,1% faţă de anul precedent. În aceeaşi perioadă, volumul primelor brute subscrise a înregistrat un avans de 2,4% faţă de 2014 până la aproximativ 629 de milioane de lei, ca urmare a creşterii vânzărilor de planuri financiare pentru protecţie.

    Prima brută medie pentru contractele încheiate de NN Asigurări de Viaţă în 2015 s-a situat la 1.744 de lei, în creştere cu 2,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce suma medie asigurată a avut un avans de 13,2% faţă de 2014, până la 56.311 lei.

    NN Asigurări de Viaţă a plătit asiguraţilor un volum al indemnizaţiilor pentru evenimente asigurate de 32 de milioane de lei în 2015, cu 16% mai mult comparativ cu anul precedent.

    Pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale, NN a plătit clienţilor peste 106 milioane de lei, cu aproape 8% mai mult decât în 2014. Numărul contractelor răscumpărate sau reziliate s-a diminuat cu aproximativ 13%, o evoluţie similară fiind înregistrată şi în ceea ce priveşte valoarea plătită pentru acestea, care s-a redus cu aproape 14% în 2015, până la 175,5 milioane de lei. Marja de solvabilitate a NN Asigurări de Viaţă a fost de 1,27 la finalul anului 2015,  în timp ce coeficientul de lichiditate a fost de 4,8.

    Pe segmentul pensiilor facultative, NN Asigurări de Viaţă a înregistrat o creştere de 22,1% a activelor nete administrate în 2015 în beneficiul clienţilor, până la un volum de 618,6 milioane de lei cumulat de fondurile NN Activ şi NN Optim, reprezentând 49,4% din totalul activelor administrate la nivelul pieţei pensiilor facultative. Numărul de participanţi la cele două fonduri facultative din administrarea NN Asigurări de Viaţă s-a ridicat la 164.082 în 2015, cu 11,8% mai mult decât în anul precedent, compania având o cotă de 42,9% din piaţă în funcţie de participanţi, conform datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Peste 48% dintre angajaţii care au decis să înceapă să economisească suplimentar pentru pensie în 2015  au optat pentru unul dintre cele două fonduri de pensii facultative administrate de NN Asigurări de Viaţă. Participanţii care au ales fondul de pensii facultative cu grad de risc dinamic (Activ) au plătit o contribuţie medie lunară de 130 de lei în 2015, cu 27,1% mai mult faţă de nivelul de 102,3 lei din perioada similară a anului trecut. Participanţii la fondul de pensii facultative cu grad de risc echilibrat (Optim) au economisit, în medie, 124,5 lei pe lună anul trecut faţă de 113,2 lei pe lună în 2014.

    De la înfiinţare, în 2007, şi până la finalul anului 2015, fondul cu grad de risc dinamic NN Activ a obţinut o performanţă anualizată de 8,03%, iar fondul cu grad de risc echilibrat NN Optim a avut o performanţă anualizată de 8,63%, faţă de o medie anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,49%. (Sursa: calcule NN/APAPR pe baza statisticilor ASF).

     

    “Pensiile private obligatorii au înregistrat creşteri de peste 25% în 2015 atât din punctul de vedere al activelor administrate în beneficiul participanţilor, cât şi al contribuţiilor, un semnal pozitiv pentru următorii ani, susţinut şi de iniţiativele dedicate din industrie şi de tendinţele de creştere a interesului românilor faţă de nivelul lor de trai la vârsta pensionării. Pentru evoluţia sustenabilă viitoare a acestei industrii, mizăm pe creşterea contribuţiilor în următorii ani concomitent cu dezvoltarea pieţei de capital, precum şi pe apariţia tot mai multor iniţiative pentru dezvoltarea unei culturi de economisire pentru pensie în România, care să ajute participanţii să-şi asigure un trai mai bun la bătrâneţe. Noi, la NN Pensii, am continuat să informăm permanent participanţii despre necesitatea planificării financiare pentru viitor şi să investim economiile lor pentru pensie în mod responsabil şi eficient, contribuind prin performanţele obţinute, peste media pieţei, la creşterea încrederii lor în sistemul privat de pensii”, a declarat Raluca Ţintoiu, director general NN Pensii.

    În ce priveşte NN Pensii, compania avea în administrare active nete în valoare de 9,1 miliarde de lei la finalul anului trecut, în creştere cu 27,9% faţă de nivelul înregistrat în 2014, reprezentând o cotă de piaţă în funcţie de active de 37%, conform datelor ASF. Numărul participanţilor la fondul administrat privat de NN Pensii s-a cifrat la 1,8 milioane la finalul anului 2015, cu 2,5% mai mult decât în anul anterior, reprezentând 28,7% din numărul total de participanţi din piaţa pensiilor private obligatorii.

    Participanţii NN Pensii au avut o contribuţie medie brută de 127,5 lei în 2015, cu 25,7% mai mult faţă de nivelul de 101,4 lei de la finalul anului trecut. Portofoliul investiţional al NN era compus la finalul anului 2015 din titluri de stat (65,2%), acţiuni listate (18,8%), precum şi conturi bancare, fonduri mutuale şi obligaţiuni corporative, municipale şi supranaţionale (în total 16%), potrivit datelor ASF.

    Fondul de pensii administrat privat de NN a realizat de la lansare, în mai 2008, şi până la finalul anului 2015 o performanţă anualizată de 10,59%, media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă fiind de 10,08% (Sursa: calcule NN/APAPR, pe baza statisticilor ASF). 

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • O comună cu 4.000 de locuitori devine „sediul” fabricii de 100 milioane de euro a Arctic

    Arctic, cel mai mare producător de electrocasnice din România care deţine o fabrică la Găeşti (jud. Dâmboviţa), a luat circa 70 de hectare de teren în comuna Ulmi, cu circa 4.000 de locuitori, unde va construi o fabrică de maşini de spălat. Aici, producătorul va angaja circa 2.500 de oameni.

    „Arctic SA a depus o cerere pentru emiterea certificatului de urbanism pentru construcţia unei unităţi de producţie a maşinilor de spălat rufe şi vase, depozit produse finite, laboratoare, birouri, cantină, parcări, alei carosabile şi pietonale, împrejmuire, branjament utilităţi şi organizare de şantier ”, a declarat pentru ZF Adrian Dumitru, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

    Informaţia a apărut pentru prima dată în presa locală. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Obiectivele noului CEO UPC România

    După ce am lucrat mulţi ani de zile în FMCG (Fast Moving Consumer Goods – n.r.) a ajuns să mi se pară interesantă contradicţia de termeni a acestui domeniu, dat fiind faptul că în momentul de faţă percep comunicaţiile mai rapide decât FMCG–ul. Este un domeniu mai complex, mai ales datorită faptului că industria telecomunicaţiilor este o industrie tânără şi neaşezată”, povesteşte Robert Redeleanu, numit CEO al UPC România în iunie anul trecut, după ce Severina Pascu a preluat conducerea operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est a Liberty Global.

    Dinamismul companiei aflate într-una din cele mai competitive pieţe din România s-a reflectat în rezultatele de anul trecut ale companiei, care şi-a majorat veniturile nete cu 9,2% faţă de anul anterior, până la 633 de milioane de lei, a crescut numărul de clienţi care folosesc cel puţin un serviciu UPC până la circa 2,1 milioane şi s-a concentrat pe extinderea ariei de acoperire a serviciilor digitale, care au ajuns în alte 300.000 de case, mai multe cu 13% faţă de anul anterior. „2015 a fost pentru noi un an foarte bun, confirm că este cel mai bun an pentru noi din punctul de vedere al ratei de creştere a veniturilor, numărului de servicii şi numărului de clienţi pe care i-am adăugat anul trecut”, a spus CEO-ul UPC.

    Redeleanu, care anterior a lucrat ca chief marketing officer al UPC, având în responsabilitate departamentele de marketing, vânzări şi comunicare cu clienţii, nu este la prima experienţă de CEO: în intervalul 2009-2011 a lucrat ca director executiv al producătorului român de produse alimentare Scandia. Absolvent de Finanţe-Bănci la ASE, şi-a început cariera în departamentul de marketing al Unilever South Central Europe. În cei peste 20 de ani de carieră locală şi internaţională a acumulat în special experienţă în marketing şi vânzări. Între 2006 şi 2009 a deţinut rolul de director de marketing pentru Unilever Rusia, Ucraina şi Belarus, iar ulterior a preluat conducerea Scandia.

    „Serviciile şi produsul nostru se creează spontan, în momentul în care consumatorul foloseşte internetul, se uită la televizor, face o plată, toate lucrurile acestea măresc complexitatea businessului şi dependenţa pe care o avem pentru experienţa pe care oamenii noştri din prima linie o creează clienţilor. E cu mult diferit din perspectiva aceasta, dar îmi place cel puţin la fel de mult”, trasează Redeleanu principalele diferenţe ale domeniului, comparându-l cu cel în care a activat anterior. Totodată, experienţa de acum este eminamente diferită faţă de cealaltă prin prisma tipului diferit de guvernanţă. „Există beneficii majore din a face parte dintr-o corporaţie, care ţin de finanţare, strategie, inovaţie, mare parte din lucrurile acestea se întâmplă şi vin de la grup ca suport, în medii antreprenoriale eşti 100% pe picioarele tale, te finanţezi local, trebuie să generezi inovaţie exclusiv la nivel local, a fost o experienţă interesantă pentru mine, ce m-a transformat cu siguranţă în ceea ce am devenit astăzi.”

    În ce priveşte asemănările, acestea se leagă mai ales de înţelegerea clientului, a cărui experienţă a devenit, în ultimii ani, hotărâtoare în ce priveşte alegerea operatorului. „Pe de altă parte, ce se poate învăţa cu siguranţă din industria bunurilor de larg consum este obsesia de a înţelege clientul şi nevoile lui cu adevărat, lucru pe care cred că l-am adus şi în UPC. Este o chestiune culturală foarte puternică pe care pe mine m-a format în toţi anii în FMCG şi cu care am venit ca zestre în telecomunicaţii”, spune Redeleanu. În prezent, alături de îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai companiei, se concentrează pe ridicarea nivelului de implicare a angajaţilor în cadrul acesteia. „Încerc să înţeleg şi mai bine care sunt motivaţiile, aspiraţiile, care este tipul de cultură care poate să creeze o atmosferă constructivă şi care să ajute businessul pe de-a întregul”, spune executivul care, după ce a devenit director general, a promovat în funcţii de top management o parte din membrii echipei sale. Spre exemplu, Bogdan Bucurei a devenit director de marketing, Lucian Mataoanu, director comercial, Goncalo Henriques – director customer care şi customer experience, iar Ionuţ Voinea – CTO. „Sunt oameni talentaţi, în care cred şi care au făcut pasul către top management.”