BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Moscova anunţă noi coridoare umanitare în Ucraina, dar în direcţia teritoriului Rusiei

    Ministerul rus al Apărării a anunţat, joi seară, că va crea zilnic, prin decizie unilaterală, culoare umanitare pentru evacuarea civililor ucraineni spre teritoriul Rusiei şi, prin coordonare cu armata ucraineană, spre alte direcţii.

    “Anunţăm oficial deschiderea de culoare umanitare, în mod unilateral, spre Federaţia Rusă, zilnic de la ora 10.00, fără nicio coordonare, şi în alte direcţii prin coordonare cu partea ucraineană. Garantăm securitate completă în teritoriile aflate sub controlul forţelor armate ruse”, a declarat Mihail Mizinţev, directorul Centrului de Control din cadrul Ministerului rus al Apărării, citat de agenţia Interfax şi de cotidianul L’Echo.

    Administraţia Volodimir Zelenski a anunţat în mai multe rânduri că nu acceptă culoarele de evacuare a civililor ucraineni spre Rusia sau Belarus.

    În ultimele trei zile, armata rusă a anunţat armistiţii la nivel local pentru facilitarea funcţionării culoarelor umanitare în Ucraina, dar autorităţile ucrainene au denunţat încălcări ale acordurilor de suspendare a ostilităţilor.

  • Leoni transferă oameni de la subsidiara din Ucraina la fabrica de cablaje auto din Bistriţa

    Producătorul de cabluri pentru industria auto Leoni Wiring Systems Ro din Bistriţa, parte a grupului german Leoni, cu vânzări globale de 4,1 mld. euro, a început să trasfere încă de săptămâna trecută oameni de la fabricile din Ucraina. Noile angajate de la Leoni Bistriţa sunt primele refugiate angajate în România, de la izbucnirea războiului din ţara vecină.

    ’’Echipa Leoni din România este alături de colegii noştri din Ucraina în aceste momente de grele încercări. Astfel, în coordonare cu colegii ucraineni şi echipa constituită pentru acest scop în Leoni Group, începând de săptămână trecută organizăm transferul în România al colegelor ucrainence care solicită acest lucru, dorind să vină să lucreze la fabricile Leoni din România sau să ajungă în alte state tranzitând ţara noastră. Vom continua să ne sprijinim colegii din Ucraina şi suntem recunoscători că avem ocazia de a-i ajuta să treacă mai uşor prin aceste momente şi să poată duce o viaţă cât mai aproape de normalitatea pe care o merită, aici, în România’’, potrivit unei postări pe pagina de facebook a Leoni Bistriţa. Oficialii companiei Leoni Wiring Systems Ro nu au răspuns solicitării ZF pentru a oferi mai multe informaţii privind transferul angajaţilor din Ucraina.

    Leoni Wiring Systems UA GmbH a fost înfiinţată în anul 2003, în oraşul ucrainean Stryi, din regiunea Lviv. Fabrica Leoni din localitatea Stryi, o investiţie de peste 65 mil. euro, furnizează ansambluri de cabluri către fabricile Leoni din Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Germania, Spania, Portugalia, Italia, Belgia, Marea Britanie, SUA şi Austria. În 2016, în fabrica ucaineană lucrau peste 7.000 de oameni, conform informaţiilor de pe site-ul Leoni.

    Marius Budăi, Ministrul Muncii, a anunţat că primii 44 de refugiaţi ucraineni au fost angajaţi de o companie din Bistriţa. Marius Budăi a mai anunţat că, ANOFM oferă servicii de profilare, consiliere şi îndrumare pentru mai mulţi cetăţeni ucraineni care şi-au manifestat dorinţa de a se angaja. Pliante cu informaţii pentru cetăţenii ucraineni, privind condiţiile de angajare în România, sunt împărţite şi afişate în vămi, gări, autogări şi alte puncte des tranzitate.

    Guvernul României a aprobat o serie de derogări de la legislaţia imigrării, pentru a permite cetăţenilor ucraineni să se angajeze în România, fără a mai fi necesară obţinerea avizului de muncă şi a vizei de lungă şedere. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 20, adoptată în data de 8 martie 2022, toţi cetăţenii ucraineni care vor semna un contract individual de muncă cu o societate românească îşi pot prelungi şederea prin obţinerea unui permis de şedere în scop de muncă, direct de pe teritoriul României, fără să mai fie obligeţi să iasă din ţară.

    Astfel, odată cu adoptarea noii reglementări, cetăţenii ucraineni vor avea la dispoziţie două opţiuni suplimentare în ceea ce priveşte stabilirea în România: angajarea directă, fără a mai fi nevoie de obţinerea unei vize şi a unui aviz de muncă, şi solicitarea protecţiei temporare conform directivei europene ce oferă în mod automat dreptul de şedere şi de muncă. Autorităţile române urmează să publice zilele următoare procedura de aplicare pentru aceste reglementări.

    Conform OUG 20, persoanele care nu deţin documente care să dovedească experienţa profesională şi calificarea necesară ocupării unui loc de muncă sau lipsa unor antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare pot semna o declaraţie pe proprie răspundere, pe baza căreia să beneficieze de prevederile noii reglementări. În cazul acestor persoane, dreptul de muncă este limitat la cel mult doi ani, urmând ca în zilele următoare autorităţile să publice procedura de încadrare în muncă pentru această categorie.

    Facilitarea accesului liber la muncă şi posibilitatea reglementării dreptului de şedere într-un mod facil şi rapid, atât pentru cetăţenii ucraineni, cât şi pentru membrii familiilor lor, ar plasa România pe lista ţărilor din Uniunea Europeană cu un regim favorabil în vederea stabilirii pe termen mediu şi lung. Acest lucru ar putea creşte gradul de atracţie şi retenţie al României pentru cetăţenii ucraineni, astfel încât ţara noastră să nu mai fie doar o zonă de tranzit spre ţările din vest. laurenţiu.cotu@zf.ro

     

  • Vânătoarea de oligarhi ruşi a ajuns la miliardarul Roman Abramovici. Lovitură în plin pentru Chelsea, clubul pe care îl deţine: Nu are voie să vândă echipa, contractele jucătorilor nu pot fi reînoite, iar finanţarea clubului va fi întreruptă

    Roman Abramovici nu mai poate vinde clubul Chelsea în urma sancţiunilor aplicate de guvernul britanic, scrie The Sun.

    Clubul sportiv a fost lovit de sancţiuni în această dimineaţă, după ce oligarhului i s-au îngheţat bunurile şi i s-a interzis să circule sau să facă afaceri în Marea Britanie.

    Chelsea a primit o licenţă specială de la guvern pentru a continua să joace, permiţând începerea meciului din această seară împotriva lui Norwich.

    Fanii care au cumpărat deja bilete vor putea participa în continuare la meciuri, dar clubului i se va interzice să vândă bilete.

    De asemenea, Chelsea nu va mai putea vinde niciun produs oficial direct din shopurile sale. 

    Unele dintre singurele surse de venit rămase vor fi vânzarea de produse alimentare fanilor de la Stamford Bridge şi drepturile de difuzare.

    Umbrit de prietenia cu Vladimir Putin, Abramovic a scos clubul pe piaţă săptămâna trecută şi a promis că va dona încasările pentru conflictul din Ucraina.

    Noua rundă de sancţiuni de astăzi va împiedica vânzarea clubului, cu excepţia cazului în care miniştrii o vor permite în mod expres.

    Conform termenilor licenţei – care expiră pe 31 mai – jucătorii şi personalul pot fi încă plătiţi, dar lui Abramovici i se interzice să mai pompeze bani în club, lăsând viitorul echipei Chelsea sub semnul întrebării.

    Acest lucru va însemna probabil o îngheţare efectivă a salariilor pentru vedetele cărora nu li se vor acorda noi contracte.

    Abramovici se numără printre cei şapte apropiaţi ai lui Putin sancţionaţi astăzi într-un efort colectiv din partea Occidentului de a stopa războiul din Ucraina.

    Afaceristul are o avere netă de 9,4 miliarde de lire sterline şi un portofoliu extins de proprietăţi în Marea Britanie – pe care nu le mai poate vizita după ce i s-a interzis călătoria în Regat.

    Abramovici – care a vândut un pachet de 73% din compania petrolieră rusă Sibneft pentru 9,87 miliarde de lire sterline în 2005 – nu a fost încă sancţionat de SUA sau UE.

    În ultima perioadă, miniştrii Regatului Unit au fost supuşi unei presiuni enorme să-l lovească pe miliardarul rus ca parte a reacţiei occidentale împotriva lui Vladimir Putin şi cercului său intim.

  • Dmytro Kuleba: Nu sunt progrese spre un armistiţiu în Ucraina, dar negocierile vor continua

    Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a declarat joi, în contextul întâlnirii cu omologul său rus, Serghei Lavrov, că nu s-au înregistrat progrese în sensul încetării confruntărilor militare în Ucraina, precizând însă că negocierile vor continua.

  • Concordia, asociaţia patronală a marilor companii: Care este impactul războiului din Ucraina asupra economiei României – Sunt sectoare care vor avea de suferit. Consumul a frânat brusc. Avem un deficit de competitvitate în regiune. Trebuie accelerate toate programele pentru a lua banii europeni

    Organizaţia Patronală Concordia, care are printre membrii cele mai mari companii din România, a avut miercuri o discuţie cu premierul Nicolae Ciucă despre impactul războiului din Ucraina asupra economiei româneşti şi care sunt punctele vulnerabile.

    Radu Burnete, directorul executiv al Concordia a prezentat la discuţie mai multe puncte vulnerabile identificate:

    ·       „Consumul a frânat brusc, asta este ceea ne spun membri noştri din marile reţele de retail non-alimentar sau din industria hotelieră.  Este de altfel ceea ce auzim şi de la alte confederaţii din Europa. Am pornit anul cu o prognoză de 4.2% creştere economică, dar în clipa de faţă trebuie să fim conştienţi că e posibil să ne confruntăm cu o recesiune sau într-un caz bun cu o creştere mult mai mică.  

    ·       Ne aşteptăm ca inflaţia să rămână o problemă şi din ceea ce ne spun membri noştri că văd în lanţurile de aprovizionare, dar ştim că aici BNR se uită cu atenţie şi vor lua măsurile potrivite.  

    ·       Sunt sectoare care vor avea de suferit din cauza războiului şi a restricţiilor, industria auto este doar un exemplu, dar unul crucial pentru România având în vedere cât de importantă este ca număr de angajaţi şi ce contribuţie are la exporturi. La nivel European industria se va confrunta cu probleme datorită lipsei unor materii prime sau componente din Rusia şi Ucraina, dar sperăm ca el să poată fi substituite repede.  

    ·       România a intrat în această nouă criză cu un deficit de competitivitate în regiune. Firmele noastre concurează din ce în ce mai greu altele din Europa de SE. Mai mult, Cehia, Polonia, Ungaria au avut programe de înlocuire a locurilor de muncă şi industriilor cu valoare adăugată mică, în timp ce România nu. Timpul să acţionăm aici era deja ieri.  

    ·       Deficitul de competitivitate este agravat şi felul în care am ales să adresăm criza energetică. Toate celelalte ţări îşi subvenţionează companiile puternic, iar România ar trebui să adopte măsuri similare. Este nevoie de subvenţii ţintite companii, nu neapărat de intervenţii masive în preţuri. Consumatorii casnici trebuie şi ei ajutaţi în mod simplu şi direct cu vouchere.   

    ·       Trebuie accelerate toate axele şi liniile din PNRR, Fondul de Tranziţie Justă şi cadrul multianual 2021-2027 astfel încât să aibă prioritate investiţiile în energie regenerabilă şi eficienţă energetică. Fondurile europene acoperă multe fronturi importante, dar acesta a devenit vital. ”

     

     

     

     

     

  • Care este propunerea finală pe care Putin i-ar fi pus-o pe masă lui Zelensky pentru oprirea războiului

    La trei zile de la întâlnirea premierului israelian Naftali Bennett cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova, încep să apară detalii despre negocieri. Potrivit The Jerusalim Post, situaţia actuală este că Rusia a oferit o versiune “finală” a ofertei sale pentru a pune capăt crizei, pe care preşedintele ucrainean Volodymyr Zelensky trebuie să o accepte sau să o refuze.

    Propunerea a fost considerată “dificilă”, dar nu “imposibilă”, au declarat sursele. Este mai rea decât ceea ce ar fi obţinut Zelensky înainte de invazie, dar “diferenţele dintre părţi nu sunt mari”.

    Putin a ordonat forţelor sale să se oprească – şi a fost dat ordinul de promulgare a unei încetări a focului – pentru a aştepta decizia lui Zelensky, au spus sursele.

    În cazul în care preşedintele Ucrainei va respinge propunerea, ipoteza preşedintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia “ce este mai rău este înaintea noastră”, este predispusă să se întâmple. În acest scenariu, Putin va ordona armatei sale să apese pedala de acceleraţie şi să schimbe faţa Ucrainei.

    Zelensky este sfâşiat, au declarat sursele. Pe de o parte, el se bucură de o popularitate imensă şi a devenit Che Guevara perfect. Pe de altă parte, el ştie foarte bine care a fost sfârşitul revoluţionarului şi liderului de gherilă argentinian.

    Zelensky poate fortifica independenţa Ucrainei, dar va trebui să plătească un preţ greu, au spus sursele. Se presupune că va fi obligat să renunţe la regiunea contestată Donbas, să recunoască oficial disidenţii pro-ruşi din Ucraina, să promită că Ucraina nu va adera la NATO, să îşi micşoreze armata şi să declare neutralitate. Dacă va refuza propunerea, rezultatul poate fi teribil: mii, poate zeci de mii de ucraineni vor muri şi există o mare probabilitate ca ţara sa să-şi piardă complet independenţa.

    Potrivit surselor care cunosc bine conţinutul discuţiilor, călătoria lui Bennett la Moscova nu a avut ca scop medierea între părţi şi nu a fost oferită oficial nicio propunere de arbitraj. Mai degrabă, călătoria a fost menită să afle care este poziţia lui Putin, care este starea sa de spirit şi care sunt liniile sale roşii şi să le raporteze Occidentului.

     

  • Cresc pierderile armatei ruse în războiul din Ucraina

    Oficialii ucraineni au actualizat pierderile armatei ruse în războiul din Ucraina. Dacă numărul deceselor pare să stagneze, armata lui Vladimir Putin înregistrează pierderi din ce în ce mai mari la capitolul tehnică militară.

    Potrivit oficialilor ucraineni, în jur de 12.000 de militari ruşi au murit în timpul conflictului. Este aceeaşi cifră care a fost raportată de militarii ucraineni în ziua precedentă.

    De asemenea, sursa arată o creştere importantă a pierderilor de echipament militar.

    Partea ucraineană susţine că pe lista cu pierderi ale ruşilor mai sunt 49 de avioane, 81 de elicoptere, 317 de tancuri, 1.070 de maşini blindate, 120 de sisteme de artilerie, 28 de sisteme de luptă antiaeriană, 60 de rezervoare de combustibil, 2 ambarcaţiuni şi 482 de vehicule.

  • Bursele îşi revin spectaculos după ce investitorii au aflat că ar putea exista pace în Ucraina. Petrolul se ieftineşte. La Bucureşti indicele BET al bursei locale are plus 4,8%

    Acţiunile europene cresc puternic pe parcursul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, precum 5% la Frankfurt, 4,9% pentru Paris, 3,4% pentru IBEX35, iar la Bucureşti indicele BET are plus 5%, în timp ce petrolul scade cu 2% în contextul unor aşteptări pozitive ale investitorilor pentru o întâlnire diplomatică între Rusia şi Ucraina.

    Peste Ocean, contractele futures arată un plus de 1,5% prin prisma indicelui Dow Jones, potrivit datelor agregat de ZF.

    Înainte de întâlnirea de joi dintre miniştrii de externe ai Rusiei şi Ucrainei, care va avea loc în Turcia, analiştii au analizat o aparentă dezgheţare a poziţiilor. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a declarat că nu mai face presiuni pentru aderarea la NATO, unul dintre motivele declarate de Rusia pentru invazia sa. Iar investitorii au reacţionat pozitiv.

    “Deşi aceasta nu este singura cerere a preşedintelui rus Vladimir Putin, este una majoră şi îi oferă cel puţin o “victorie” pe care o poate revendica pentru a salva aparenţele în cazul în care vrea să se retragă”, spune Marshall Gittler, şeful departamentului de cercetare a investiţiilor de la BDSwiss Holding, citat de MarketWatch.

    Pe de altă parte barilul de petrol Brent scade cu 2% la 120 de dolari la o zi după ce preşedintele americane Biden a anunţat că interzice importurile de ţiţei rusesc în SUA.

    La Bucureşti, toate cele 19 acţiuni din prima ligă bursieră sunt pe plus, cu creşteri de la 1,4% pentru Petrom, 2% pentru Electrica, la 5% pentru Conpet, 6% pentru One United, la 12% pentru TeraPlast şi 13% pentru Medlife. Tranzacţiile se ridică la circa 40 mil. lei, în scădere faţă de zilele precedente.

  • Ce se întâmplă cu Ucraina dacă Zelenski este capturat sau ucis de ruşi? Oficialii discută despre succesiunea prezidenţială a statului

    Chiar dacă armata rusă continuă să înconjoare capitala Ucrainei, preşedintele ţării şi unul dintre eroii naţionali din timpul războiului, Volodimir Zelenski, a spus fără echivoc că nu are de gând să părăsească Kievul pentru instaurarea unui guvern în exil, scrie Business Insider.

    Joi se vor marca două săptămâni de când preşedintele rus Vladimir Putin a lansat un atac pe scară largă asupra Ucrainei; un atac care a dus deja la mii de pierderi estimate de ambele părţi, milioane de refugiaţi şi o serie de sancţiuni internaţionale.

    Rapoartele sugerează că Zelenski a refuzat ofertele SUA de a fi evacuat de la Kiev, chiar şi după ce i-a alertat pe aliaţi cu privire la incursiunea „grupurilor de sabotaj inamice” în oraş, care îl văd pe preşedinte şi familia sa drept „ţinta numărul unu a Rusiei. “

    „Rămân în capitală, stau cu oamenii mei”, a declarat Zelenski în timpul unei înregistrări video de la sfârşitul lunii trecute.

    În câteva zile, Zelenski – un fost comedian şi actor devenit om de stat – a cules laude la nivel mondial pentru prezenţa sa fermă şi comportamentul sfidător în faţa pericolului tot mai mare. Liderul şi-a câştigat respectul atât în faţa oamenilor săi, cât şi a observatorilor internaţionali, pentru că a respins oferta SUA de a-l evacua din oraş, declarând oficialilor că are „nevoie de muniţie, nu de o plimbare”.

    Preşedintele în vârstă de 44 de ani a rămas în capitală, susţinând discursuri video şi conducând eforturile militare ale ţării sale zile întregi dintr-o locaţie nedezvăluită, puternic păzită, în apropiere de centrul oraşului.

    Dar, în ciuda unei serii de eşecuri din stadiul iniţial al invaziei, mai mulţi analişti militari au declarat pentru The Guardian săptămâna aceasta că Moscova îşi rezolvă încet problemele logistice şi ar putea fi gata să organizeze un atac de succes asupra Kievului în zilele următoare.

    Astfel de evoluţii militare recente, împreună cu intenţia clară a Rusiei de a înlocui actualul guvern ucrainean cu un regim marionetă loial Moscovei, au forţat ţara şi aliaţii săi occidentali să ia în considerare următoarea întrebare: ce se întâmplă cu guvernul Ucrainei, cu eforturile sale de război şi cu ţara însăşi dacă Zelenski este capturat sau ucis?

    Conform constituţiei ţării, preşedintele Parlamentului Ucrainei (Radei Supreme) este următorul în linie pentru a-i succeda preşedintelui. Acest rol este ocupat în prezent de Ruslan Stefanchuk, un fost consilier de top al lui Zelenski, de meserie avocat.

    Stefanchuk a rămas o prezenţă publică vizibilă pe fondul invaziei Rusiei, pledând pentru mai multă asistenţă internaţională şi fiind alături de Zelenski săptămâna trecută, când liderii au semnat cererea oficială a Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană.

    În timpul unei întâlniri video de săptămâna trecută, Stefanchuk s-a adresat direct Uniunii Europene, spunând că „cel mai bun sprijin pentru poporul Ucrainei în aceste momente întunecate va fi recunoaşterea reală a aspiraţiei noastre europene. Ne dorim calitatea de membru al Uniunii Europene”.

    Oficialii americani şi europeni au declarat pentru The New York Times în acest weekend că Stefanchuk şi alţi posibili succesori ucraineni vor continua să se opună cu fermitate invaziei lui Putin.

    Oficialii occidentali i-au îndemnat, de asemenea, pe liderii ucraineni să-l mute pe Stefanchuk de la Kiev într-o locaţie mai sigură, ca măsură de precauţie – sfat care nu a fost pus în aplicare, potrivit The Times. Surse media susţin că oficialii americani îi descurajează pe înalţii lideri ucraineni din linia succesiunii să rămână prea mult timp în acelaşi loc.

    În ciuda unor rezistenţe de lungă durată, oficialii ucraineni au arătat clar că înţeleg importanţa unui plan de succesiune legal bine definit.

    Dar după Stefanchuk, în constituţia ţării nu este clar menţionat cine urmează pe scaunul prezidenţial. Documentul stabileşte clar succesiunea în funcţia de preşedinte al parlamentului, dar nu o menţionează în mod explicit în rândul preşedinţiei statului.

    Între timp, când atât Zelenski, cât şi Stefanchuk s-au îmbolnăvit de COVID-19 în 2020, juriştii ucraineni au postulat că prim-ministrul Denys Shmyhal va fi pe punte pentru a prelua conducerea, potrivit The Times.

    Într-un eseu de opinie pentru The Hill, publicat luna trecută, Khrystyna Holynska, cercetător ucrainean la organizaţia nonprofit RAND Corporation, şi William Courtney, un membru principal al organizaţiei, au sugerat că parlamentul ţării ar trebui să ia măsuri pentru a valida rapid un program mai bine definit în ceea ce priveşte linia de succesiune dincolo de Stefanchuk. 

    Duminică, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că oficialii ucraineni au construit planurile pentru a menţine guvernul în cazul în care Zelenski va fi ucis. Blinken a refuzat să ofere detalii privitoare la planurile liderilor din Ucraina.

  • Wall Street Journal: Liderii saudiţi i-au întors spatele „neprietenos” lui Biden

    Lovitură încasată de Casa Albă, care a încercat fără succes să organizeze o convorbire telefonică între Joe Biden şi liderii de facto ai Arabiei Saudite şi Emiratelor.

    SUA lucrează la construirea unei coaliţii internaţionale, pentru a sprijini Kievul şi a reduce preţul petrolului.

    Wall Street Journal o scrie că Prinţul saudit Mohammed bin Salman şi şeicul emirat Mohammed bin Zayed al Nahyan au fost „neptrietenoşi” (termen atât de drag lui Vladimir Putin, când se exprimă la ţările care i se împotrivesc).

    Aceştia au refuzat să vorbească cu Biden în ultimele săptămâni, dezamăgiţi de sprijinul slab al SUA în războiul din Yemen şi îngrijoraţi de acordul nuclear cu Iranul.

    Potrivit ziarului, care îi citează pe lideri din SUA şi din Orientul Mijlociu, Bin Salman îşi doreşte imunitate legală şi în SUA, unde are diverse procese pe rol, inclusiv cel pentru uciderea jurnalistului disident Jamal Khashoggi.