BusinessMagazin

Tag: turism

  • Afaceri în cădere liberă

    Fraţii Bogdan şi Dragoş Boeru, de 28 şi respectiv 27 de ani, fac între trei şi zece salturi cu paraşuta în zilele din weekend. Înainte, le făceau de plăcere. Acum le fac în cadrul afacerii lor, dat fiind că au dezvoltat un business din skydiving, promovând salturile comerciale, dar şi o şcoală de paraşutism. Bogdan şi Dragoş Boeru au pus câteva sute de mii de euro pe lângă pasiunea pentru căderile libere cu 200 de kilometri pe oră de la 4.500 de metri altitudine şi aşa au dezvoltat un business din salturile cu paraşuta în apropiere de aerodromul Clinceni din Capitală.

    “Primul salt cu paraşuta l-am făcut la 19 ani, iar acum am ajuns la 1.266 de salturi. Am moştenit pasiunea de la tatăl nostru, care a fost paraşutist militar”, spune Bogdan Boeru, fratele mai mare din afacerea Skyline Center SRL, înfiinţată în 2005. Skyline Center are ca obiect principal de activitate consultanţa în afaceri şi management. Pe lângă pasiunea pentru salturi cu paraşuta, cei doi fraţi se dedică şi activităţii de consultanţă pentru proiecte cu fonduri europene. Anul trecut firma Skyline Center a avut o cifră de afaceri de 969.162 de lei (230.000 euro) şi un profit de 296.964 (70.000 euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    “Piaţa de paraşutism din România este la început. Încercăm să obişnuim piaţa locală cu acest sport, care prezintă un grad de risc redus. Dificultăţile în acest business sunt legate de faptul că legislaţia are multe lacune, dar şi faptul că salturile cu paraşuta sunt asociate cu accidentele”, spun cei doi fraţi, care încearcă să atragă cât mai mulţi oameni către experienţa unui salt cu paraşuta. În afara speranţei că tot mai mulţi curioşi se vor înscrie la cursuri, şcoala de paraşutism nu prea are cine ştie ce clienţi: în România aproape 330 de persoane au licenţe de paraşutism, faţă de 6.000 în Franţa, de exemplu.

    Cei doi fraţi au început ca paraşutişti sportivi în 2002, când s-au înscris în cadrul Aeroclubului României. Un an mai târziu experimentau acest sport în Franţa şi în Spania. “Ca student al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Management, am plecat cu o bursă Erasmus în Franţa, unde am avut ocazia să văd cum se fac salturi cu paraşuta. Acolo am învăţat cu adevărat cum se poate practica paraşutismul la alt nivel”, spune Bogdan Boeru. Cei doi fraţi au făcut salturi cu paraşuta şi din Bulgaria, Ungaria, Spania, Italia, Cehia.
    Inspiraţi de cursurile şi experienţele după salturile cu paraşuta în ţările europene cu cele mai înalte standarde în acest sport, cei doi fraţi au hotărât în 2006 să îşi înfiinţeze propria şcoală de paraşutism în Bucureşti, prin care să promoveze acest sport în România. Au numit-o TNT Brothers şi au încercat să facă totul ca la carte. “Am cumpărat un teren de 1,7 hectare în apropiere de aerodromul din Clinceni, în apropierea pistei pentru avioane. Am achiziţionat şi o aeronavă Cessna 206 YR-TNT cu 6 locuri şi echipamente pentru salturi cu paraşuta şi am construit propriul dropzone, investiţia ridicându-se la aproape 300.000 de euro”, spun fraţii Boeru. Banii au provenit atât din fonduri proprii, cât şi dintr-un credit contractat de la bancă: “Am lucrat mai mulţi ani la planul de afaceri şi abia în 2010 am dat drumul la salturile individuale şi în tandem, ca activitate comercială”.

    Pe piaţa locală se mai pot face salturi cu paraşuta în Cluj-Napoca şi Constanţa, alături de cele 16 centre regionale ale Aeroclubului Român.Anul trecut la TNT Brothers s-au făcut 1.200 de salturi, iar anul acesta s-au realizat 3.600 de salturi. Un salt cu paraşuta costă 650 de lei (fără filmare), 875 de lei (cu filmare) şi 950 de lei (cu filmare şi poze). Clienţii care aleg să sară cu paraşuta au vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, cu venituri peste medie. Înainte de-a se angaja în saltul cu paraşuta în tandem clientului i se face un training de 10-15 minute. Saltul de la 4.500 de metri altitudine durează cinci minute.

    “În Bucureşti suntem primii care au făcut din această activitate sportivă o activitate comercială. Cele mai mari costuri în acest business sunt cu operarea şi întreţinerea avioanelor, cu combustibilul şi cu echipamentele pentru salturi.” Antreprenorii care au înfiinţat TNT Brothers şi care promovează cu mult entuziasm acest sport aeronautic au ajuns la saltul cu numărul 1.266 şi respectiv cu numărul 1.360 de la 4.000 de metri altitudine. Deşi nu s-ar spune, cei doi fraţi insistă că acest sport este unul cu grad mic de risc, având în vedere că echipamentele sunt moderne şi cei care sar au două paraşute, una de rezervă în cazul în care prima nu funcţionează.

    Pe lângă salturile comerciale cu paraşuta, TNT Brothers oferă şi licenţa de paraşutism prin intermediul unui curs care durează aproximativ două săptămâni şi care costă 6.000 de lei. Cursul implică şapte module practice şi un modul de teorie. În prezent, la şcoala de paraşutism a TNT Brothers sunt 30 de cursanţi. Licenţa oferită de TNT Brothers este acreditată de către şcoala US Parachute Association.

    Şi pentru că sportul pe care îl practică are o doză mare de senzaţional, TNT Brothers organizează în perioada 22-25 septembrie, Bucharest Skidiving Boogie 2011, primul festival de paraşutism din Bucureşti. În cadrul evenimentului, salturile cu paraşuta pentru amatori, realizate în tandem cu un instructor profesionist, vor fi efectuate de la cea mai mare înălţime atinsă în salturile comerciale, respectiv 4.500 metri.

  • Cum arată avionul transformat în hotel (GALERIE FOTO)

    Foto: jumbostay.com

    Alte GALERII FOTO recomandate de BUSINESS Magazin:

  • Turism urban pe bicicleta: ce merita vizitat in orasul tau?

    Site-ul Orasulpebicicleta.ro este primul site de turism urban pe bicicleta si cuprinde Bucurestiul, Iasiul, Brasovul, Constanta si Clujul.

    Intr-o prima etapa, pana pe data de 5 octombrie, locuitorii acestor orase sunt invitati sa propuna cele mai frumoase si inedite obiective turistice. Cele mai bune si mai votate propuneri si descrieri de obiective turistice sunt premiate cu biciclete si accesorii pentru biciclete.

    In momentul de fata, cele mai multe propuneri sunt pentru Bucuresti (115 obiective), urmat de Cluj (81 obiective), Iasi si Brasov (egalitate, 67 obiective) si Constanta (62 obiective). Oamenii au fost incurajati sa isi sustina orasul si prin concursuri la posturile de radio locale, avand ca premii tot biciclete galbene Raiffeisen Bank.

    Etapa a doua a proiectului “Orasul pe bicicleta” o reprezinta asezarea obiectivelor turistice pe trasee care pot fi facute cu bicicleta. Primul tur al acestor trasee, cel inaugural, va fi condus in fiecare oras de un blogger, care va incerca sa gaseasca cele mai interesante obiective turistice pornind de la propunerile de pe site.

    Tururile, la care accesul este liber, vor avea loc pe 21 septembrie in Constanta (cu Gabi Macovei), 23 septembrie in Iasi (cu Adrian Ciubotaru), 27 septembrie in Cluj (cu Cristian China Birta, “Chinezu”), 30 septembrie in Brasov (cu Cabral Ibacka) si 1 octombrie 2011 in Bucuresti (cu Mihai Dobrovolschi).

    Raiffeisen Bank a lansat I Love Velo in mai 2010, in parteneriat cu Asociatia Green Revolution. Intre timp, I Velo a devenit cel mai important program de inchiriere gratuita a bicicletelor din Romania. I Love Velo inseamna 1.100 de biciclete disponibile de luni pana duminica in cinci orase: Bucuresti (600 de biciclete), Brasov (100), Cluj-Napoca (135), Iasi (135) si Constanta (135). In 2011, bicicletele au fost inchiriate de aproape 270.000 de ori, peste jumatate dintre utilizatori fiind din Capitala.

    Recent, Raiffeisen Bank si-a dotat 9 agentii din tara cu biciclete, care pot fi inchiriate gratuit de catre clientii bancii. Cele 5 orase-pilot in care au fost instalate pana acum bicicletele Raiffeisen Bank sunt cele unde functioneaza si programul I Love Velo. Dintre cele 9 agentii, 5 sunt in Bucuresti si cate una in celelalte orase.

  • La vară o să închiriem un sat

    Cum tot mai multă lume preferă să călătorească cu un grup mare de prieteni sau mulţi membri ai familiei din mai multe generaţii, au apărut şi oferte menite să satisfacă această cerere de “turism 3G”, cum este supranumit de către operatorii din domeniu. Bineînţeles, ofertele se adresează celor ce îşi permit să plătească preţuri pe măsură.

    În apropiere de Saint Tropez se află un complex folosit pentru odihnă de diverse vedete şi care se poate închiria pentru cei interesaţi. Proprietatea, care a aparţinut cândva regizorului britanic Tony Richardson, care a salvat-o de la ruină, este compusă dintr-o casă principală, plus trei mai mici şi două anexe, unde se află o spălătorie şi o sală de fitness şi poate găzdui douăzeci de persoane.

    Un alt complex pentru “turiştii 3G” este o mică aşezare situată la circa o oră şi jumătate distanţă de mers cu maşina de Avignon, Franţa. Aşezarea, abandonată la un moment dat şi readusă la viaţă de un om de afaceri, este formată din douăzeci de clădiri şi o stradă pietruită. Se pot caza douăzeci şi patru de persoane în opt case.

    Creşterea cererii pentru asemenea destinaţii de vacanţă se dovedeşte profitabilă şi pentru Landmark Trust, o organizaţie din Marea Britanie al cărei scop este identificarea şi restaurarea clădirilor istorice, pe care le închiriază doritorilor. Clienţii care închiriază astfel de proprietăţi pentru vacanţă vor pur şi simplu să relaxeze alături de mulţi prieteni sau rude, fără a-şi asuma obligaţii de gazde.

    Italia are şi ea multe sătucuri ce se pretează închirierii complete pentru turism, cum ar Castello di Gargonza, un sat cu castel, unde cândva a fost exilat însuşi Dante, sau Montegridolfo, renovat şi transformat în complex turistic de către creatoarea de modă Alberta Ferretti.

  • Păsările şi turiştii sunt tot mai rari în Deltă

    “Cererea pentru cazare nu a fost grozavă de la începutul anului până în august, veniturile pe care le-am obţinut fiind în scădere cu 25%. Mai mult, am renunţat la a vinde complexul turistic din cauză că nu este nimeni interesat să-l cumpere”, spune Cornel Găină, proprietarul complexului turistic Cormoran din Delta Dunării. Omul de afaceri a fost unul dintre primii întreprinzători din turism care a pariat pe Deltă şi a construit în 1994, alături de soţia sa, complexul hotelier Cormoran din Delta Dunării. După deschiderea hotelului, lucrurile au mers bine pentru familia Găină mai mulţi ani, însă dezvoltarea zonei, construcţia a tot mai multe hoteluri, dar şi problemele economice care au urmat l-au făcut să scoată hotelul la vânzare în urmă cu trei ani, dar nu a găsit clienţi. Complexul Cormoran din localitatea Uzlina, judeţul Tulcea, este construit pe o suprafaţă totală de 9.000 de metri pătraţi, dar deţine o suprafaţă totală de 7,5 hectare. Acesta cuprinde un hotel de trei stele, o pensiune şi 15 vile, care cumulează 280 de locuri de cazare. “Până în prezent gradul de ocupare a fost de 22-23%, la limita supravieţuirii. Este clar că anul acesta a fost mai prost decât anul trecut dacă vorbim de numărul de turişti”, spune Cornel Găină.

    Deşi este a treia deltă din Europa ca suprafaţă şi una dintre cele mai importante regiuni turistice ale României, Delta Dunării continuă să fie o destinaţie în care proprietarii de pensiuni se plâng de turişti, în timp ce asociaţiile din turism atrag atenţia că delta va atrage mai mulţi bani când turismul va fi controlat şi când se vor lansa produse specifice acestei zone.

    Doar 8.900 de turişti au fost raportaţi în Delta Dunării în primele şapte luni ale acestui an, mai puţin cu 900 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din cei aproape 9.000 de turişti, 33% au fost vizitatori străini, arată datele de la Asociaţia Rezervaţiei Delta Dunării. Lucrurile nu sunt însă chiar atât de negre precum par, iar scăderea ar putea fi doar o consecinţă a crizei şi a creşterii turismului la negru, atât turiştii, cât şi pensiunile preferând să nu declare cazarea pentru a plăti mai puţine taxe. Cifra raportată de Asociaţie este cea oficială, construită pe baza raportărilor pensiunilor şi hotelurilor, însă, dacă se ia în considerare şi turismul la negru, în Deltă ajung anual circa 100.000 de turişti, potrivit consultanţilor din turism.

    Delta Dunării atrage anual mult mai puţini turişti faţă de alte delte europene mai mici ca suprafaţă, precum cea franceză (Delta Camarague) sau cea italiană (Delta del Po), care atrag anual peste un milion de turişti. Mai mult, din cauza absenţei turiştilor, multe complexuri turistice şi-au închis uşile anul trecut, printre acestea fiind şi complexul de cinci stele Delta Nature Resort din Somova, controlat de compania cu acelaşi nume. “Am redeschis complexul în martie anul acesta, iar în prezent avem câteva grupuri care au ocupat o parte din cele 30 de vile”, a spus un reprezentant al complexului.

  • Cât de mulţumiţi sunt clienţii de hotelurile din România. Varşovia, pe primul loc într-un top al satisfacţiei turiştilor

    Oaspeţii care au făcut rezervări prin intermediul www.hotel.info au evaluat hotelul la care au fost cazaţi după plecare, acordând un punctaj între 0 şi 10. În evaluarea generală au fost incluse criterii privind calitatea camerelor, amabilitatea personalului, curăţenia, nivelul de zgomot, raportul preţ-servicii, precum şi micul dejun/gastronomia.

    Astfel, Varşovia s-a clasat pe primul loc la nivel mondial, cu un mic avans şi 7,62 puncte în evaluarea generală. Oraşul Helsinki, ocupantul locului 2, a fost punctat cu 7,60.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La Marea Neagră bulgărească

    Aproximativ 300.000 de români au ales să meargă vara aceasta în concediu pe litoralul bulgăresc. Pe acest exod al românilor la sud de Dunăre mizează şi un om de afaceri bulgar, care a investit până acum circa 60 de milioane de euro într-un complex cu vile, hotel, centru SPA şi teren de golf, situat la 350 de kilometri distanţă de Bucureşti.

    Cu 7 kilometri înainte să ajungi în oraşul Balcic, un indicator pe care scrie cu litere de-o şchioapă Lighthouse Spa & Golf House te îndeamnă să părăseşti drumul principal şi să mergi la stânga. Porumbul plantat pe marginea drumului îţi dă senzaţia că ai greşit şoseaua şi că la capătul acesteia în niciun caz nu vei găsi un complex de cinci stele aşa cum fusesei anunţat mai devreme.

    Mai departe, după ce intri în complexul propriu-zis, treci la altă impresie, şi anume că te înconjoară un câmp pustiu, însă observi imediat că este de fapt un teren de golf, care de altfel este piesa sa de rezistenţă.

    Dacă până acum a investit 60 de milioane de euro în hotelul de la malul mării, omul de afaceri bulgar George Tchouklev spune că mai are de lucru şi că va mai investi cel puţin încă un milion de euro. Acum complexul se întinde pe 1.200 de hectare, pe care se află teren de golf, cartiere cu vile, un hotel de cinci stele cu spa, dar şi plajă privată. Urmează un beach club, teren de baschet şi un club de echitaţie.

    La începutul lunii august, Tchouklev a inaugurat un SPA de cinci stele în cadrul complexului Lighthouse, în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Deocamdată mai e de lucru, iar hotelul a adoptat un design mai degrabă minimalist, de la arhitectură până la device-urile folosite în camere, care nu sunt “de firmă”.

    Tchouklev se aşteaptă însă ca până la finalul anului hotelul să aibă venituri de circa 800.000-1 milion de euro, gradul de ocupare mediu vizat fiind de 35-40%.

    Preţurile pleacă de la 60 şi 120 de euro pe noapte şi pot ajunge până la 300 de euro pe noapte în vilele situate la câţiva metri de malul mării. De altfel, din cartierul cu vile, care au fost inaugurate încă de acum trei ani, nu lipsesc maşinile cu număr de România, în special cele înmatriculate în Prahova şi Bucureşti. “România este o piaţă foarte importantă pentru noi. Bucureştiul este mai aproape de Lighthouse decât Sofia, astfel că este normal să fie mai mulţi români”, spune Tchouklev. Şi sunt şi destui români pasionaţi de golf, care vin aici să-şi exerseze sportul preferat sau să facă networking.

    De ce întreg complexul a fost construit în jurul unui teren de golf? Tchouklev, de profesie inginer constructor, a intrat în business în anii ’90, când a început să construiască clădiri rezidenţiale şi spaţii de birouri în capitala bulgărească Sofia. Ulterior, a vândut o parte dintre acestea şi, începând cu noiembrie 2005, a hotărât să investească într-una dintre pasiunile sale mai vechi, golful. De aici a pornit de altfel şi ideea Lighthouse SPA & Golf House, care, asemenea unui puzzle, este construit în jurul terenului de golf cu 18 cupe, care a costat circa 8 milioane de euro şi al cărui design a fost realizat de faimosul jucător Ian Woosnam.

    Aici deja au loc competiţii internaţionale: în august se desfăşoară Academia de Golf Demis Papillion, care se află la a treia ediţie şi care aşteaptă circa 100 de participanţi, dintre care jumătate din România. Papillion este un fost jucător de golf de origine român, care acum este instructor, după ce a fost plecat din România circa 30 de ani. Lighthouse se mândreşte cu el, având în vedere că şi în magazinul cu echipamente specifice acestui sport se află o geantă cu crose semnată cu numele său.

  • Elena Udrea: Turismul se mişcă semnificativ mai bine decât economia

    “Cu alte cuvinte, turismul se mişcă semnificativ mai bine decât economia în general”, notează ministrul de resort, Elena Udrea, care adaugă că aceasta s-a întâmplat în condiţiile în care nu a existat un timp suficient de aplicare a planului de marketing turistic. “Tocmai de aceea cred că rezultatele de anul viitoare vor fi şi mai bune, iar 2012 va fi cel mai bun an pentru turismul românesc de după 1989”, afirmă ministrul.

    “Săptămână de săptămână, televiziunile au arătat plajele pline, iar hotelierii au anunţat că toate camerele au fost ocupate. Mergând în Deltă destul de des în ultima perioadă, am văzut turişti de 2, 3, 4 ori mai mulţi decât anul trecut.”

    Creşterea afluxului de turişti s-a petrecut în condiţiile în care numărul românilor care au plecat din ţară în vacanţă în străinătate a crescut şi el cu 4,9% faţă de anul trecut – “rezultatul unei redresări economice mici, dar încurajatoare”, potrivit Elenei Udrea.

    Conform INS, în luna iulie a crescut cu 26,7% numărul de înnoptări faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar numărul turiştilor a crescut cu 21,8% faţă de iulie 2010.

    “Am spus de mai multe ori că 2011 este cel mai bun an de când sunt ministru al Turismului. Am ştiut asta din modul în care-i simţeam pe cei implicaţi în turism atunci când mergeam în ţară – mai tonici, mai optimişti, dar şi din ritmul destul de bun în care au mers investiţiile în infrastructura specifică”, notează Udrea.

  • Statul reduce impozitele pentru hotelierii de pe litoral care ţin deschis cel puţin 6 luni pe an

    “Prevederea de până acum din Codul fiscal era că, dacă hotelurile sunt deschise mai puţin de 6 luni, atunci ele plătesc jumătate din impozit, ceea ce putea să pară logic, dar nu pe litoralul românesc, unde obiectivul nostru este să creştem sezonul. Noi am schimbat şi am spus: pe litoral, dacă hotelurile sunt deschise minimum 6 luni pe an, atunci ele plătesc jumătate din impozit, pentru a-i încuraja pe hotelieri să ţină deschis”, a declarat Elena Udrea, ministrul dezvoltării şi al turismului.

    Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis introducerea unui impozit suplimentar penalizator de 5% pentru proprietarii sau administratori de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic respectivele clădiri. “Proprietarii de hoteluri pe care le ţin închise vor fi afectaţi de introducerea acestui impozit de 5%, desigur prin decizia consiliului local”, a precizat Elena Udrea.

    În şedinţa de miercuri, Guvernul a hotărât şi preluarea Cazinoului din Constanţa de la primăria locală la Ministerul Dezvoltării şi al Turismului, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a acestuia, după care clădirea va fi transmisă înapoi, în administrarea Primăriei Constanţa.

    “Vă reamintesc că, după 100 de ani de existenţă în proprietatea statului, Cazinoul era cât pe ce să fie dat de domnul primar al Constanţei unei companii private, urma să îl înstrăineze – decizia fusese luată – dar, la presiunea opiniei publice, s-a încercat găsirea unei alte soluţii”, a spus Udrea. Ministerul Dezvoltării a decis să finanţeze lucrările de reabilitare, scopul fiind de a menţine cazinoul în proprietatea statului, cu destinaţie publică. “Indiferent ce fel de activităţi se vor desfăşura acolo, ele trebuie să fie destinate publicului, constănţenilor, turiştilor de pretutindeni, nu numai din România, şi trebuie să se constituie într-un punct de atracţie pentru litoralul românesc”, a adăugat ministrul.

    Costurile reabilitării Cazinoului urmează să fie stabilite în urma elaborării studiului de fezabilitate, care vor fi costurile. “Dacă Primăria Constanţa ar fi fost în stare şi ar fi avut interesul să elaboreze un proiect cu finanţare europeană, se putea reabilita acest cazinou pe fonduri europene”, a comentat Elena Udrea, arătând că la un total de 93 de milioane de euro disponibili pentru Constanţa pentru finanţare cu fonduri europene, nu au fost depuse proiecte decât pentru 20% din bani.

  • Care sunt cele mai mari agenţii de turism din România

    Happy Tour, cea mai mare agenţie de turism din România din punct de vedere al cifrei de afaceri, s-a menţinut pe prima poziţie şi în 2010. Cifra de afaceri a firmei deţinute de fondul de investiţii spaniol GED Capital a crescut cu 18%, la 143,4 milioane de lei. Profitul net a scăzut, însă, cu 11%, la 972.128 lei. Happy Tour a cumpărat în acest an Prestige Tours, una dintre cele mai importante agenţii de turism româneşti. La fel ca în ultimii ani, agenţia Eximtur, controlată de Lucia şi Radu Morariu, ocupă locul 2 , cu afaceri de 115,7 milioane de lei, cu 2% mai mult ca în 2009. În schimb, profitul s-a redus de peste 3,5 ori, până la 396.267 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro