BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • BearingPoint lansează „Be an Innovator” 2018, noua ediţie a concursului de idei inovatoare pentru studenţi

    BearingPoint  încurajează studenţii să participe la concursul de idei şi start-up-uri cu proiectele lor inovatoare care se potrivesc motto-ului „Go Digital”. Premiile acordate câştigătorilor vor avea o valoare totală de 14.000 de euro. În plus, BearingPoint va sprijini echipa câştigătoare timp de un an în realizarea proiectelor sale. Până în data de 3 aprilie 2018, studenţii de la facultăţile de business şi tehnologie din România, Germania, Austria, şi Elveţia se pot înscrie pe site-ul www.bearingpoint.com/beaninnovator cu idei de proiecte orientate spre viitor şi cu efecte durabile pentru a câştiga premiul Be an Innovator.

    După primirea tuturor candidaturilor, BearingPoint România va alcătui o listă de echipe finaliste, urmând ca, în urma preselecţiei, cele mai bune proiecte să fie prezentate în data de 4 mai 2018, la Berlin, în faţa unui juriu BearingPoint. Câştigătorii vor fi desemnaţi şi premiaţi într-un cadru festiv. De asemenea, finala va oferi echipelor ocazia de a face schimb de idei cu alte start-up-uri, precum şi cu partenerii şi consultanţii BearingPoint. Pentru a ajuta studenţii şi start-up-urile să pregătească prezentarea în faţa juriului, BearingPoint oferă echipelor finaliste traininguri şi coaching.

    Concursul promovează schimbul de idei între participanţi din România, Germania, Austria şi Elveţia şi oferă posibilitatea de a transforma aceste idei în proiecte concrete.

    „Ediţiile precedente au arătat foarte clar cât de mult potenţial de inovaţie şi creativitate au studenţii. Ne vom concentra pe digitalizare, o temă esenţială în societatea şi economia noastră.  Astfel, studenţii abordează direct provocările cu care se confruntă clienţii noştri. Aştept cu nerăbdare să văd ce soluţii vom găsi împreună”, a spus Kiumars Hamidian, lider regional GCR (Germania, Cehia, România) şi preşedintele juriului Be an Innovator.

    Echipa care a câştigat anul trecut concursul este Skipper de la Universitatea St. Gallen din Elveţia. Aceasta a dezvoltat un model de afaceri care să ofere întreprinderilor mici şi mijlocii mai multă transparenţă a preţurilor şi mai multe posibilităţi de benchmarking în domeniul logisticii containerelor de marfă. De la câştigarea premiului, Timarian Rust şi Andreas Beirholm, membrii echipei Skipper, se află în faza de coaching şi au astfel ocazia de a-şi dezvolta în continuare planul de afaceri şi de a pune bazele unui start-up.

    Prin intermediul concursului Be an Innovator, BearingPoint susţine studenţii de la facultăţi de business şi tehnologie de top din România, Germania, Austria şi Elveţia în dezvoltarea şi realizarea ideilor de proiecte digitale, care stabliesc trend-urile pentru viitor.

  • Cele mai populare subiecte, preferate de infractorii cibernetici pentru a păcăli utilizatorii şi a le fura banii ori informaţiile personale

    „Autorii de mesaje spam s-au dovedit a fi actori pricepuţi, monitorizând în permanenţă subiecte globale şi evenimente importante din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia victimelor şi de a profita de acestea. Cercetările derulate în permanenţă de Kaspersky Lab asupra activităţilor de spam şi phishing au confirmat că metodele folosite de infractori sunt eficiente din cauza atenţiei diminuate şi a încrederii necondiţionate ale utilizatorilor. Atunci când aceşti factori de risc se întâlnesc, este mai probabil ca utilizatorii să urmeze instrucţiuni false”, notează autorii raportului.

    „În timp ce în 2017 lumea s-a pregătit intens pentru FIFA 2018, spammerii au trimis şi ei mesaje frauduloase pe această temă către victime. Au folosit logo-urile oficiale ale evenimentului sau informaţii despre organizatori şi sponsori şi au anunţat utilizatorii despre presupuse premii în bani sau bilete gratuite pe care le-ar fi câştigat”, se mai arată în raport.

    O altă temă populară pentru spam şi phishing în 2017 a fost dată de criptomonede, pe măsură ce preţul Bitcoin a crescut considerabil. Cercetătorii Kaspersky Lab au înregistrat în al treilea trimestru din 2017 o creştere a numărului de „trucuri” pe bază de blockchain, iar până la finalul anului au consemnat un arsenal extins de instrumente pentru spam.

    Conform cercetărilor Kaspersky Lab, infractorii au folosit trucuri precum site-uri web deghizate în case de schimb pentru criptomonede şi servicii false care ofereau mining în cloud, adică folosirea centrelor specializate de date care pot fi închiriate. Dar, în toate aceste cazuri, în loc să câştige, utilizatorii au devenit victime şi au pierdut bani.

    „În cadrul schemelor de fraudă tradiţionale, cum ar fi falsele câştiguri la loterie, infractorii au început să folosească Bitcoin drept momeală şi, pe lângă bazele de date cu adrese care au fost promovate prin spam, au fost oferite spre vânzare şi baze de date cu email-uri pentru utilizatorii de criptoonede, promiţând câştiguri fabuloase”, mai arată raportul.

    Mai mult, „infractorii au distribuit diferite tipuri de malware în email-uri de tip spam, sub pretextul distribuirii unor instrumente pentru a câştiga monede Bitcoin sau al unor instrucţiuni pentru schimbul de criptomonede. Cu toate acestea, cea mai importantă parte o reprezintă faptul că programele ransomware Cryptolocker (ai căror creatori au cerut răscumpărări în Bitcoin) au apărut în număr mai mic în mesajele spam faţă de anul trecut.

    „Per total, volumul mediu de spam în 2017 a scăzut la 56,63%, ceea ce reprezintă o scădere de 1,68 puncte procentuale faţă de 2016. În acelaşi timp, numărul de atacuri de phishing a crescut: sistemul Kaspersky Lab Anti-Phishing a fost declanşat de 246,2 milioane de ori pe computerele utilizatorilor Kaspersky Lab, o creştere de aproape 59% faţă de 2016”, mai arată autorii raportului.

    „Deşi în 2017 am observat o scădere uşoară a activităţii spam, pe parcursul anului autorii nu au pierdut nicio ocazie să fure informaţii personale ale utilizatorilor, fiind atenţi la ce se întâmplă în lume. Pe măsură ce vor avea loc evenimente sportive, precum Cupa Mondială FIFA sau altele, activitatea acestora va creşte”, a declarat Darya Gudkova, spam analyst expert la Kaspersky Lab.

    „În 2018, ne aşteptăm la o creştere şi dezvoltare a activităţii de spam şi phishing – referitor la criptomonede – în afară de Bitcoin, care a fost folosit intens anul trecut, precum şi la scheme de tip pump and dump”, menţionează specialiştii.

    Alte tendinţe şi statistici din 2017 evidenţiate de cercetătorii Kaspersky Lab sunt:
    – Cea mai populară sursă de spam a fost SUA (13,21%), urmată de China (11,25%) şi Vietnam (9,85%). Următoarele surse din top 10 sunt India, Germania, Rusia, Brazilia, Franţa şi Italia
    – Ţara cea mai vizată de mesaje spam a fost Germania (16,25%), care a înregistrat o uşoară creştere cu 2,12 puncte procentuale faţă de 2016. Celelalte state din top 10 sunt China, Rusia, Japonia, Marea Britanie, Italia, Brazilia, Vietnam, Franţa şi Emiratele Arabe Unite
    – Cel mai mare procent de utilizatori afectaţi de phishing au fost în Brazilia (29,02%). Per total, 15,9% dintre utilizatorii unici ai produselor Kaspersky Lab la nivel mondial au fost atacaţi prin phishing.

    Kaspersky Lab recomandă utilizatorilor individuali să-şi instaleze o soluţie sigură, iar companiilor le este recomandat să utilizeze soluţii de securitate cu funcţii dedicate care vizează detectarea şi blocarea phishing-ului, a fişierelor malware intenţionate şi a mesajelor spam

    .

  • Cât te costă să minezi bitcoin în România. Topul ţărilor unde se minează cel mai ieftin, dar şi cel mai scump

    Se spune că nodurile minează bitcoin, dar, de fapt, nodurile se întrec în a rezolva probleme de calcul pentru a câştiga bitcoini. Bitcoinul a fost motivul pentru care a fost iniţial creat blockchainul. Însă, în prezent, este recunoscut doar ca prima din multiplele aplicaţii pe care le poate avea această tehnologie. Valoarea unui bitcoin se îndreaptă din nou spre 10.000 de dolari, aşadar cât costă să minezi după bitcoin şi unde se plăteşte cel mai mult pentru asta.

    Pe sud coreeni îi costă 26.000 de dolari să mineze bitcoin, în timp ce pe venezueleni doar 530 de dolari.

    Datele Elite Fixtures arată că în Coreea de Sud este cel mai costisitor să minezi după criptomonede, pe când în Venezuela este cel mai ieftin. De aceea, câţiva o parte dintre venezueleni s-au îndreptat spre minarea după bitcoin pentru a putea supravieţui.

    Minatul după monede virtuale consumă foarte multă electricitate deoarece aceştia îşi folosesc calculatoarele pentru a rezolva algoritmi care generează monedele şi pentru a confirma tranzacţiile care au loc între utilizatori. Potrivit Blockchain.info, veniturile câştigate de toţi minerii de bitcoin au atins o sumă record în decembrie, anume 53 de milioane de dolari.

    Elite Fixtures a analizat preţul energiei electrice din 115 ţări şi a calculat consumul mediu de energie electrică necesar pentru minare.
    Astfel, cel mai ieftin se minează în Venezuela, apoi în Trinidad and Tobago (1190 de dolari), Uzbekistan (1788 de dolari), Ucraina (1852 de dolari), Myanmar (1983 de dolari).
    Cel mai scump este să minezi în Coreea de Sud, apoi pe Insula Niue (17566 de dolari), Bahrain (16773 de dolari). În Europa, cel mai scump este să minezi în Germania, Danemarca sau Belgia (peste 13-14.000 de dolari).

    La fiecare tranzacţie cu o criptomonedă se consumă la fel de multă energie ca în cazul unei locuinţe obişnuite, adică aproximativ 200 kWh, arată un raport realizat de olandezii de la ING.

    În bani, la preţurile locale, cu toate taxele incluse, acest lucru echivalează cu circa 100 de lei. În România, pentru a putea începe minarea ai nevoie de un sistem al cărui preţ poate varia de la 5000 de lei (pentru “minerul sărac”) şi poate depăşi şi 60.000 de lei, asta în funcţie de câte plăci video utilizezi pentru puterea de procesare. Un sistem mai eficient este numit “Butterfly” care este mai compact decât un sistem clasic cu 5-8 plăci video şi este la fel sau mai eficient decât minarea cu ajutorul plăcilor video. 

    ”Cei mai mari factori care determină profitabilitatea sunt costurile echipamentelor, preţul plătit la electricitate şi valoarea bitcoinilor minaţi. Eu plătesc 0,1024$ pe kw de electricitate. Pentru fiecare dolar în bitcoin pe care îl minez, plătesc 0,905$ la costul electricităţii folosite. Aşadar, este profitabil?” spune Henry Berg, inginer şi hobbist bitcoin, potrivit site-ului goanadupabitcoin.ro

    De reţinut că minarea după bitcoin creşte în dificultate. 

  • Allview îşi lansează propriul model de iPhone X. Cum arată noul smartphone al companiei şi când va fi lansat

    Noul smartphone va avea un display de 6,2” într-un body de 5,5”, iar asemănarea cu modelul iPhone X este izbitoare.

    X5 Soul va permite activarea noii versiuni a asistentului vocal AVI fără atingerea dispozitivului. Această opţiune se datorează procesorului VPU cu tehnologie neurală dedicată pentru inteligenţă artificială şi senzorilor specifici poziţionaţi pe zona frontală a smartphone-ului. Telefonul urmează să fie lansat în aprilie sau mai 2018.

    ”X5 Soul reprezintă o provocare pentru companie şi va oferi noi posibilităţi în dezvoltarea tehnologică viitoare a produselor Allview. Viitorul flagship va avea două elemente cheie: procesorul cu inteligenţă artificială şi asistentul personal AVI, ce vor ajuta utilizatorii la rezolvarea rapidă a multor task-uri, care acum ocupă mult timp în agenda zilnică”, a declarat Lucian Peticilă, fondatorul şi directorul general Allview.

    X5 Soul va avea un display de 6,2” FHD+ şi va păstra dimensiunile unui body de 5,5”. Forma finală în care vor fi proiectate subansamblele smartphone-ului X5 Soul va fi dezvăluită pe măsură ce acestea vor fi finalizate.
     

  • Cum şi cât ar trebui să investeşti în bitcoin şi în alte criptomonede?

    La fel ca în cazul oricărei investiţii, înainte de a investi este de maximă importanţă cunoaşterea subiectului, chiar dacă nu la nivel avansat, măcar la nivel de bază. Investiţiile în bitcoin şi alte criptomonede nu sunt diferite. Trebuie să cunoşti la ce este folosită moneda respectivă, care este tehnologia care stă în spate (bitcoin – transfer de bani, etherum – contracte inteligente etc). Înainte de a paria pe o monedă, trebuie să ştii cine a făcut-o, de ce şi care este obiectivul.

    Sfaturile tuturor persoanelor cu care am stat de vorbă au subliniat două lucruri importante: să nu investeşti niciodată mai mult decât îţi permiţi să pierzi şi să nu investeşti bani în ceva ce nu înţelegi.

    Ce este bitcoin şi cum funcţionează?

    „Bitcoinul are potenţial uriaş, dar nu investi mai mult de 5-20% din averea ta în bitcoin deoarece încă nu există reglementări naţionale şi internaţionale, ceea ce creează incertitudine în piaţă. Aşadar, investeşte 5% din avere în bitcoin şi alte criptomonede dacă nu le înţelegi foarte bine şi până la 20% dacă înţelegi tehnologia şi fundamentele”, spune Grégoire Vigroux, business angel  care deţine peste 40 de feluri diferite de criptomonede, însă majoritatea investiţiei (50%) o are în bitcoin şi 20% în etherum.

    „Strategia mea a fost ca în ceea ce priveşte investiţiile să le fac majoritar în bitcoin. Mai nou, mi-am diversificat portofoliul, adică în ultimul an am început să adaug şi alte criptomonede în care investesc”, spune George Rotariu, fondatorul Bitcoin România.

    Cum cumperi bitcoin, etherum şi alte criptomonede

    Sergiu Drăgănuş, fondatorul Cryptocoin.pro, este mai direct şi sfatul lui pentru investitori este „să investească 40.000 – 50.000 de dolari în top 20 monede în funcţie de capitalizare de piaţă şi să uite de ele doi ani. Apoi o să aibă câteva milioane de dolari”.

    „Întotdeauna le-am recomandat oamenilor să investească atât cât îşi permit, fără să le afecteze viaţa. Eu cred că bitcoin va creşte în continuare. Când era 400 de dolari, am spus că se va face 3.000 de dolari şi aşa s-a întâmplat; la pragul de 3.000 de dolari am anticipat că va ajunge la 5.000 de doalri. Cred că anul acesta va depăşi valoarea de 30.000 de dolari”, adaugă Rotariu.

    Pentru mai multe informaţii despre bitcoin şi tehnologia blockchain intraţi aici

  • Evoluţia tehnologiei sprijină dezvoltarea companiilor, dar are nevoie de schimbări în management

    Informaţia apare în raportul anual Technology Vision 2018 realizat de Accenture, ce previzionează tendinţele în domeniul tehnologiei cu impact major asupra mediului de afaceri în următorii trei ani. Conform raportului, progresele în domeniul Inteligenţei Artificiale (AI) şi a altor tehnologii accelerează devoltarea de companii inteligente şi le permite acestora să se integreze în vieţile oamenilor. Pentru a realiza raportul compania a intervievat peste 6.300 de manageri IT şi directori de companii din întreaga lume. Mai mult de 4 din 5 respondenţi (84%) sunt de acord că, în prezent, prin intemediul tehnologiei, companiile reuşesc să se integreze perfect în vieţile oamenilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile care ar putea fi dramatic schimbate de blockchain

    1. Bankingul şi plăţile

    Unii cred că blockchainul ar putea fi pentru bănci ceea ce internetul a fost pentru mass-media. Blockchainul ar putea democratiza sistemul de plăţi şi miliardele de oameni care sunt nebancarizaţi acum ar avea acces la un sistem de plată şi de transfer de bani. Tehnologia blockchain şi bitcoinul ar putea introduce astfel aceşti oameni în sistemul financiar fără a avea nevoie ca aceştia să-şi deschidă un cont la bancă.

    Abra este un startup ce foloseşte tehnologia blockchain cu gândul la persoanele care trimit bani acasă prin intermediul băncilor. Astăzi Western Union este una dintre soluţiile principale la care oamenii apelează pentru a trimite bani acasă. Totuşi, nu o face pe gratis. O persoană care trimite o sumă de bani astfel trebuie să plătească un comision consistent şi suma va ajunge la destinatar cel mai devreme în câteva ore sau câteva zile. Prin Abra, utilizatorii ar putea trimite bani în câteva secunde şi cu comisioane foarte mici.

    Băncile recunosc potenţialul unei astfel de tehnologii şi multe investesc în asta. IBM  prognozează că în jur de 15% din bănci vor folosi astfel de tehnologie.

    Ce este şi cum funcţionează tehnologia blockchain

    2. Logistica

    Cu ajutorul acestei tehnologii, tranzacţiile de bunuri sunt documentate permanent, sunt descentralizate şi pot fi monitorizate în siguranţă şi transparent. Urmărirea coletelor ar deveni mult mai simplă. Asta ar putea reduce semnificativ costurile operaţionale, munca angajaţilor sau timpul pierdut pe monitorizare.

    3. Votarea

    Blockchain poate fi utilizat pentru înregistrarea votanţilor, verificarea şi numărarea de voturi. Un registru public în care sunt stocate toate voturile ar face ca democraţia să fie respectată, fără a avea suspiciuni de fraudă, şi ar putea creşte prezenţa la vot.

    4. Transportul de persoane

    La fel cum Uber şi BlaBlaCar au schimbat modul în care oamenii se mişcă dintr-un loc în altul, şi tehnologia blockchain are acelaşi potenţial. Cu o astfel de tehnologie, oamenii pot scăpa de un intermediar precum Uber şi clienţii pot intra în contact direct cu şoferii, fără intermediar. Aici pot face schimb de informaţii privind plata, destinaţia şi identitatea celor doi.

    5. Stocarea datelor în cloud

    Serverele centralizate sunt vulnerabile la hacking, la pierderi de date şi la eroare umană. Utilizând blockchain, stocarea datelor în cloud ar putea fi mai sigură.

    6. Administraţia

    Blockchain ar putea reduce birocraţia, creşte securitatea, eficienţa şi transparenţa acţiunilor guvernamentale. Deturnarea de fonduri ar fi imposibilă. Autorităţile din Dubai vor să treacă toate documentele guvernamentale pe blockchain până în 2020. Estonia are deja implementat un sistem de blockchain.

    7. Finanţarea

    Când o companie are nevoie de finanţare, apelează la instituţii bancare, fonduri europene, listarea pe bursă sau la crowdfunding. Prin blockchain, start-up-urile ar putea avea acces la finanţare direct de la utilizatori prin intermediul contractelor smart şi al sistemelor de reputaţie. Companiile pot elibera tokenuri în schimbul unor sume de bani, care apoi ar putea fi schimbate pentru produse, bunuri, servicii sau valută. Multe start-up-uri din domeniul blockchain au strâns zeci şi sute de milioane de dolari prin astfel de metode. Viitorul acestor finanţări încă nu este sigur, dar e un domeniu cu mult potenţial.
     

    Citeşte aici mai multe despre bitcoin şi blockchain

  • Ce este şi cum funcţionează tehnologia blockchain?

    În 2009 tehnologia a fost adoptată şi utilizată, se spune, de către Satoshi Nakamoto pentru a crea prima criptomonedă din lume, bitcoin; cu toate acestea, identitatea creatorului bitcoin nu este 100% sigură, numele fiind de fapt un pseudonim.

    În esenţă, blockchainul este un registru descentralizat (adică nu este ţinut într-un singur loc, ci numeroşi actori deţin o copie) care stochează anumite informaţii ce nu mai pot fi modificate ulterior. E un fel de registru digital în care orice informaţie introdusă e criptată în formule matematice şi fiecare formulă matematică autentifică şi validează o altă formulă matematică ce conţine alte date criptate la rândul lor. Această bază descentralizată de date conţine toate informaţiile tuturor tranzacţiilor ce implică valoare şi care sunt criptate pe blockchain, cu permisiunea de a le verifica autenticitatea în orice moment.

    Blockchainul este format dintr-o reţea de aşa-numite „noduri” de calcul. Nodul (computer conectat la reţeaua blockchain şi care foloseşte un client de internet ce rezolvă sarcinile de validare şi retransmitere a tranzacţiilor) primeşte o copie a blockchainului, care se actualizează în mod automat în momentul în care se face logarea la reţea.

    Se spune că nodurile minează bitcoin, dar, de fapt, nodurile se întrec în a rezolva probleme de calcul pentru a câştiga bitcoini. Bitcoinul a fost motivul pentru care a fost iniţial creat blockchainul. Însă, în prezent, este recunoscut doar ca prima din multiplele aplicaţii pe care le poate avea această tehnologie.

    Fiecare block conţine informaţii (date), hash şi hash-ul blockului anterior. Ce fel de informaţii conţine un bloc depinde de ce fel de blockchain este. În cazul bitcoinului, datele respective se referă la tranzacţii (expeditor, destinatar şi numărul de bitcoini). Hash-ul este ca un fel de amprentă (fiecare este unică) şi are rolul de a identifica un bloc şi conţinutul acestuia. Odată ce un bloc apare în lanţ, hash-ul acestuia este calculat. Cum are loc prima tranzacţie în interiorul blocului, se schimbă şi hash-ul.

    Al treilea element pe care un bloc îl conţine este hash-ul blocului anterior; astfel se creează un lanţ de blocuri. Dacă am avea trei blocuri, atunci blocul numărul trei ar conţine informaţia despre blocul doi, care ar cuprinde informaţia despre blocul unu, care nu conţine informaţie despre blocul anterior pentru că este primul de acest fel.

    Şi, în final, o altă metodă de securizare este distribuirea datelor într-o reţea. Astfel, fiecare utilizator are parte de o copie a lanţului de blocuri. Aşadar, atunci când un nou bloc se creează, fiecare dintre participanţii la reţea primeşte blocul, care este verificat şi, dacă totul este bine, este apoi introdus în lanţ.

    Sistemul se bazează pe consens. Pentru ca un bloc să fie adăugat în lanţ trebuie ca toţi validatorii să fie de acord că acela este un bloc bun.
    Blockchainul nu este destinat exclusiv tranzacţiilor şi criptomonedelor, ci poate fi folosit pentru a stoca date medicale, pentru a colecta taxe şi chiar ar putea fi soluţia pentru votul online.

    Citeşte mai multe despre bitcoin şi blockchain aici

  • Cele mai puternice 100 de companii din tehnologie

    Pentru a realiza acest clasament, Thomson Reuters utilizează un algoritm cu 28 de puncte de date care ”identifică în mod obiectiv organizaţiile cu forţă pentru viitor în mediul de afaceri foarte complex de astăzi“. Algoritmul măsoară  performanţa pe opt piloni: financiar, încredere în management, conformitate juridică, risc şi rezilienţă, inovaţie, oameni şi responsabilitate socială, impact asupra mediului şi reputaţie.

    ”Companiile de tehnologie operează la o viteză incredibilă confruntându-se cu provocări ce ţin de competitivitate, reglementare şi alte provocări ce ţin de business. De multe ori, succesul lor financiar umbreşte integritatea companiei, ceea ce face dificilă identificarea acelor organizaţii cu longevitate în viitor“, spune Alex Paladino, manager global al Thomson Reuters Technology Practice Group.

    |n domeniul tehnologiei, anul trecut au avut loc achiziţii şi fuziuni cu impact asupra mediului de afaceri, iar patru achiziţii au avut o valoare de peste 10 miliarde de dolari: Broadcom a cumpărat Qualcomm, Toshiba a vândut divizia de memorie flash, Intel a cumpărat Arizona Fab şi Vantiv a achiziţionat Wordplay Group. Tot anul trecut s-au înregistrat progrese în domeniul inteligenţei artificiale, în evoluţia roboţilor, s-au văzut progrese în domeniul computerelor cuantice.

    Creşterea explozivă a companiilor de tehnologie le pune în atenţia investitorilor, dar apar şi provocări precum probleme legate de menţinerea şi creşterea cotei de piaţă, gestionarea lanţului de distribuţie, respectarea reglementărilor din mai multe zone şi numeroase alte provocări operaţionale şi strategice.

    Investiţia în cercetare şi dezvoltare este un indicator al statutului financiar şi este un semn de creştere. |n mod normal, investiţiile în cercetare şi dezvoltare reprezintă un semn de sănătate al unei firme. Investiţiile cumulate ale celor 100 de companii au crescut cu 13% în 2017 faţă de 2016.

    Statele Unite sunt ţara cu cele mai multe companii prezente în top (45% din cele 100 provin din această ţară) şi marile companii precum Alphabet, Amazon, Facebook sau Microsoft sunt incluse în acest clasament, dar şi alte firme mai tinere precum Nvidia sau Symantec apar în lista întocmită de Reuters. Japonia şi Taiwan se află pe locul doi, în funcţie de numărul de companii prezente în top, cu 13 companii fiecare. Acestea sunt urmate de India (cinci companii), secondate de ţări reprezentate de două sau trei firme. Din cele 100 de companii doar 20 au filiale pe plan local, iar printre cele mai importante (ca activitate în România) sunt Adobe sau Oracle

    Dacă ne uităm la top, în funcţie de continent, America de Nord conduce cu 47 de companii, urmată de Asia cu 38, Europa cu 14 şi una din Australia. SUA domină topul datorită dominaţiei Silicon Valley în lume, dar este interesant de observat progresul giganţilor din Asia, precum Samsung, Tencent sau Taiwan Semiconductor Manufacturing.

    Din clasament lipsesc companii din Africa, Antarctica, America de Sud sau Eurasia. Aceste regiuni sunt în continuare văzute drept pieţe emergente din punctul de vedere al leadershipului tehnologic.

  • Opinie Bogdan Răduţă, CTO Qualitance: Este realitatea augmentată tehnologia viitorului?

    Datorită iOS 11, peste 250 de milioane de dispozitive sunt acum compatibile cu aplicaţiile AR create prin ARKit. Dacă ar fi să comparăm extinderea AR versus VR, constatăm că sistemul de operare de la Apple acoperă o piaţă de 20 de ori mai mare decât cea formată din căştile VR vândute la nivel global în 2017.

    Un lucru e sigur: ARKit transformă piaţa AR şi, în curând, Apple va deţine cea mai mare platformă AR de pe piaţă. Sunt trei motive solide pentru care susţin acest lucru:

    1. Apple poate crea o piaţă nouă. Această companie are o putere de marketing ca nicio altă companie, fiind un brand foarte dorit şi popular.

    2. Tot Apple este singura companie care are putere şi control absolut asupra hardware-ului, iar sistemul de operare este special şi exclusiv creat pentru acest hardware.

    3. Nu în ultimul rând, Apple oferă aplicaţii de realitate augmentată foarte uşor de folosit, pe un dispozitiv performant pe care utilizatorii îl cunosc şi (poate) îl au deja.

    ARKit deschide o lume infinită de posibilităţi în construirea aplicaţiilor AR, iar developerii iOS din întreaga lume nu întârzie să le exploreze. Iată câteva sfaturi utile de avut în minte atunci când dezvoltaţi o aplicaţie folosind ARKit:

    1. Rezolvaţi o problemă reală a utilizatorului. Sau – varianta alternativă – creaţi o aplicaţie foarte haioasă (Pokemon Go este un exemplu bun în acest caz). |ncercaţi să găsiţi răspunsul la întrebarea: de ce ar scoate utilizatorul telefonul din buzunar şi ar deschide aplicaţia pe care aţi construit-o? Să foloseşti o aplicaţie AR presupune un efort constant de a ţine telefonul în dreptul ochilor. |n plus, vă face să arătaţi ciudat. Factorul de devianţă socială nu este de ignorat – trebuie să existe o nevoie reală sau dorinţă din partea utilizatorului de a folosi o aplicaţie AR, altfel este sortită eşecului. 

    2. Ţineţi cont că o aplicaţie AR reduce mobilitatea. Utilizatorul trebuie să ţină telefonul cu o mână, iar o tabletă cu două mâini. De exemplu, nu e deloc o idee bună să dezvoltaţi o aplicaţie de realitate augmentată pentru gătit, deoarece utilizatorul nu poate pregăti mâncarea şi ţine telefonul sau tableta în acelaşi timp. Este mai indicat să folosiţi Hololens pentru acest tip de aplicaţii.   

    3. Mixul dintre virtual şi real trebuie să aibă însemnătate şi funcţionalitate într-o aplicaţie AR. Nu are sens, de exemplu, să creaţi un TV augmentat care va fi văzut prin ecranul îngust al telefonului. O astfel de aplicaţie nu aduce nimic în plus experienţei de a vedea un film la TV.

     

    Cum revoluţionează AR lumea business?

    Realitatea augmentată vă permite să creaţi o mulţime de aplicaţii haioase, e drept. |nsă care este valoarea pe care o puteţi aduce folosind ARKit în aplicaţiile business-to-business, astfel încât utilitatea lor să conteze mai mult decât unele dezavantaje, precum imposibilitatea de a le folosi handsfree? Iată două proiecte care arată avantajele realităţii augmentate.

    1. Planificare urbană şi mentenanţă pentru infrastructura oraşului

    Cu ani în urmă, companiile GIS foloseau un software complex şi maşinării puternice pentru a aduce laolaltă imaginile din Google Street View şi datele din georadar şi astfel să creeze un soi de ”excavare virtuală“ şi să facă planul excavării. Toate aceste operaţiuni se făceau petrecând zile întregi într-un birou, punând datele cap la cap.

    Astăzi, putem dezvolta o aplicaţie pe care o instalăm pe un iPad, iar cu ajutorul realităţii augmentate putem vedea informaţiile menţionate anterior la faţa locului, prin transmitere live a informaţiilor de pe internet. Deciziile care altădată durau zile de muncă acum pot fi luate în câteva minute.

    2. |n noua eră a publicităţii vom folosi ”solidgrams“

    Cu ajutorul noilor dispozitive de tipul senzori 3D, camere tip TrueDepth şi kituri de software îmbunătăţite, în curând vom avea o nouă generaţie de Google Glass şi Hololens. Practic, ochelarii AR vor fi viitoarele smartphone-uri.

    |n filmul Ghost in the Shell apare un nou concept: solidgrams – holograme foarte verosimile afişate ca reclame. Dacă ar fi să reducem aceste efecte la esenţa lor, vorbim despre obiecte 3D animate şi localizate, care pot fi văzute prin ochelarii de realitate augmentată. Crearea unei astfel de aplicaţii ar oferi aceeaşi experienţă ca aceea din film şi ar fi, cu siguranţă, o mare schimbare în piaţa publicităţii.

    Realitatea augmentată nu mai este viitorul – este prezentul. Şi, deşi nu reprezintă o piaţă foarte extinsă în acest moment, are potenţialul de a cuceri lumea în aceeaşi măsură în care, de exemplu, App Store-ul a făcut-o la momentul lansării.