BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Eximtur a investit 100.000 de euro în segmentul de călătorii de business şi a ajuns la venituri de 40 de milioane de euro anul trecut

    Potrivit reprezentanţilor companiei, divizia de business a companiei a fost anul trecut cea mai performantă, cu o creştere a serviciilor asigurate clienţilor companii private şi instituţii publice de peste 14%.

    Centrele de business travel ale Eximtur din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Sibiu au înregistrat creşteri de vânzări de 18%, 17%, 23%, respectiv 5%, pentru un număr de peste 100.000 de persoane care au călătorit pe destinaţii externe şi interne cu scop de afaceri.

    Divizia de business a Eximtur a câştigat în 2014 peste 70 de clienţi noi, companii private şi instituţii publice. Divizia a organizat peste 100 de evenimente, în special traininguri, team-building-uri şi petreceri de firmă pentru clienţi din domeniul IT&C, industria de componente auto, tutun, retail & FMCG, programe de tip incentive în străinătate pentru partenerii de afaceri ai clienţilor din domeniul agricol şi a oferit servicii de business travel pentru clienţii participanţi la conferinţe, congrese şi simpozioane medicale.

    Eximtur a investit 100.000 de euro, în ultimul trimestru al anului trecut în segmentul de călătorii corporate, în tehnologie şi într-un serviciu non stop de rezervări, asistenţă şi informaţii. De la începutul acestui an, divizia de business a companiei se prezintă astfel şi online.

    Divizia Eximtur Leisure a înregistrat anul trecut o creştere generală de circa 4%. În structura vânzărilor, călătoriile externe au crescut cu 6%, iar cele pe destinaţii interne cu 4%.

    În 2014, compania Eximtur a dezvoltat şi divizia Eximtur Incoming, specializată în acordarea de servicii şi programe turiştilor străini şi prezentarea ţării prin intermediul unei pagini dedicate, în limba engleză în prezent, dar şi în limba germană din martie 2015. Peste 2.000 de turişti din Austria, Slovenia şi Marea Britanie au vizitat anul trecut România prin intermediul diviziei de incoming, care îşi va extinde în 2015 operaţiunile şi pe piaţa Germaniei.

    Compania de călătorii Eximtur, cu 28 de agenţii în 19 oraşe, dintre care 12 sunt francize şi una online, fly.ro, patru centre de business travel la Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Timişoara, a fost înfinţată în 1993.

  • O companie olandeză angajează 15 persoane în judeţul Mureş

    Compania a fost înfiinţată în urmă cu mai bine de 25 de ani în Olanda şi este prezentă pe piaţa autohtonă de 16 ani cu un sediu în Cluj-Napoca. Începand cu 1 noiembrie 2014, ISDC a deschis un nou centru tehnologic de excelenţă în Târgu-Mureş, iar conducerea companiei este în continuă căutare de programatori români specializati în tehnologiile .NET şi Java. Dincolo de competenţele tehnice, un alt criteriu pe care ISDC îl impune pentru viitorii angajaţi este cunoaşterea limbii engleze la nivel avansat, întrucât ei se vor afla în permanentă legătura cu experţii din celelalte ţări şi cu clienţii străini.

    “Am ales Târgu Mureş pentru noul nostru centru în urma unui amplu studiu din care a rezultat un potenţial foarte ridicat al forţei de muncă în domeniul IT în acest oraş. Din experienţa noastră de până acum, acest lucru s-a confirmat şi în întâlnirile pe care le-am avut cu potenţiali candidaţi şi drept urmare creşterea rapidă la 6 colegi în primele luni şi obiectivele noastre abmiţioase pentru 2015, printre care şi triplarea numărului de angajaţi din Târgu-Mureş. Pentru moment, punem un accent mai puternic pe găsirea de programatori cu expertiză în tehnologii .NET de ultimă generaţie şi o înţelegere a mediului de business în care activăm (e-learning şi financiar); dar în viitorul apropiat, dorim să lărgim căutarea şi spre colegi cu alte profiluri şi o gamă mai largă de tehnologii (Java, MarkLogic, etc)”, declară Daniel Bica – managing director ISDC România

    În sediul din Cluj-Napoca al companiei lucrează peste 200 de experţi IT.

  • Cinci tendinţe majore pentru piaţa de cloud din România în 2015

    Cele 5 tendinţe majore pe care le anticipăm pentru piaţa de cloud în 2015 sunt:
    • Rata de adopţie a serviciilor de tipul cloud computing va creşte cu aproximativ 20%. De-a lungul timpului şi cu precădere în 2014 adopţia serviciilor cloud a cunoscut un trend ascendent şi se preconizează ca şi anul acesta să se înregistreze aceeaşi tendinţă, în special pe fondul reducerii bugetelor dedicate achiziţiilor de echipamente IT.

    • Decizia de alegere a furnizorului de servicii cloud va avea la bază factori obiectivi, precum: bugete IT cu mult reduse, securitatea datelor companiei, disponibilitatea datelor sau simplitate în utilizare şi libertate de alegere / schimbare a furnizorului. Dacă până acum, utilizatorii nu erau receptivi la conceptul de cloud computing sau cunoşteau prea puţine informaţii despre beneficiile pe care le puteau obţine prin utilizarea serviciilor cloud, în momentul de faţă situaţia s-a schimbat în sens pozitiv. Nivelul de educaţie a crescut semnificativ, ceea ce a determinat o schimbare majoră în rândul factorilor care contribuie la luarea deciziei finale în alegerea furnizorului de servicii cloud de către clienţi. Acum utilizatorii pun accentul pe calitatea şi pe parametrii tehnici ai serviciilor pe care urmează să le achiziţioneze.

    • Serviciile de tipul Software ca Serviciu (SaaS) şi Platformă ca Serviciu (PaaS) sunt din ce în ce mai căutate şi adoptate în rândul utilizatorilor. Beneficiile serviciilor de tipul Software ca Serviciu (SaaS), precum scalabilitatea şi standardizarea acestora, încep să fie alese din ce în ce mai mult de companii. Adopţia în creştere de către clienţi a serviciilor de tipul Platformă ca Serviciu (PaaS) se datorează şi evoluţiei serviciilor de tipul SaaS. Pentru a dezvolta eficient aplicaţii software este necesară o platformă virtualizată performantă, disponibilă în modelul cloud, care să le ofere rapid utilizatorilor resursele de care au nevoie pentru a-şi atinge obiectivele de afaceri.

    • Aplicaţiile software trebuie dezvoltate astfel încât să poată fi implementate şi în cloud, simplu şi rapid. La nivel internaţional şi din ce în ce mai mult şi pe plan intern, se observă tendinţa companiilor de a-şi muta întregul flux de lucru în cloud, motiv pentru care aplicaţiile trebuie să fie proiectate în concordanţă cu această tehnologie. Mai mult decât atât, dezvoltarea unor aplicaţii high-end performante implică o gamă diversificată de resurse care pot fi utilizate eficient doar adoptând modelul cloud.

    • Cloud-ul hybrid va fi modelul de serviciu ales de companiile de tip enterprise. Cloud-ul hybrid reprezintă o combinaţie între cel public şi cel privat, oferind astfel beneficiile ambelor modele într-un singur serviciu, utilizându-se direct în cloud atât aplicaţiile fizice, cât şi infrastructura. Această ramură s-a dezvoltat intens şi va progresa şi mai mult, mai ales în mediile de afaceri de tip enterprise, ca rezultat al celor mai recente inovaţii în domeniu şi a faptului că oferă atât o platformă cloud externă, cât şi una internă, care pot fi modificate oricând în conformitate cu cerinţele individuale de business.

    „Ne aşteptăm ca de acum înainte să primim din partea clienţilor noştri cerinţe mult mai specifice în ceea ce priveşte implementarea proiectelor cloud. Profilul utilizatorului de servicii cloud a evoluat considerabil în ultimul an, în prezent acesta fiind mult mai informat despre ceea ce înseamnă şi ceea ce oferă modelul de livrare Cloud şi modul în care acesta răspunde nevoilor pe care le are”, a declarat Cătălin Păunescu, CEO Star Storage.

    Star Storage, compania românească de servicii de tehnologia informaţiei, deserveşte o bază mare de clienţi din sectorul privat şi public, oferind soluţii de stocare, protecţie, arhivare şi management al informaţiilor.

  • Pure Clean a crescut cifra de afaceri de opt ori anul trecut

    “Cifra de afaceri în domeniul companiilor de curăţenie de nivel mediu este de 100.000 euro pe an. Noi estimăm că vom ajunge la acest număr anul acesta,” spune Adrian Dragnea, fondator al Pure Clean.

    Astfel, în momentul de faţă numărul mediu de lucrări pe săptămână în domeniul rezidenţial este de 14, iar numărul de contracte cu spaţiile de business a ajuns la cinci. În 2015, numărul ideal de lucrări pentru persoane fizice ar fi 22, iar pentru cele juridice 10.

    “Industria curăţeniei profesionale este foarte dinamică, iar piaţa este în creştere. Noi am reuşit să ne atingem toate obiectivele de business şi, cel mai important lucru, să folosim resursele pe care le avem tot mai eficient. În 2014 Pure Clean a curatat peste 80.000 mp de spaţii,” continuă Adrian Dragnea.

    Profitul a fost reinvestit integral în substanţe de curatat, aparatură de specialitate, autoturism pentru deplasările la lucrări, precum şi în cursuri de pregătire a angajaţilor.

    Pentru 2015, Pure Clean se asteaptă la creşterea de cinci ori a cifrei de afaceri faţă de 2014, extinderea gamei de servicii oferite pentru sectorul business, dar şi la deschiderea unor unităţi în alte oraşe mari din România.

    Afacerea de familie Pure Clean a fost fondată în aprilie 2013 de antreprenorii Laura şi Adrian Dragnea.

  • Vodafone România îşi extinde acoperirea serviciilor de roaming 4G la 40 de ţări

    “Oferim şi utilizatorilor din străinatate care călătoresc în România acces la reţeaua avansată 4G a Vodafone România, certificată în multiple rânduri”, a spus Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România.

    Vodafone este primul operator din România care a lansat serviciile de roaming 4G, în noiembrie 2013. Lista completă a ţărilor în care serviciile de roaming 4G sunt active este disponibilă pe site-ul companiei.

    Vodafone România este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicaţii mobile din lume, cu aproximativ 438 de milioane de clienţi, la 30 septembrie 2014. Vodafone are divizii în 30 de ţări de pe cinci continente şi peste 50 de reţele partenere în întreaga lume.
     

  • Furnizorul de servicii call center Blue Point a înregistrat anul trecut venituri în creştere cu 30%

    În 2014, Blue Point a crescut cu 30%, in conditii de profitabilitate. Rata profitului estimata de companie este de aproximativ 20%.

    Rezultatele financiare aferente anului trecut s-au datorat atat cresterii volumului de lucru pe clientii actuali, cat si extinderii portofoliului de clienti. Cea mai profitabila verticala de lucru pentru Blue Point a fost reprezentata, in 2014, de serviciile de outbound, in mod special de cele de telesales. Printre industriile din care au provenit cele mai multe solicitari pentru serviciile de call center se numara: comunicatiile, sectorul auto si cel financiar.

    Anul 2014 a adus pentru companie si o crestere cu 25% a numarului de angajati, cu o medie de peste 125 de operatori. La final de an, numarul de posturi operationale a depasit 200, compania angajand atat in pozitii part-time, cat si full-time.

    Pentru anul 2015, Blue Point estimeaza o crestere a cifrei de afaceri de 15%, in conditiile unei rate a profitului de 20%. Compania vizeaza o cifra de afaceri in valoare de aproximativ 9 milioane de lei in 2015.

     

  • Cum s-a făcut de-a ajuns Amazon să câştige Globuri de Aur

    În ultimii doi-trei ani, Netflix a început să piardă din utilizatori în faţa altor servicii, unele dintre acestea fiind dezvoltate de companii ce îşi permit să investească sume considerabile. Este greu de compilat o listă cu toate companiile care îşi doresc să concureze cu Netflix, însă câteva dintre acestea au şi posibilitatea financiară de a o face. Una dintre acestea este Amazon, care a decis în urmă cu trei ani intrarea pe piaţă şi care a reuşit deja, cel puţin într-un domeniu, să depăşească liderul.

    Globurile de Aur au marcat o victorie pentru industria serviciilor de transmisie a conţinutului video, în condiţiile în care Amazon a câştigat două premii, iar Netflix unul. Transparent, show-ul produs de Amazon, care spune povestea unui transsexual, a fost marele câştigător al serii de 11 ianuarie 2015, câştigând atât premiul pentru cel mai bun actor de comedie (Jeffrey Tambor), cât şi cel acordat celui mai bun serial de comedie. A fost primul Glob de Aur pentru cel mai bun serial obţinut de o companie din industria de streaming. „Este ceva mare. Este mai mare chiar decât mine. Amazon este de astăzi cel mai bun prieten al meu“, a spus actorul în timpul discursului de acceptare. Kevin Spacey a primit premiul pentru cel mai bun actor într-un rol dramatic pentru House of Cards, aceasta fiind singura distincţie obţinută de cei de la Netflix.

    Woody Allen, la primul său serial

    La scurt timp după ridicarea Globului de Aur, reprezentanţii Amazon au anunţat semnarea unui contract cu legendarul regizor Woody Allen. Allen urmează să se ocupe de scenariul şi regia unei noi serii originale, numele proiectului nefiind încă dezvăluit. Colaborarea cu un regizor de calibru reprezintă un câştig nu doar pentru Amazon, ci pentru întreaga industrie de profil, având în vedere că în mod tradiţional Hollywoodul s-a îndreptat mai degrabă către studiouri de filme sau către televiziuni cu un istoric bine definit.

    „Amazon Studios anunţă că a semnat un contract cu Woody Allen pentru producerea unui serial cu episoade de 30 de minute. Spre deosebire de proiectele noastre anterioare, un întreg sezon a fost comandat din start“, a spus Roy Price, vicepreşedintele Amazon Studios. „Woody Allen este un vizionar care semnează unele dintre cele mai bune filme din istorie, şi este o onoare să putem lucra alături de el. Suntem nerăbdători să difuzăm primul său serial în exclusivitate abonaţilor noştri.“

    Woody Allen a reacţionat în stilul caracteristic: „Nu ştiu cum am ajuns în acest proiect, chiar nu ştiu la ce m-am angajat. Sincer, cred că Roy Price va ajunge să regrete decizia“, a glumit regizorul.

    De la retail la conţinut video

    Amazon a beneficiat de statutul său pe piaţa de retail şi a mers un pas mai departe, oferind mai multe beneficii celor care sunt dispuşi să plătească în plus. Amazon Prime a debutat ca un program de fidelizare ce oferea, contra unei sume anuale, livrarea gratuită pentru orice produs cumpărat de pe Amazon.com. „Milioane de abonaţi Prime se bucură deja de livrarea rapidă a produselor“, declara în 2011 Robbie Schwietzer, vicepreşedinte al Amazon Prime. „Adăugând accesul la mii de filme şi seriale TV, oferim acestora mai multă valoare pentru banii plătiţi. Pe lângă accesul garantat la serviciul de video streaming, abonaţii Prime pot alege livrarea în doar două zile la milioane de produse disponibile pe Amazon.com; ei mai pot împrumuta, lunar, o carte pentru Kindle.“

    La sfârşitul anului 2014, numărul celor care aveau conturi Prime se apropia de 25 de milioane. Amazon a lansat Instant Video ca parte a abonamentului Prime. A urmat Amazon Studios, casa de producţie care a beneficiat de un buget de peste 100 de milioane de euro pentru a produce mai multe episoade pilot, urmând ca abonaţii să voteze care dintre acestea merită să se transforme într-un serial întreg.

    În primă fază, Amazon a lansat 14 episoade pilot, dintre care cinci au primit unda verde pentru mai multe episoade. În a doua fază, de-a lungul anului 2014, compania a propus alte 14 serii, fiind alese şapte, printre care şi Transparent. O nouă serie de episoade pilot, respectiv 13, au fost lansate pe 15 ianuarie. Până în prezent, Amazon Studios a prezentat publicului 97 de episoade.

    Amazon.com a început în 2012 construirea unei baze de date cu seriale, emisiuni de televiziune şi filme, similară celei deţinute de Netflix, spre satisfacţia unor companii precum Time Warner sau CBS. Compania a dezvăluit primele proiecte spre finalul anului 2013, dar între timp a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a obţine drepturile de difuzare, prin serviciul Amazon Prime, a unor seriale precum Downtown Abbey sau Falling Skies.

    În septembrie 2012, Amazon a semnat o înţelegere valabilă timp de trei ani cu Epix pentru a difuza filme de mare succes, precum The Hunger Games. Contractul a crescut numărul de titluri disponibile prin serviciul Prime până la 25.000.

  • Cronică de film: The Imitation Game

    Interpretarea de excepţie a lui Benedict Cumberbatch, poate cea mai bună a carierei, este doar unul dintre multele motive pentru care acest film merită vizionat.

    Filmul, în regia lui Morten Tyldum, spune povestea matematicianului Alan Turing, cunoscut pentru ajutorul dat serviciilor britanice de inteligenţă în timpul celui de-al doilea război mondial. Acţiunea se desfăşoară pe trei planuri, prezentând atât faze din adolescenţa personajului principal, cât şi din timpul maturităţii sale.

    Tyldum foloseşte acţiunea relativ statică ca bază a unui film plin de suspans, de-a lungul căruia spectatorii sunt confruntaţi cu momente şi dezvăluiri neaşteptate. Interpretarea actriţei Keira Knightley completează imaginea unui film închegat, bine realizat din toate punctele de vedere.

    The Imitation Game nu este un film de acţiune per se; este un film care explorează mintea unui tânăr genial, frământările lui şi modul de relaţionare cu ceilalţi. Este un film care, indiferent de nominalizări sau premii, confirmă apariţia unui val de actori tineri britanici extrem de talentaţi.

    Interpretare: 9/10
    Regie: 8/10
    Scenariu: 8/10

  • Anul Telekomului. Cel mai scump rebranding din telecomunicaţii s-a luptat cu Orange, Vodafone şi ofensiva RCS&RDS

    Cei doi operatori acţionează în prezent sub acelaşi brand, Telekom România, iar clienţii pot opta pentru patru servicii de comunicare şi TV, toate pe o singură factură. Potrivit oficialilor Telekom, lansarea ofertelor integrate fix-mobil a reprezentat un efort comun al celor doi operatori şi a fost un proces amplu de integrare operaţională. Costul rebrandingului a fost estimat de Ziarul Financiar la 15 milioane de euro. Inovaţia a presupus investiţii şi expertiză pentru implementarea unor soluţii tehnice care permit o experienţă unitară pentru clienţi. Lansarea portofoliului de soluţii integrate de comunicare pe o singură factură, cu un număr unic de contact, s-a făcut în mai puţin de şase luni, ceea ce reprezintă o premieră atât pentru România, cât şi pentru Deutsche Telekom.

    De cealaltă parte, Jean-François Fallacher, şeful Orange România, vorbea în Business Magazin, într-un articol de copertă publicat în luna octombrie, despre digitalizarea României şi explozia 4G şi 4G+, unele dintre principalele proiecte ale francezilor pe piaţa locală în 2014. În prezent, tehnologia 4G oferită de Orange este disponibilă în peste 1.300 de localităţi, ceea ce reprezintă circa 48% din populaţia totală a ţării şi 78% din populaţia urbană.

    Orange a lansat tehnologia 4G în aprilie 2014, iar de atunci până în prezent sunt de două ori mai multe telefoane mobile compatibile cu tehnologia 4G în reţea – circa 400.000 de smartphone-uri 4G, iar traficul de internet mobil a crescut de 2,5 ori – peste 250 Mbps/lună. „Cred că tehnologia 4G+ este foarte importantă pentru că arată că serviciile de internet de mare viteză şi convergenţa sunt posibile şi astfel, nu doar prin linii fixe. Primul jucător care a spart bariera celor 200 Mbps pe piaţa din România a fost UPC, care a fost urmat foarte rapid de un alt jucător, iar noi acum oferim viteze de până la 300 Mbps cu o conexiune mobilă.

    Acest lucru înseamnă că în mod clar la Orange, ca şi client, poţi avea acces la servicii de telefonie mobilă şi de internet mobil de mare viteză oriunde te-ai afla. Aceasta este direcţia în care am investit în ultimul an având în minte că vom deveni un furnizor complet de servicii“, spunea Fallacher pentru Business Magazin. Executivul amintea şi de rezultatele Orange TV, platforma de televiziune cu peste 110.000 de abonaţi în prezent, adică aproximativ 5% din numărul total de clienţi ai unei platforme TV prin satelit din România.

    Rivalii de la Vodafone au schimbat directorul general în 2014, filiala locală fiind preluată în primăvară de indianul Ravinder Takkar. Britanicii au marşat puternic pe democratizarea smartphone-ului, implicând-o pe Simona Halep, cea mai în vogă sportivă a anului, în campaniile de marketing.

    Takkar a vorbit la Meet the CEO despre obiectivele sale în ceea ce a numit „ţara cu cele mai mici preţuri din Europa“ sau „cea mai competitivă piaţă de pe continent“. Vodafone a urmărit creşterea vânzărilor de smartphone-uri, mizând pe conceptul Supernet, dar a lansat în premieră în primăvară şi serviciul de transfer de bani M-Pesa. „Am transformat lumea şi modul în care oamenii funcţionează, indiferent că e vorba de oameni de afaceri sau tineri de liceu. Am făcut mai întâi asta cu serviciile de voce, iar acum o vom face cu internetul“, spune Ravinder Takkar.

    Apoi, Vodafone a lansat în toamnă VoLTE, o inovaţie care le permite utilizatorilor care deţin smartphone-uri compatibile să realizeze apeluri de voce prin reţeaua de date 4G, având acces astfel la o calitate îmbunătăţită a serviciilor de voce şi de date, conform reprezentanţilor companiei. Vittorio Colao, directorul executiv al Vodafone, vorbea în octombrie în Ziarul Financiar despre „momentul în care trebuie să ne gândim la servicii fixe şi pentru clienţii consumer din România. Echipa locală evaluează şi lansarea de servicii TV“, menţionând că piaţa de telecom din România va trece printr-o consolidare, iar Vodafone este gata să discute o fuziune sau o achiziţie.

    În fine, RCS&RDS a continuat avansul în zona serviciilor mobile lansând pe piaţă servicii la preţuri mai mici decât cele ale competitorilor şi deschizând mai multe puncte de lucru în teritoriu. În primăvară, compania semna un contract de roaming naţional cu Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, pentru ca utilizatorii de cartele SIM de telefonie mobilă de la RCS&RDS să îşi poată utiliza telefonul şi în zonele în care reţeaua DigiMobil nu are acoperire. RCS&RDS a atras în reţeaua Digi peste 110.000 de numere în primele zece luni, conform datelor ANCOM, fiind compania care a atras cel mai mare număr de clienţi din alte reţele.

    Serviciile de internet şi televiziune sunt cele care au înregistrat creşteri semnificative ale numărului de utilizatori / abonamente în primul semestru al acestui an, în timp ce serviciile de telefonie au înregistrat un declin, arată o analiză ZF a datelor statistice publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii.

  • Opinie Dragoş Damian: Personalitatea anului 2014 în sănătate: HTA

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    HTA-ul a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creşterii costurilor din sistemele sanitare şi a presiunilor diferiţilor furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis ştiinţific între cei care plătesc pentru serviciile medicale aşteptând ca totul să fie gratuit şi cei care concep politicile publice de sănătate, care atunci când nu folosesc sănătatea drept capital electoral realizează că nu vor avea niciodată bani suficienţi să finanţeze nevoile din domeniu.

    Acolo unde este funcţional, HTA-ul este „science based“, adică există institute de referinţă în Marea Britanie, Franţa şi Germania în care lucrează experţi medicali şi economici. Ei stabiliesc criterii de includere şi excludere medicale şi financiare în şi din aşa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente, bunuri şi servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai uşor, dacă te gândeşti că tratamentul de ultimă generaţie în hepatită costă 50.000 de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa 100 de intervenţii SMURD care pot să salveze probabil mai bine de 100 de pacienţi.

    Aşa că a venit momentul să apară şi în România o astfel de procedură de evaluare şi aşa cum era de aşteptat a întârziat circa doi ani pentru că: 1. puterea şi opoziţia erau invariabil în dezacord asupra a cum trebuie să arate şi 2. cei care nu voiau ca ea să existe, pentru că poate deveni un instrument eficient, au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.

    Apariţia unui HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului cum au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conţinea şi medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern şi cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătăţii. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009-2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde. Cu ce rezultat?, s-ar întreba pe bună dreptate unii.

    Dar ca mai toată legislaţia transpusă din import, HTA-ul românesc este din păcate scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – ţările în care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro/capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanţare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „claw-back“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic gratis medicamentele. Şi, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoţit de protocoale terapeutice: cine are interes să producă un protocol când poţi utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?

    Şi totuşi, în ciuda limitărilor, cred că HTA-ul merită titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar şi pentru că a existat curaj pentru a-l pune în aplicare. Îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităţilor de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizare a sistemului.

    Atât statisticile, cât şi bunul simţ ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.