BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Cele mai tari declaraţii politice făcute vreodată în România. Marian Drăguşin: Când sărăcia şi suferinţa din ţară nu m-au lăsat să dorm noaptea, am intrat în politică!

    Cele mai tari declaraţii politice făcute vreodată în România îi aparţin lui Marian Drăguşin, patronul de la Vinalcool Argeş.
     
    Se apropie alegerile parlamentare şi politicienii se vor întrece în tot felul de declaraţii pompoase. Până atunci însă vă delectăm cu un interviu senzaţional, plin de elucubraţii, acordat de patronul „Vinalcool” – Marian Drăguşin, pe vremea când acesta era candidatul Alianţei PSD+PC, pentru Senat, pe Colegiul Târgovişte-Moreni, în 2008.
     
    Interviul acordat de Marian Drăguşin presei dâmboviţene abundă în fraze fără substanţă şi pline de o ilaritate infantilă. Veţi vedea mai jos o paletă din mostrele de cuvinte goale şi demne de nişte „caţavenci”.
     
    „Ca argeşean, cunosc bine judeţul Dâmboviţa. De câte ori merg spre comunele dâmboviţene, aleg drumul Găeştiului, pentru că îmi place să admir comunele dâmboviţene. Mai ales toamna, când trec prin Lunguleţu, mă impresionează munţii de varză şi sutele de saci de cartofi. De fiecare dată opresc la Târgovişte, unde, preţ de câteva ore, chem la apel istoria acestor locuri. Personalitatea lui Vlad Ţepeş mă fascinează”.
     
    Vreţi să râdeţi cu poftă? Citiţi şi următorul fragment, purtând aceeaşi amprentă a patronului „Vinalcool”: „Marian Drăguşin este, în primul rând, un om. Un om obişnuit. Meseria de doctor am ales-o pentru că atunci, la tinereţe, am simţit că trebuie să fac ceva pentru oamenii aflaţi în suferinţă. După ce am profesat ani de zile, mi-am dat seama că oamenii nu au numai suferinţa fizică, ci şi una morală. Sunt oameni care nu au văzut marea niciodată! Şi aceştia sunt semenii noştri, au şi ei un suflet în care poartă speranţe, cresc şi ei copii, pe care vor să-i vadă bine”. Vai, cât patetism, cât altruism gratuit!…
     
    Marian Drăguşin iese rău în decor şi se umple de penibil şi când vorbeşte despre politică: „Politica este poarta prin care intrăm în universul puterii. Politicienii ar trebui să fie caracterizaţi de o austeritate de tip kantian, singura ambiţie a acestora trebuind să fie aceea de a performa permanent în slujba interesului public şi al progresului general al societăţii”.
     
    Şi când face comparaţii, rezultatul e unul de…râs în hohote: „La Târgovişte, calci la fiecare pas pe istorie şi nimeni nu se gândeşte să valorifice trecutul glorios al strămoşilor noştri. Dimpotrivă, la  Târgovişte, istoria este ascunsă după uşă, ca o slujnică prost îmbrăcată. Am studiat evoluţia economică în cursul istoriei a oraşului Moreni. Declinul economic al oraşului a ajuns, în prezent, aproape de pragul-limită de suportabilitate al cetăţenilor. Ceva trebuie făcut pentru locuitorii acestui oraş, Moreni. Nu trebuie să ajungă un alt Mizil al României, un oraş în care nu se întâmplă nimic şi unde doar câinii mai umblă cu covrigi în coadă pe stradă!”.
     
    Promisiunile electorale ale doctorului Drăguşin sunt şi ele demne de…Star Trek: „Imediat ce vom câştiga alegerile, vom remotiva personalul din învăţământ, prin salarii corespunzătoare performanţelor! De asemenea, ne propunem să construim 5.000 de şcoli, creşe şi grădiniţe noi.” Finalul interviului este şi el unul pe măsură: „Le promit celor care mă vor vota că îi voi vindeca definitiv de sărăcie şi de tristeţe!” Cine ştie, o fi avut Marian Drăguşin vreo baghetă de Harry Potter şi nu au ştiut alegătorii, la vremea respectivă. Oricum, decât cu asemenea discursuri, mai bine… lipsă.
     

  • Cele mai tari declaraţii politice făcute vreodată în România. Marian Drăguşin: Când sărăcia şi suferinţa din ţară nu m-au lăsat să dorm noaptea, am intrat în politică!

    Cele mai tari declaraţii politice făcute vreodată în România îi aparţin lui Marian Drăguşin, patronul de la Vinalcool Argeş.
     
    Se apropie alegerile parlamentare şi politicienii se vor întrece în tot felul de declaraţii pompoase. Până atunci însă vă delectăm cu un interviu senzaţional, plin de elucubraţii, acordat de patronul „Vinalcool” – Marian Drăguşin, pe vremea când acesta era candidatul Alianţei PSD+PC, pentru Senat, pe Colegiul Târgovişte-Moreni, în 2008.
     
    Interviul acordat de Marian Drăguşin presei dâmboviţene abundă în fraze fără substanţă şi pline de o ilaritate infantilă. Veţi vedea mai jos o paletă din mostrele de cuvinte goale şi demne de nişte „caţavenci”.
     
    „Ca argeşean, cunosc bine judeţul Dâmboviţa. De câte ori merg spre comunele dâmboviţene, aleg drumul Găeştiului, pentru că îmi place să admir comunele dâmboviţene. Mai ales toamna, când trec prin Lunguleţu, mă impresionează munţii de varză şi sutele de saci de cartofi. De fiecare dată opresc la Târgovişte, unde, preţ de câteva ore, chem la apel istoria acestor locuri. Personalitatea lui Vlad Ţepeş mă fascinează”.
     
    Vreţi să râdeţi cu poftă? Citiţi şi următorul fragment, purtând aceeaşi amprentă a patronului „Vinalcool”: „Marian Drăguşin este, în primul rând, un om. Un om obişnuit. Meseria de doctor am ales-o pentru că atunci, la tinereţe, am simţit că trebuie să fac ceva pentru oamenii aflaţi în suferinţă. După ce am profesat ani de zile, mi-am dat seama că oamenii nu au numai suferinţa fizică, ci şi una morală. Sunt oameni care nu au văzut marea niciodată! Şi aceştia sunt semenii noştri, au şi ei un suflet în care poartă speranţe, cresc şi ei copii, pe care vor să-i vadă bine”. Vai, cât patetism, cât altruism gratuit!…
     
    Marian Drăguşin iese rău în decor şi se umple de penibil şi când vorbeşte despre politică: „Politica este poarta prin care intrăm în universul puterii. Politicienii ar trebui să fie caracterizaţi de o austeritate de tip kantian, singura ambiţie a acestora trebuind să fie aceea de a performa permanent în slujba interesului public şi al progresului general al societăţii”.
     
    Şi când face comparaţii, rezultatul e unul de…râs în hohote: „La Târgovişte, calci la fiecare pas pe istorie şi nimeni nu se gândeşte să valorifice trecutul glorios al strămoşilor noştri. Dimpotrivă, la  Târgovişte, istoria este ascunsă după uşă, ca o slujnică prost îmbrăcată. Am studiat evoluţia economică în cursul istoriei a oraşului Moreni. Declinul economic al oraşului a ajuns, în prezent, aproape de pragul-limită de suportabilitate al cetăţenilor. Ceva trebuie făcut pentru locuitorii acestui oraş, Moreni. Nu trebuie să ajungă un alt Mizil al României, un oraş în care nu se întâmplă nimic şi unde doar câinii mai umblă cu covrigi în coadă pe stradă!”.
     
    Promisiunile electorale ale doctorului Drăguşin sunt şi ele demne de…Star Trek: „Imediat ce vom câştiga alegerile, vom remotiva personalul din învăţământ, prin salarii corespunzătoare performanţelor! De asemenea, ne propunem să construim 5.000 de şcoli, creşe şi grădiniţe noi.” Finalul interviului este şi el unul pe măsură: „Le promit celor care mă vor vota că îi voi vindeca definitiv de sărăcie şi de tristeţe!” Cine ştie, o fi avut Marian Drăguşin vreo baghetă de Harry Potter şi nu au ştiut alegătorii, la vremea respectivă. Oricum, decât cu asemenea discursuri, mai bine… lipsă.
     

  • Compania poloneză de private debt Credit Value Investments a intrat pe piaţa românească

    Credit Value Investments, companie poloneză de private debt, a intrat pe piaţa românească începând cu luna octombrie, intenţionând să atingă un nivel de finanţare pentru IMM-urile locale în valoare de 100 milioane de euro.

    Printre produsele oferite de companie se numără, Credit Senior (pentru firmele cu un nivel de îndatorare destul de redus, dar care nu au acces la credit bancar pentru proiecte specifice), Credit Mezzanine (pentru firmele cu un grad de îndatorare ridicat sau pentru firme care sunt în stadiul ieşirii din procesul de reorganizare judiciară, pentru management buy-out, pentru împrumut subordonat sau pentru împrumut necesar reorganizării îndatoririlor firmei )şi Credit Distressed (pentru situaţii de restructurare sau situaţii similare care poartă o probabilitate ridicată a riscului de neplată).

    “Ne interesează piaţa din România pentru că, din punct de vedere al populaţiei, este a doua piaţă ca mărime după Polonia, în CEE. Am urmărit cu interes contracţia creditelor bancare către firme, ca procent în PIB şi suntem convinşi că există un potenţial substanţial de cerere care nu a fost încă adresată. Căutam firme cu un plan de business fezabil, cu un track record bun în termeni de implementare a planurilor de afaceri şi cu o istorie financiară care să sugereze posibilitatea de rambursare”, declară Ciprian Nicolae, director Credit Value Investments, Polonia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brandul Leonardo reapare la doi ani după intrarea în faliment a businessului

    Brandul de magazine de încălţăminte Leonardo a reapărut pe piaţă la mai puţin de doi ani după ce firma care l-a operat timp de mai bine de două decenii a intrat în faliment. Mai mult, site-ul retailerului este din nou funcţional şi oferă informaţii privind existenţa a peste 30 de magazine Leonardo în România.

    Brandul a reapărut pe piaţă, fiind operat de o nouă en­titate juridică, controlată în proporţie de 50% tot de familia Panea, cea care a fondat businessul în 1994. Leonardo Shoes Market, compania care operează magazinele Leonardo, este controlată de familia Berende din Satu Mare, care deţine şi un alt business în domeniul retailului de pantofi, respectiv reţeaua de magazine Casa Pielli, potrivit ultimelor date ale ZF, şi indirect de familia Panea.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Elcen intră în insolvenţă

    Tribunalul Bucureşti a admis, joi, cererea Elcectrocentrale Bucureşti de intrare în insolvenţă, datoriile totale ale Elcen fiind în prezent de aproximativ 1,6 miliarde de lei; KPMG Restructuring, desemnat administrator judiciar provizoriu.

    “Tribunalul Bucureşti a admis cererea Elcen de intrare în insolvenţă. Administrator judiciar va fi KPMG”, a declarat pentru MEDIAFAX Mircea Nicolaescu, directorul general al companiei.

    Hotărârea de înaintare a cererii de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al Elcen având în vedere situaţia financiară a Electrocentrale Bucureşti SA şi datoriile înregistrate la furnizorii şi distribuitorii de combustibil, servicii şi produse, situaţie generată de neîncasarea contravalorii pentru marfa livrată, de la RADET Bucureşti.

    În acest moment, datoriile totale ale ELCEN au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, iar creanţele înregistrate de RADET însumează aproximativ 3,6 miliarde de lei.

    Şi cererea Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) de intrare in însolvenţă a fost admisă miercuri, magistraţi desemnând RomInsolv ca administrator judiciar provizoriu.

    Regia are datorii către Electrocentrale Bucureşti în valoare de peste 3,9 miliarde lei.

  • Mazda şi-a majorat vânzările cu 54%, cota de piaţă menţinându-se la 2,4%

    Vânzările Mazda în România au crescut cu 54% în primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similiară a anului trecut, ajungând la un total de 1.221 de unităţi.

    Cota de piaţă s-a menţinut la 2,4% din piaţa de autoturisme de import, conform statisticilor oficiale referitoare la înmatriculări.

    Cel mai bine vândut model a fost Mazda3 cu 368 de unităţi cumpărate, urmat de SUV-ul CX-3 cu 350 de maşini livrate şi de SUV-ul compact CX-5 cu 282 de unităţi vândute, în creştere cu 35% faţă de anul trecut.

    În acelaşi timp, roadster-ul MX-5, cel mai bine vândut din lume, a intrat şi în preferinţele românilor, cu 12 unităţi comandate în perioada ianuarie-septembrie 2016.

  • Piaţa muncii din România a intrat într-o nouă eră. Angajaţii şi angajatorii au devenit parteneri. Se vede nevoia trecerii la un program de muncă flexibil

    Clivajul patron-salariat, angajator-angajat, a ajuns la final

    Angajatul şi angajatorul nu mai sunt în două tabere diferite, cu interese antagonice, ci au interese convergente şi colaborează pentru realizarea acestora, relevă etapa calitativă a studiului Calitatea vieţii la locul de muncă, realizat la cererea Up România,  de către IRES. În urma focus grupurilor realizate în patru mari oraşe din România – Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara – a reieşit că gradul de încredere între angajat şi angajator a crescut considerabil, aceştia percepându-se reciproc mai degrabă ca parteneri.

    Munca după un program flexibil, dorită atât de angajaţi cât şi de angajatori

    Această schimbare de paradigmă a dus în ultimii ani la creşterea autonomiei angajaţilor, înţeleasă în primul rând prin lucrul după un program flexibil în anumite domenii, pauze în timpul programului de muncă în acord cu nevoile salariaţilor, participarea angajaţilor la procesul decizional, modelarea spaţiului de lucru pentru creşterea creativităţii şi productivităţii angajaţilor. În ceea ce priveşte programul de lucru, este de remarcat faptul că tot mai mulţi angajatori sunt receptivi la ideea de lucru într-un regim flexibil, singura condiţie fiind aceea de a respecta un anumit număr de ore pe zi, restul elementelor fiind variabile: posibilitatea de a lucra în afara biroului, distribuirea orelor de lucru după preferinţele angajaţilor, ora de început a programului. În plus, angajaţii cu care s-a discutat şi-ar dori ca flexibilitatea programului de lucru să însemne şi adaptarea orarului la volumul de muncă sau cuantificarea timpului petrecut la locul de muncă în sarcini/task-uri şi nu în ore.

    Spaţii de lucru creative, şi din nou flexibilitatea muncii şi a orarului, printre elementele pe care angajatorii şi angajaţii le-ar schimba la mediul de muncă

    Unii angajatori menţionează că au modificat spaţiul de lucru astfel încât acesta să încurajeze creativitatea angajaţilor. În plus, aceştia cred că oferirea unor beneficii pentru sănătate ar duce la un mediu de lucru mai plăcut şi productiv. Reducerea sau flexibilizarea programului de muncă, oferirea de feedback mai frecvent din partea superiorilor sau a colegilor, elaborarea unor criterii de performanţă transparente şi obiective şi utilizarea lor în evaluarea sau recompensarea angajaţilor, sunt câteva aspecte pe care angajaţii le-ar lua în considerare pentru schimbarea mediului de muncă.

    Pasiunea pentru muncă şi un salariu bun sunt cele două criterii principale după care angajatorii şi angajaţii evaluează calitatea vieţii la locul de muncă

    Pasiunea pentru munca realizată se află în topul celor mai importante caracteristici ale calităţii vieţii la locul de muncă, aşa cum reiese el din etapa calitativă, în momentul în care respondenţii au în faţă o listă de aspecte pe care trebuie să le ierarhizeze. Astfel, pentru angajaţi este al doilea cel mai important element, din lista de aspecte care le-a fost arătată, iar pentru angajatori este chiar cel mai important aspect, definitoriu pentru calitatea vieţii la locul de muncă. Salariul este văzut drept principalul element care întreţine motivaţia angajaţilor şi, este, de asemenea, o caracteristică comună a unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, indicată atât de angajaţi cât şi de angajatori. Relaţiile cu colegii şi managementul, profesionalismul, programul flexibil şi încrederea reciprocă între salariaţi şi angajator, completează lista celor mai importante elemente ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă.

    Volumul mare de lucru şi presiunile din mai multe surse, printre cauzele stresului la locul de muncă

    Atât angajaţii, cât şi managerii intervievaţi consideră că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de volumul mare de muncă, presiuni exercitate asupra angajaţilor din mai multe surse – termene scurte, lipsa flexibilităţii, superiori, colegi sau clienţi care solicită produsele mai repede, clienţi dificili –, lipsa predictibilităţii sarcinilor de serviciu, resursele deficitare în realizarea sarcinilor, incompetenţa superiorilor ierarhici, inadecvarea angajatului pe post sau în echipă, demotivarea cauzată de salariul sau activitatea nesatisfăcătoare.

    Angajatorii depun eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor

    Potrivit angajatorilor intervievaţi, în ultimii ani a crescut dificultatea găsirii de forţă de muncă specializată în oraşele unde s-a derulat studiul, ceea ce îi obligă să depună eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor. Ofertele de compensaţii şi beneficii sunt din ce în ce mai diverse, caracteristica principală a acestora fiind flexibilitatea. Printre beneficiile cele mai importante, enumerate atât de angajaţi cât şi de angajatori, se numără cele care privesc sănătatea – în special asigurările medicale –, tichetele de masă, tichetele cadou, primele cu diferite ocazii şi organizarea de către angajator a unor activităţi de socializare. Tichetele culturale si tichetele sport sunt considerate a prezenta multe avantaje pentru salariaţi, din perspectiva managerilor, însă tot aceştia indică drept dezavantaj lipsa de timp pentru astfel de activităţi sau dificultatea alegerii unor evenimente culturale.

    În ceea ce priveşte tichetele de masă, angajatorii spun că decizia acordării lor a ţinut de o cerinţă obligatorie a pieţei care viza motivarea angajaţilor, şi că, odată introduse, aceste beneficii sunt păstrate în pachetul extra-salarial. Contribuţia lor la motivarea şi sănătatea angajaţilor, dar şi deductibilităţile fiscale sunt printre cele mai apreciate avantaje de către angajatori. Trecerea la cardul electronic de masă este văzută de angajaţi ca o evoluţie extrem de utilă prin prisma uşurinţei cu care sumele aferente tichetelor de masă vor putea fi folosite. 

    Companii mari versus companii mici, stat versus privat

    Atât angajaţii, cât şi angajatorii consideră că avantajele lucrului într-o multinaţională ţin de grija pentru angajat: pachete de beneficii mai atractive şi numeroase, în plus faţă de o grijă sporită pentru condiţiile de muncă oferite angajaţilor, dar şi de oportunităţile personalului de a se specializa în domenii aparte. La acestea se adaugă managementul mai eficient, organizarea muncii dar şi posibilitatea de a avea acces la un program de gestiune a carierei. Printre minusurile multinaţionalelor se numără stresul mai mare dar şi fluctuaţiile de personal mai frecvente. În ceea ce priveşte companiile mici, acestea sunt apreciate pentru flexibilitate, calitatea relaţionării cu colegii, impactul mai vizibil al muncii fiecărui angajat, diversitatea sarcinilor fiecărui angajat.

    În viziunea angajaţilor din mediul privat, în mediul public lucrurile evoluează foarte lent (sau chiar deloc) din perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de muncă sau a modernizării tehnologiei utilizate. Stabilitatea locului de muncă, nivelul mai scăzut de stres, legăturile mai strânse între colegi şi programul mai scurt de lucru sunt considerate drept atuuri ale muncii în sectorul public. Locurile de muncă în sectorul public sunt, însă, văzute drept greu accesibile. Motivele pentru care nu este dezirabil un job în sectorul public pentru cei prezenţi la discuţii sunt: birocraţia, procedurile şi regulile stricte care trebuie respectate de către angajaţi, dar şi gradul de responsabilitate mai ridicat decât în mediul privat.
     

  • Alcoolul care nu va provoca mahmureală ar putea intra pe piaţă mai repede decât ne-am imagina

    Noua băutură se numeşte “alcosynth” şi va avea aceleaşi efecte pozitive ca alcoolul normal, eliminând efectele negative precum durerile de cap, ameţeală şi mahmureala de a doua zi, scrie The Independent.

    Această nouă băutură creată sintetic de către profesorul David Nutt le-ar putea permite oamenilor să se bucure de câteva pahare de alcool fără durerile de cap de a doua zi. Profesorul, alături de un partener cu experinţă în industria farmaceutică, a dezvoltat peste 90 de variante de alcool sintetic până a ajuns la două variante care până în 2050 ar putea înlocui băuturile obişnuite, crede el.

    “Băutura va fi pe raft alături de scotch, gin sau whiskey. Va putea fi folosit în cocktail-uri şi vei experimenta plăcerea de a bea alcool fără să-ţi strici ficatul sau inima”, a declarat Nutt pentru The Independent. Substanţa acţionează asupra creierului într-un mod similar ca alcoolul şi nu este toxică, potrivit creatorului. “Ştim foarte multe despre efectele alcoolului asupra creierului şi noi credem că le putem replica, fără efectele negative”, a mai spus el.

    Acesta a mai spus că producătorii tradiţionali ştiu despre existenţa alcoolului sintetic, dar nu vor să-l utilizeze deoarece fac prea mulţi bani din vânzarea băuturilor tradiţionale.

    Efectele noi băuturi ţin în jur de 4-5 ore.

  • Un analist financiar renumit crede că în doar 16 ani lumea modernă s-ar putea lovi de un alt Ev Mediu Întunecat

    Analistul financiar Martin Armstrong spune că în 2032 omenirea ar putea intra într-un nou Ev Mediu Întunecat. Printre principalele cauze enumerate care ar putea duce la un astfel de scenariu sunt distrugerea sistemului monetar şi corupţia politicienilor vor fi cauzele primordiale ale intrării lumii în haos.

    „Din fericire, nu voi mai fi pe această lume până atunci şi nu voi fi nevoit să fac faţă acestui oribil eveniment”, scrie Armstrong, în vârstă de 66 de ani, pe site-ul său Armstrong Economics. Acesta continuă să spună că astfel de perioade sunt ce se repetă în mai multe culturi de pe glob.

    Grecia Antică a avut o astfel de etapă între civilizaţia Miceniană şi reînflorirea cetăţilor elene, între anii 1.000 şi 600 î. Hr. Japonia a avut propria ei perioadă de 600 de ani de Ev Întunecat, de o durată apropiată perioadei similare europene care a urmat căderii Imperiului Roman, precizează acesta.

    Acesta continuă să dea exemple despre cum s-a instaurat perioada de Ev Mediu în Japonia sau Imperiul Roman şi încheie spunând că atâta timp cât politicienii vor fi corupţi, economia şi oamenii vor avea de suferit. Legat de următoarele alegeri, analistul spune că vede în Hillary Clinton, candidata Partidului Democrat la Preşedinţia SUA, un simbol al corupţiei: „Reprezintă tot ce este greşit cu politica noastră şi cu economia noastră. Politicienilor nu le mai pasă de oameni.” Era întunecată, potrivit lui Armstrong, va începe în anul 2032 şi va dura sute de ani.

    Martin Armstrong şi-a câştigat reputaţia în anul 1987, când, în consultanţa sa oferită la Princeton Economics, a prezis cu precizie de o zi prăbuşirea Bursei de la New York în ceea ce ulterior industria de pe Wall Street a numit „Lunea Neagră”

     

  • RADET cere intrarea în insolvenţă. Compania are datorii de peste 3,4 miliarde lei

    Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) cere intrarea în insolvenţă, solicitarea regăsindu-se în proiectul de hotărâre privind mandatarea Consiliului de Administraţie RADET de a lua măsurile necesare pentru continuitatea activităţii, document aprobat miercuri de CGMB.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, miercuri, proiectul de hotărâre privind mandatarea Consiliului de Administraţie RADET Bucureşti de a lua toate măsurile tehnice, juridice şi economice necesare pentru asigurarea continuităţii activităţii regiei, pentru garantarea livrării agentului termic pentru populaţie şi instituţii.

    În proiect a fost introdus un amendament de intrarea a RADET în insolvenţă, urmând ca instituţia să se adreseze unei instanţe.

    RADET are datorii către Electrocentrale Bucureşti în valoare de peste 3,4 miliarde lei.