BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Ieftinirea alimentelor a tras în jos inflaţia în luna august. Rata anuală a coborât la 3,67%

    Preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut, comparativ cu iulie, cu 0,1%, respectiv 0,3%, se arată într-un comunicat al INS. Cele mai mari scăderi de preţuri la alimente au fost înregistrate la fructe proaspete (12,3%) şi cartofi (8,1%).

    În prima parte a lunii august Banca Naţională a României a redus prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual. “La sfârşitul lunii septembrie, poate chiar mai devreme, inflaţia va intra în intervalul de variaţie din jurul ţintei”, a declarat la 7 august guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În iulie preţurile de consum ale populaţiei au scăzut cu 0,34% faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasându-se la 4,41%.

  • Preţurile de consum au scăzut în iulie cu 0,34%. Care sunt produsele cu cele mai mari reduceri de preţuri

     Cele mai mari reduceri de preţuri au fost înregistrate la categoriile “legume şi conserve de legume” – 13,3% şi “fructe şi conserve din fructe” – 4,49%.

    Faţă de luna iunie, preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,3%.

    Cel mai mult s-au scumpit ţigările şi energia electrică, preţurile urcând cu 8,04%, respectiv 5,57%, iar în ceea ce priveşte serviciile principala creştere, de aproape 9%, este cea cu apa, canalizarea şi salubritatea.

    Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un mesaj limpede pentru bănci: tăiaţi dobânzile!

    BNR a redus dobânda cu 0,5%, la 4,5%, surprinzând piaţa, care se aşteptase la o scădere de numai 0,25%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că estimarea de inflaţie a fost redusă de la 3,2% la 3,1% pentru luna decembrie.

    Eugen Şinca, economist în cadrul BCR, a interpretat tăierea dobânzii drept o indicaţie clară că BNR vrea să determine băncile să ieftinească împrumuturile şi consideră că această politică va continua, astfel încât la nivelul lui decembrie va fi posibilă o dobândă de 4%, iar la anul şi o reducere a rezervelor minime în lei ale băncilor la BNR.

    “Recolta agricolă este îmbelşugată în acest an şi preţurile alimentelor au început deja să scadă. TVA la pâine va fi redusă la 9% din septembrie, ceea ce va tăia 0,2% in inflaţia anuală în prima lună, presupunând o transmisie de 25% în preţul final al pâinii. Pe de altă parte, liberalizarea preţurilor la energie pentru consumatorii casnici şi industriali va limita procesul de dezinflaţie. Creditarea privată rămâne slabă, susţinută numai de componenta în lei, care creşte cu rate anuale sub 5% în termeni nominali, în timp ce evoluţia creditelor în valută a intrat încă de anul trecut în teritoriu negativ”, afirmă analistul.

    Rata anuală a inflaţiei a fost de 5,4% în iunie, însă acest nivel înalt se explică prin efectul statistic de bază, respectiv faptul că preţurile volatile ale alimentelor au crescut în a doua jumătate a anului trecut, iar preţurile administrate au fost majorate în decembrie şi ianuarie, explică Ionuţ Dumitru şi Nicolae Covrig, economiştii Raiffeisen Bank. În opinia lor, inflaţia ar urma să scadă spre 2,7% până în septembrie şi să rămână aproape de acest nivel până ce efectul de bază statistic se va epuiza. “Mai mult, rata anuală a inflaţiei are mari şanse să scadă sub 2% în primul trimestru din 2014.”

    Analitşii Raiffeisen estimează la cel puţin 0,4% scăderea inflaţiei anuale ce va fi determinată de reducerea TVA la pâine. În acelaţi timp, Guvernul a decis în iunie să amâne plăţile pentru certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, ceea ce va duce la o reducere a tarifelor la electricitate cu cca 1,3% în iulie şi cu 4% în august. Dacă la acestea se adaugă ieftinirea alimentelor ca efect al recoltei bune, economiştii băncii austriece cred că n-ar fi exclus ca BNR să reducă până la finele anului dobânda de politică monetară chiar sub 4%, dacă nu apar şocuri majore de ordin extern (o nouă fugă a investitorilor de pieţele emergente) sau interne (turbulenţe politice, erori de politică macroeconomică).

  • Când o scumpire ajunge să fie o bucurie

    Preţurile de consum, cu excepţia alimentelor de sezon, au crescut în iunie cu 0,4% faţă de iunie 2012, ceea ce ar trebui să aibă un efect stimulativ asupra încrederii companiilor şi a consumatorilor în relansarea economiei. Analiştii Citigroup estimează că preţurile de consum ar putea creşte acum cu 0,5% în iulie şi august, urmând ca începând din septembrie, creşterile să fie mai slabe.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.

    Alţi comentatori se îndoiesc de efectul benefic pentru economie al unor majorări de preţuri, atâta vreme cât ele nu sunt însoţite şi de majorări de salarii, ţinând cont că în Japonia salariile nu au mai crescut de la începutul anilor ’90. Circa 40% dintre japonezi spun că viaţa lor este grea din punct de vedere economic, conform unui sondaj al Institutului Naţional de Cercetări pentru Populaţie şi Asistenţă Socială, citat de Bloomberg.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    314 mil. euro
    excedentul contului curent al balanţei de plăţi în primele cinci luni, raportat la un deficit de 2,28 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2012

    14.848
    numărul de copii născuţi în mai, cu 271 mai mulţi decât în luna aprilie, însă sporul natural provizoriu al populaţiei a fost negativ (numărul decedaţilor l-a depăşit pe cel al nou-născuţilor cu 5.316)

    4,5%
    inflaţia anuală în luna iunie, cea mai mare din UE conform Eurostat, România fiind urmată în clasamentul inflaţiei de Estonia (4,1%) şi Olanda (3,2%)

    26,6 mld. euro
    valoarea record a exporturilor UE către Africa de Sud în 2012, determinând o valoare a excedentului comercial cu această ţară de 6,1 mld. euro, faţă de 4,4 mld. euro în 2011

    15,2 mld. euro
    excedentul comercial al statelor din zona euro în luna mai, faţă de 14,1 mld. euro în luna aprilie

     

  • România, cea mai ridicată inflaţie anuală din Uniunea Europeană şi în iunie

     Astfel, inflaţia anuală din zona euro a crescut în iunie la 1,6%, de la 1,4% în mai. La nivelul UE, indicatorul a avansat de la 1,6% la 1,7%, potrivit datelor prezentate marţi de Eurostat.

    Cele mai ridicate rate de creştere a preţurilor au fost înregistrate în România (4,5%), Estonia (4,1%) şi Olanda (3,2%).

    La polul opus, Grecia a afişat o scădere a preţurilor de consum cu 0,3%, iar în Letonia şi Polonia inflaţia a fost de numai 0,2%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile de consum au stagnat în iunie. Cu cât s-au ieftinit alimentele

     Mărfurile alimentare au înregistrat o scădere de 0,7%, în timp ce preţurile produselor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,3%, respectiv cu 0,9%.

    Dintre alimente, cel mai mult s-au ieftinit legumele (cu 7,8%), şi în special cartofii (11%), potrivit unui comunicat al INS.

    Preţurile autoturismelor şi pieselor de schimb au urcat cu 1,09%, iar cele ale combustibililor cu 1,04%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Mingea e de-acum în ograda băncilor

    Baza deciziei este faptul că inflaţia a scăzut mai repede decât se estimase, iar scopul este stimularea băncilor să reducă dobânzile la credite cât mai curând, atât spre a impulsiona creditarea, cât şi spre a face posibilă rambursarea sumelor împrumutate. “E în interesul bancherilor să practice dobânzi mai mici, dar încasabile decât să ţină dobânzi mai mari, dar să aibă probleme la încasarea sumelor”, a argumentat Isărescu.

    Banca centrală a urmărit, cel mai probabil, să transmită astfel “un semnal că nu e mulţumită de ritmul creşterii economice, mai ales că exporturile nete au fost singurul motor de creştere în T1, în timp ce cererea internă a avut o contribuţie negativă la PIB în T1″, apreciază Dumitru Dulgheru, economist al BCR. Or, acesta nu e un model sustenabil de creştere pentru o economie aflată în acest stadiu de dezvoltare”, arată Dulgheru.

    Consensul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari este că noul ciclu iniţiat de BNR va duce la o dobândă de 4,75% până în decembrie şi de 4,25% până la sfârşitul lui 2014. Estimarea BCR este tot de 4,75% în decembrie, în condiţiile unei inflaţii aşteptate să se reducă de la cca 5,3% la finele lui mai spre 3,6% la sfârşitul anului.

  • În 2013, aurul a pierdut aproape un sfert din valoare. Comportamentul investitorilor- de la mişcări emoţionale la strategii coerente

    Preţul aurului a crescut din 2001 şi până către finele anului trecut: în septembrie 2001, cotaţia era de cca 275 dolari/uncie, iar în aceeaşi lună a lui 2012 ajunsese la peste 1.770 dolari/uncie, ceea ce înseamnă în total o creştere de 544%. În acest interval de timp au fost, desigur, inclusiv perioade în care preţul aurului a marcat corecţii, unele chiar însemnate, cum a fost o bună parte din anul 2008 sau prima parte a anului trecut; în general însă, investitorii pe termen lung, respectiv de peste un an, au avut de câştigat.

    Aurul a scăzut însă destul de consistent în ultimele trei luni ale anului trecut; apoi, pe parcursul lui 2013, preţul său a înregistrat o adevărată prăbuşire, respectiv de la 1.672,2 dolari/uncie la începutul acestui an, la 1.294 dolari/uncie la sfârşitul săptămânii trecute, o scădere de cca 22,6% în acest an. “În ultima perioadă, aurul s-a comportat inclusiv ca o marfă pur-şi-simplu, manifestând anumite evoluţii în consecinţă”, a precizat Silviu Pojar.

    Comportamentul “de marfă” al aurului i-a adus acestuia scăderi în ultima perioadă inclusiv de pe urma rezultatelor sub aşteptări privind economia Chinei. Ulterior, declaraţiile preşedintelui Fed, Ben Bernanke privind posibilitatea reducerii stimulentelor monetare la finalul anului curent şi apoi eliminarea lor în 2014 au constituit “lovitura de graţie” pentru metalul preţios: investitorii nu mai au nevoie să achiziţioneze aur pentru protejarea capitalului, probabilitatea unei inflaţii mari în următorii ani scăzând semnificativ. Astfel, săptămâna trecută, preţul aurului a căzut sub nivelul de 1.300 dolari/uncie, atingând minimul din septembrie 2010 şi până în prezent. “Unii aveau impresia (nesusţinută, desigur) că <<aurul este oricum întotdeauna câştigător>>, chiar dacă mai marchează anumite corecţii…

    Căderea preţului aurului cu aproape un sfert faţă de valoarea de la începutul anului curent, în condiţiile economice actuale şi ţinând cont de analiza tehnică, nu poate intra însă sub incidenţa unei corecţii neînsemnate, ci a constituit un trend consistent”, a arătat Silviu Pojar.

    În general, investitorii care sunt câştigători “de cursă lungă” (indiferent pe ce perioade realizează fiecare investiţie) sunt cei care îşi formează o strategie şi o respectă, după cum reiese din teoriile de management al riscului: cei care îşi determină în mod obiectiv anumite ţinte de profit (raţionale) şi care închid tranzacţiile în momentul în care acestea au fost atinse sunt cei care obţin cumulat cele mai bune rezultate.

    Mişcările emoţionale în schimb, care ies din limitele strategiei sunt cele care aduc, în medie, cele mai mari pierderi. Mai importante decât ţintele de profit sunt însă limitele impuse eventualelor pierderi, dacă piaţa evoluează în sens invers celui estimat de investitor la deschiderea unei tranzacţii: odată fixat un plafon, pierderea trebuie marcată şi – astfel- limitată. “Aurul a oferit în timp suficiente oportunităţi de câştig pe trend de creştere; cei care au cumpărat însă prea târziu (întrucât nu au estimat corect urmările unor evenimente care au dus la scăderea preţului) ar fi trebuit să îşi limiteze cât mai rapid eventualele pierderi şi să se orienteze apoi spre diferite instrumente financiare bazate pe aur, care permit obţinerea profitului indiferent dacă preţul urcă sau coboară, variantele de astfel de instrumente fiind foarte multe, inclusiv pentru investitorii din România”, a precizat Silviu Pojar.

     

  • Noroc cu inflaţia: piaţa băuturilor spirtoase a crescut cu 12% în valoare, dar a stagnat în volum

    Piaţa băuturilor spirtoase, afectată în ultimii ani de scăderea consumului, a stagnat anul trecut în volum, în condiţiile în care în valoarea a crescut cu 12%, arată calculele ZF pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă International Wine and Spirit Research (IWSR).

    Anul trecut valoarea pieţei a revenit pe plus, până la 750 mil. euro, în condiţiile în care în 2008, aceasta ajungea la 800 mil. euro, potrivit aceleiaşi surse.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.