Tag: director

  • AmCham Romania are un nou Consiliu Director

    Din Consiliul Director fac parte de asemenea parte James Stewart, Vice-President Raiffeisen Bank, trezorier, precum şi Cristian Agalopol, Vice-President Citibank; Cristian Colţeanu, President & CEO GE Romania, Bulgaria & Rep. of Moldova; Jacopo Murzi, Administrator, Janssen Pharmaceutical Companies of Johnson&Johnson; Daniela Nemoianu, Executive Partner KPMG Romania; Nadia Crişan, Managing Director McGuireWoods Consulting Romania; Kostas Loukas, General Manager, Microsoft şi Ionuţ Simion, Partner, PwC Romania.

    “Vom depune toate eforturile pentru a promova priorităţile AmCham pentru creştere economică, stabilitate, predictibilitate şi transparenţă. Repuaţia şi recunoaşterea de care se bucură AmCham Romania, după 20 de ani de prezenţă în Romania,  ne încurajează să continuăm proiectele cheie demarate în timpul mandatului precedent şi să avansăm viziunea şi recomandările membrilor AmCham pentru  creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice a României”, a  declarat Valeriu Nistor,  Preşedintele AmCham Romania.

    Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a fost înfiinţată în anul 1993 şi reuneşte în prezent 360 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 200.000 de locuri de muncă. 

     

  • Statul va lansa la vară licitaţia pentru vânzarea a 26% din acţiunile la Rompetrol Rafinare

     “În această vară lansăm licitaţia pentru vânzarea pachetului de 26% (din Rompetrol Rafinare, n.r). Diferenţa de 18% va rămâne la stat”, a declarat Dumitraşcu la conferinţa “Bursa românească, piaţă emergentă”, organizată miercuri de Ziarul Financiar.

    Potrivit unor surse, de pachetul reptrezentând 26% din acţiunile Rompetrol Rafinare sunt interesate mai multe companii, printre care şi o companie arabă.

    În prezent, statul român deţine 44,69% din Rompetrol Rafinare, iar după vânzarea a 26,7% din acţiuni va rămâne cu o participaţie de 18%.

    Vicepreşedintele Rompetrol, Azamat Zhangulov, declara în ianuarie, într-o conferinţă de presă, că preţul de 200 milioane de dolari oferit statului român de KazMunai Gaz pentru 26,7% din acţiunile Rompetrol Rafinare este “cel mai bun posibil” şi maximul pe care compania îl va plăti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bogat rus a vândut acţiuni Apple şi Facebook pentru a investi în China

     “Companiile chineze reprezintă circa 70-80% din investiţiile noastre în IT în străinătate. Cea mai mare parte a investiţiilor sunt în Alibaba, JD.com şi alte companii cu potenţial ridicat”, a spus Ivan Streşinski, şeful companiei care administrează Usmanov, USM Advisors, citat de Bloomberg.

    Usmanov, în vârstă de 60 de ani, este cel mai bogat rus, cu o avere de 17,5 miliarde de dolari. Anul trecut, el a cumpărat o participaţie de 100 de milioane de dolari la Apple, pe care a vândut-o recent, a spus Streşinski.

    “Sperăm ca investiţiile noastre în companii din China să genereze profituri similare sau chiar mai bune decât companiile din Statele Unite”, a spus Streşinski. China este cel mai mare partener comercial al Rusiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul director al Lufthansa preia conducerea Roche, cea de-a cincea companie farmaceutică din lume după venituri

    În ultimii 19 ani, compania a fost condusă de Dr. Franz B. Humer. Cu ocazia predării mandatului de presedinte al consiliului director al companiei Roche, el a declarat, pentru presa internationala, facand referire la piaţa farmaceutică europeană : “Europa are nevoie de un sistem care să permită companiilor farmaceutice să ramana motivate in a investi in cercetare si dezvoltare. Industria farmaceutica trebuie să colaboreze cu factorii de decizie pentru a crea o formulă prin care sa se recunoasca eficienţa şi valoarea socială a medicamentelor inovatoare”. El a mai adăugat că investiţiile în cercetarea si dezvoltarea de noi produse ar putea scădea în Europa dacă medicamentele originale si inovative nu vor aduce profituri .

    Compania Roche, cu sediul central în Basel, Elveţia, este unul dintre liderii mondiali ai industriei farmaceutice şi de diagnostic. În 2013, Roche avea, la nivel global, peste 85.000 de angajaţi, a investit 8,7 miliarde de franci elveţieni în cercetare şi dezvoltare si a raportat vânzări de 46,8 miliarde de franci elveţieni. Compania Genentech, din Statele Unite, este deţinută în totalitate de grupul Roche. De asemenea, Roche este acţionarul majoritar al companiei Chugai Pharmaceutical, din Japonia.

    .

  • Băsescu a vorbit cu directorul Chevron Europe despre posibilitatea angajării de tineri în companie

     Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre importanţa transferului în România de experienţă dobândită de compania Chevron în exploatările de gaz de şist din Statele Unite ale Americii, ca o contribuţie la dezvoltarea şi la asigurarea securităţii energetice a ţării noastre.

    Preşedintele Traian Băsescu a invitat reprezentanţii companiei Chevron să analizeze oportunitatea ca un număr cât mai mare de tineri specialişti care au absolvit universităţile româneşti să poată fi angajaţi în activităţile pe care compania le desfăşoară în diferitele zone din ţară, se mai arată în comunicatul de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Godmother, agenţia tânărului care deţine compania în care a fost un simplu angajat, trece printr-un proces de rebranding

    Piaţa de advertising a scăzut, în ultimii cinci ani, de la 540 milioane de euro la 300 milioane de euro. În aceste condiţii, compania Godmotther a raportat din 2009 până în prezent o creştere a cifrei de afaceri a companiei de la 900.000 de euro la 2,2 milioane, în vreme ce numărul de angajaţi a crescut de la şase la 30.

    Godmother este o agenţie full service, cu acţionariat românesc, prezentă pe piaţa de comunicare din România din 1997 . În portofoliul agenţiei se regăsesc clienţi precum : Google România, Promenada, Agricover, Lukoil, Libra Internet Bank, Forever Living Products, Cosmopolis,  DoppelHertz sau Profi.

    Citiţi povestea milionarului din satul lui Ilie Moromete în Business Magazin.

  • Agenda digitală europeană, în dezbatere la conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe”

    La conferinţă vor participa ca lectori: Răzvan COTOVELEA – Ministrul pentru Societatea Informaţională; Dan NICA – fost Ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputat şi vicepreşedinte PSD; Peter STEPHENS – Director adjunct, Direcţia Europeană pentru Reformă, Departamentul pentru inovaţie in afaceri şi competenţe; Valentin MIRCEA – Expert în concurenţă şi telecomunicaţii şi senior partner la Mircea&Asociaţii; Ondrej FELIX – Digital Champion, Republica Cehă, Marius GHENEA – antreprenor e-commerce; Cătălin CREŢU – Manager General, Visa România; Richard MYSON – Director Financiar, Delamode România; Valentin ŞTEFAN – Director Dezvoltare, Vodafone România; Tiberiu URDĂREANU – Preşedinte, UTI Systems; Steve NOBLE – Director Vanzări Internaţionale şi Securitate Naţională, L-3 TRL Technology; Marc HOWARD – Director General, Global Brands Protection Ltd şi Kathryn DEMPSTER – Marketing Executive, Tabernus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se pot transforma contractele de închiriere în bombe cu ceas

    DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA ESTE CEL CĂRUIA I SE DATOREAZĂ CODUL CIVIL DUPĂ CARE A FUNCŢIONAT ŢARA ÎN ULTIMA SUTĂ ŞI MAI BINE DE ANI. Deşi inovator pentru vremea sa, trecerea timpului a impus modificări. Iar în noua formă, recent adoptată, se pot regăsi capcane, spune Daniel Moreanu, director juridic al grupului Genesis Development. Grupul este cel mai important proprietar român de birouri din România, care deţine West Gate Park şi Novo Park; Moreanu coordonează departamentul juridic, care cuprinde şase oameni. El spune că noul Cod civil introduce o nouă instituţie, impreviziunea. Acesta se referă la faptul că toate contractele afectate de situaţii neprevăzute vor produce alte efecte decât cele stabilite iniţial de părţi. 

    Oficial, art. 1.241 din cod spune că „părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. (3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împre-jurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”. Ce ascund aceste formulări?


    În cazul în care un contract de închiriere nu este tratat corespunzător, chiriaşul sau proprietarul pot ajunge în instanţă pentru a cere reducerea sau, după caz, mărirea chiriei. Or, evoluţia pieţei imobiliare, în sens pozitiv sau negativ, este aproape imposibil de estimat, punctează avocatul.

    Alţi specialişti mai spun că unele din problemele care se pot ivi în practică vor fi cauzate de interpretarea unor termeni de genul „caracter injust„, „împrejurări” sau „rezonabil”. Faptul că instanţele capătă libertatea de a dispune modificarea contractelor poate duce la lipsă de predictabilitate şi la crearea unei jurisprudenţe diferite.

    AMUZANT DIN PRIMA ZI. Dincolo de detaliile juridice, tânărul avocat, 31 de ani, se dovedeşte un vorbitor degajat şi glumeţ. Daniel Moreanu a urmat Facultatea de drept din cadrul Universităţii Bucureşti, iar aventura în domeniu a început încă din anul 4 de facultate. „Ţinteam să ajung magistrat, judecător, şi am avut un examen la drept comercial, care a fost foarte greu, şi am fost invitat în practică la David şi Baias, care este afiliată la PwC.”

    Sediul era aproape de facultate, în Piaţa Operei din Capitală, şi a acceptat. „A fost foarte amuzant în prima zi”, povesteşte el. A ajuns la sediul firmei la opt, era primul. „Nu era nimeni, în afară de o femeie de serviciu, care mi-a spus că oamenii vin abia pe la 9.30-10.„ Stagiul de practică a durat cam şase luni şi i-au plăcut atmosfera şi modul de lucru, dar şi colaborarea din cadrul echipei: oamenii întrebau, dezbăteau, „totul era foarte interesant din perspectivă juridică”.

    Or, în magistratură un astfel de mod de lucru nu prea există, fiecare judecător se preocupă de dosarele sale, iar asta i-a dat de gândit, spune Moreanu. La finalul facultăţii, în 2006, a primit mai multe oferte de muncă („cred că cinci”), dar a ales-o pe cea a casei de avocatură NNDKP. „A fost alegerea bună”, evaluează el.

  • Ponta: Nu vă luaţi după cine zice că pleacă Renault din România

     Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent că nefinalizarea Coridorului IV paneuropean de transport va duce la pierderea asamblării de la Piteşti, la uzinele Dacia, care deja extinde uzina din Maroc.

    Aflat, luni, la sediul Autorităţii de Management pentru POS “Creşterea competitivităţii economice”, cu ocazia semnării a şase contracte de finanţare propuse de Polul Auto Muntenia, din care face parte şi Dacia Renault, Ponta a ţinut să se refere şi la această declaraţie a preşedintelui.

    “Dacia se pregăteşte şi construieşte motoare EURO 6 în România, aşa că nu vă luaţi după cine zice că pleacă”, a spus Ponta, la finalul discursului ţinut de directorul pentru România al Dacia Renault, Nicolas Maure, în care acesta tocmai anunţase intenţia realizării în România a unor bancuri de testare pentru motoare EURO 6.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gorgona, vinul de după celule

    Pe piaţa din Statele Unite ale Amercii, preţul pentru o sticlă de vin Gorgona poate să ajungă la 95 de dolari. Până în prezent, au fost produse circa 2.700 de sticle, iar 1.000 dintre acestea au ajuns pe rafturile americanilor.

    “Deţinuţii sunt astfel pregătiţi să lucreze şi să trăiască în contact cu natura”, explică Maria Grazia Giampiccolo, directorul închisorii. „Capacitatea închisorii este de 136 de deţinuţi, dar în prezent există 50 deţinuţi. Pentru mulţi dintre ei este încă posibil să ne imaginăm un viitor, deoarece ei ştiu că au şansa de a se reintegra în comunităţile lor cu abilităţi pentru locuri de muncă pe care le pot folosi mai târziu”, a adăugat Giampiccolo.