Unii spun că folosirea de carburanţi premium ar reduce consumul.
Însă, dacă maşina “nu ştie să aprecieze” calitatea carburantului,
pentru că nu a fost construită astfel, atunci dai bani în plus
degeaba.
Alţii spun că “mărimea contează”. De fapt, pot fi maşini mari
(noile maşini hibrid sau cele diesel) cu un consum mic şi,
dimpotrivă, maşini mici cu un consum mare. Aşadar, nici aceasta nu
este o metodă care să dea roade.
Şi atunci, care e soluţia? Citeşte pe
www.incont.ro!
“Eu stiu ca este extrem de greu pentru un om politic sa-si asume
un asemenea mesaj. Eu stiu ca, de regula, aducatorului vestii
proaste i se taie capul. Prefer sa am capul taiat decat sa nu-mi
atentionez propriul popor ca avem de luat decizii extrem de
importante. A continua sa imprumutam pentru cheltuielile noastre
interne si nu pentru dezvoltare ar fi o eroare care ne condamna sa
ramanem tot mai in urma fata de statele dezvoltate ale Uniunii
Europene”, a spus Basescu, la seminarul cu tema “Europa Centrala –
Centrul Europei?”, organizat in cadrul taberei studentesti
“Tusványos 21”, de la Baile Tusnad.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Perele, strugurii, grapefruitul, mandarinele si capsunele au
inregistrat sub 10% in preferintele respondentilor in materie de
consum de fructe.
Studiul, efectuat in aprilie 2010 pe un esantion de 1.053 de
persoane din mediul urban din toate zonele Romaniei, a scos in
evidenta faptul ca mai mult de jumatate dintre respondenti (55%)
consuma fructele intre mese, ca gustari, in timp ce 35% prefera
consumul de fructe seara, iar 23% prefera sa alature fructele mesei
de pranz.
In ceea ce priveste frecventa cu care se consuma fructe, un
sfert dintre respondenti aleg sa consume fructe de cateva ori pe
zi, in timp ce 27% le aleg o data pe zi. Procentaje apropiate s-au
inregistrat in cazul celor care consuma fructe de patru-cinci ori
pe saptamana (15%) sau de 2-3 ori pe saptamana (17%).
Si consumul de sucuri de fructe este dominat de aproximativ
aceleasi preferinte, respectiv portocale, mix de fructe, piersici
si grapefruit.
“Anul trecut, consumul mediu pe automatele de cafea s-a redus
cu 10-15% fata de 2008. Chiar daca companiile ar fi oferit cafeaua
gratis, consumul tot ar fi scazut, tinand cont ca in birourile
companiilor lucreaza acum mai putini oameni decat in 2008, iar pe
strazi circula mai putine masini”, afirma Stefan Neagoe.
Nescafe este cel mai mare brand pe segmentul cafelei instant, care
reprezinta insa doar un sfert din valoarea pieteii. Cele mai mari
rulaje sunt realizate de companiile care activeaza in segmentul
cafelei macinate, liderii pietei fiind Kraft Foods (Jacobs, Nova
Brasilia) si Strauss cu Doncafé, care realizeaza vanzari anuale
estimate la peste 60-70 de milioane de euro.
Romanii beau 20 de cafele de la automat pe an. “Pe piata se vand
anual aproximativ 450 de milioane de cupe de cafea preparate la
cele 40.000 de automate instalate la nivel local”, estimeaza
Neagoe.
Detalii pe www.zf.ro.
Energia regenerabila a asigurat 20,4% din consumul national al
Romaniei in 2008, procent de doua ori mai ridicat fata de cel de
10,3% calculat la nivelul UE. In 2006, ponderea energiei
regenerabile in consum era de 17,5% in Romania, respectiv de 8,8%
in UE. Surse regenerabile de energie sunt considerate, potrivit
comunicatului Eurostat, cele solare termale si fotovoltaice, hidro,
eoliene, geotermale si biomasa.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fata de luna mai, preturile la marfurile alimentare s-au redus
cu 0,06%, la cele nealimentare au crescut cu 0,16%, iar la servicii
s-au majorat cu 0,57%. Cel mai mult s-au scumpit citricele (3,21%)
si fructele proaspete (2,37%), iar cel mai mult s-au ieftinit ouale
(7,83%). Scumpiri au consemnat si transportul aerian (1,58%),
serviciile telefonice (1,58%), autoturismele si piesele de schimb
(0,9%), precum si categoria carti, ziare si reviste (1%). S-au
ieftinit usor cazarea in unitati hoteliere (0,06%) si detergentii
(0,02%).
Pentru sfarsitul lui 2010, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a
anuntat recent ca se asteapta la o inflatie anuala de circa 8%, in
urma recentei majorari a TVA. Autoritatile romane au convenit deja
cu FMI modificarea tintei de inflatie pentru acest an de la 3,5%
(plus/minus 1%) la 7,9%.
Parerile bancherilor in privinta evolutiei inflatiei anuale
raman impartite, in functie de factorii considerati.
Lucian Anghel, economist-sef al BCR, apreciaza ca anul s-ar
putea incheia cu o inflatie intre 7% si 9%, timp ce Melania
Hancila, sefa departamentului de cercetare si strategie de la
Volksbank Romania, estimeaza ca inflatia s-ar putea situa in jur de
8% la sfarsitul anului, ca urmare a majorarii TVA coroborata cu
deprecierea monedei nationale fata de euro, dar mai ales comparativ
cu dolarul. Meral Omer, director de trezorerie al Libra Bank, se
asteapta la o inflatie de 8-8,5%, chiar admitand ca majorarea
preturilor va fi compensata de reducerea consumului.
Daca pretul energiei va ramane constant, reducerea cererii ar
putea compensa o parte a majorarii TVA, mentinand rata inflatiei
sub 10%, considera Dan Bucsa, economist-sef al Bancpost, explicand
ca impactul cererii reduse se refera la aproximativ 60% din preturi
(asa-numita inflatie de baza “core 3”), in timp ce restul (preturi
administrate, volatile, energetice) depind de oferta (accize,
tarife stabilite centralizat, productie agricola).
“Ne asteptam la o inflatie de 7,5% la sfarsitul anului”, declara
Catalina Molnar, senior economist la RBS Bank, considerand ca
efectul majorarii TVA de la 19% la 24% nu va fi transmis in
totalitate in preturi, avand in vedere efectul negativ asupra
consumului, sau cel putin posibilitatea unei ajustari in timp a
preturilor, daca in prima faza comerciantii vor transmite integral
efectul. “Pe de alta parte, aceste presiuni inflationiste sunt de
natura ofertei, si nu consideram ca au o natura persistenta, astfel
ca incepand cu jumatatea a doua a anului 2011 inflatia anuala va
cobori in jurul nivelului de 3%”, afirma Molnar. O viziune
asemanatoare are Rozalia Pal, economist-sef al UniCredit Tiriac
Bank, a carei estimare vizeaza o inflatie anuala de 7,7% la
sfarsitul lui 2010.
Mai optimisti sunt reprezentantii Intesa Sanpaolo Bank, care
estimeaza o inflatie la sfarsitul anului intre 6 si 7%, cu
mentiunea insa ca raman de urmarit factorii ce pot determina o
crestere suplimentara a preturilor – cursul de schimb, politicile
fiscale, evolutia preturilor la gaze naturale si petrol, un an slab
din punct de vedere agricol. Florin Constantinescu, arbitrajist in
cadrul Bancii Carpatica, este de parere chiar ca ar fi posibila o
inflatie de 5,5%.
Locuinta va avea o suprafata de 160 de metri patrati, pe sistem
parter plus etajul 1, si va avea un consum de 15 kWh/mp/an, fata de
consumul unei case construite dupa conceptul arhitectural obisnuit
care are valori cuprinse intre 200 si 400 kWh/mp/an. Potrivit
noilor cerinte generale de performanta energetica stabilite prin
programul national de reabilitare termica a cladirilor, se incearca
atingerea unui consum de 70 kWh/mp/an.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“In momentul de fata, vrem sau nu sa recunoastem, principala
problema este blocajul creditarii la nivelul persoanelor fizice,
blocaj pe care eu il vad in cea mai mare parte artificial (face
referire la dobanzile mari – n.red.). Din pacate, în domeniul
bancar deciziile strategice nu se mai iau in Bucuresti. Cred ca
managementul local al bancilor nu este capabil cu adevărat sa-si
expuna parerile catre decidenţii de la Viena sau Paris, astfel ca
totul este blocat”, a spus Sucu.
El explica faptul ca in Romania problema creditarii nu este a
companiilor mari, avocatii de specialitate negociind clauze
favorabile ambelor parti, cat mai degraba a persoanelor fizice,
situatie in care “banca isi impune intotdeauna punctul de
vedere”.
Cititi un interviu cu Dan Sucu pe
www.zf.ro
Ana – Nu vom vedea o prabusire a
consumului
1. Nimanui nu i-a picat bine vestea ca, practic, totul se va
scumpi in Romania, de la cea mai ieftina paine, pana la cea mai
scumpa masina sau casa. Nimic nu scapa nescumpit. Cu toate acestea,
nevoile noastre raman aceleasi. Cel putin in ceea ce priveste
bunurile de baza. Cred ca o prima filtrare a fost deja facuta, iar
oamenii au cam eliminat ce puteau sa elimine de pe lista de
cumparaturi. Unii au cumparat mai putin, altii mai ieftin, iar
altii le-au facut pe amandoua. In unele cazuri, renuntari
suplimentare ar putea crea un trai la limita subzistentei. Trebuie
insa subliniat faptul ca aici ma refer strict la produsele de baza.
In ceea ce-i priveste pe dealerii auto, pe electroretaileri sau pe
dezvoltatorii imobiliari care mai au apartamente pe stoc, cel mai
probabil va veni o perioada grea, cu scaderi vizibile ale
vanzarilor.
2. Nu este prima oara cand ne confruntam cu o crestere a
preturilor, dar de fiecare data ne-am adaptat, pentru ca nevoia
impunea acest lucru. La fel se va intampla si de aceasta data. Pe
asta mizeaza probabil si retailerii care sunt acum in curs de
expansiune si care au cercetat in amanunt piata si comportamentul
de consum de aici. De fapt, peste tot este la fel – atunci cand ai
nevoie de ceva, cumperi.
3. Cred ca pana acum au fost destule familii care la sfarsit de
luna reuseau sa puna bani deoparte, dupa ce plateau toate datoriile
si mergeau la cumparaturi. Decat sa accepte un stil de viata plin
de restrictii, multi vor prefera sa-si pastreze obiceiurile de
consum, chiar daca asta inseamna ca nu vor mai face economii.
Iuliana – Consumul se va reduce.
Repede
Scaderea consumului va fi accelerata de ultimele masuri
aplicate: reducerea salariilor bugetarilor si cresterea TVA. Prin
aceste masuri, milioane de oameni castiga cu cateva milioane de lei
vechi mai putin. Intr-o forma sau alta, asta se va vedea in consum.
Dar eu cred ca se va vedea repede. De ce:
1. Impactul psihologic. In afara catorva comercianti care au
spus ca vor atenua – cel putin o perioada – cresterea TVA la raft,
preturile au crescut cu cel putin 5% in noaptea dinspre miercuri
spre joi (1 iulie). E adevarat, oamenii isi vor cumpara in
continuare paine, lapte si pui, dar vor cumpara paine si lapte mai
ieftine, vor fi atenti la oferte si da, vor cumpara mai putin. Cel
putin o perioada, pana vor vedea ce se intampla cu veniturile lor,
cu puterea de cumparare, cu deprecierea leului etc.
2. Venitul disponibil. Un profesor avea un salariu mediu de
1.000-1.200 de lei. Reducerea pana la aproximativ 800 lei va
insemna exact banii pe care ii platea la intretinere. Chiar nu va
mai avea de unde sa cumpere curcan pentru masa de duminica. Plus ca
cei 800 de lei nu mai inseamna astazi 200 de euro, ci mai putin.
Plus ca totul – de la servicii la mancare, gradinita copiilor,
haine, un weekend la munte – va fi mai scump. Profesorul isi va
reface bugetul si lista de prioritati. Ca de altfel toti bugetarii
care castiga mai putin, ca si cei care isi pierd joburile, ca si
cei care castiga din ce in ce mai putin.
3. Prioritati. Refacerea listei de cumparaturi va avea ca prim
punct eliminarea costurilor prea mari. De exemplu, benzina: un plin
se va apropia, in medie, de 300 de lei. Pentru o familie cu copii
in care intra lunar 3.000 de lei, este un cost mare. Vanzarile se
vor reduce si, chiar daca tot vom sta in aglomeratie in trafic,
drumurile cu masina se vor scurta. Sau cei care nu vor sa isi
scurteze drumul cu masina vor taia din alta parte. Recent imi
spunea o cunostinta ca a ramas in pana de benzina pentru ca nu mai
avea niciun leu in portofel, nici pentru mancare. Pana la urma,
optiunea a fost a ei.
4. Exceptii. Bineinteles ca exista si foarte multi bani la negru
si ca cei care ii detin vor cumpara in continuare. Dar eu cred ca
si economia subterana va avea scaderea ei, cauzata in special de
scaderea veniturilor. Daca un proprietar de covrigarie nu declara
toate veniturile pentru a nu plati impozit pe profit, nu inseamna
ca vanzarile lui de covrigi nu vor fi in scadere.
5. Nu numai ca oamenii vor cumpara mai putin, dar, cred eu, vor
pune bani deoparte: fie ca sunt 10 lei, 50, 500 sau 1.000 de lei,
oamenii vor pastra o rezerva. Ultimul an a aratat ca poate fi din
ce in ce mai rau.
Toata lumea va plati intr-un fel sau altul in perioada asta.
Poate nu va dura mult. Poate stabilizarea cursului si a inflatiei
vor imbunatati lucrurile, chiar daca taxele vor fi in continuare
mari. Pana atunci insa, fiecare vom taia ceva de pe lista. Fie ca e
un moft pe care ni-l permiteam, fie ca e carnea de gratar.
CONCURS:
Participa la dezbaterea din aceasta saptamana si poti castiga
una dintre cartile:
Perioada de desfasurare a concursului: 2 – 8 iulie 2010
Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.
Castigatorii acestei editii vor fi publicati in revista BUSINESS
Magazin care va aparea in 12 iulie.
Castigatorii acestei editii sunt:
* Romeo Iulian CIOCANEA
* Dragos
Ii asteptam sa ne contacteze la adresa
marketing@businessmagazin.ro
Dupa 162 de ani, aceasta lozinca ar trebui putin adaptata la
realitatile romanesti, dar de partea cealalta a baricadei:
“Capitalisti romani, indiferent daca sunteţi antreprenori mai mari
sau mici, manageri la companii cu actionari romani sau conduceţi
multinationalele, uniţti-va!”.
Sunt vremuri grele, dar trebuie sa rezistati, sa supravietuiti,
nu trebuie sa va abandonaţi afacerile, brandurile, angajatii, tot
ce ati construit, pentru ca nu mai rezistati financiar si psihic,
pentru ca ati obosit sa va luptati cu scaderea pietei, cu lipsa de
clienti, cu lipsa de cash, cu bancile care va cresc dobanzile cand
ar trebui sa vi le scada, cu cei care va datorează bani, dar si cu
cei carora le datorati bani, cu angajatii carora trebuie sa le
tăiati salariile sau chiar sa-i dati afara, cu statul care in loc
sa va reduca taxele vi le mareste sau cu politicienii si
functionarii statului care va cer “bani” pentru ca aveti de unde sa
dati.
Urmeaza una dintre cele mai dificile perioade pentru economie si
businessul privat. Romania nu a experimentat asa ceva pana acum. In
urmă cu 10-20 de ani, cei care si-au luat soarta in maini
deschizandu-si o afacere nu aveau nimic de pierdut, dar acum au.
Cresterea TVA de la 19% la 24% ca reactie imediata a Guvernului
dupa decizia Curtii Constitutionale de invalidare a taierii
pensiilor (cu 5 la 4 la vot) cu 15% ca parte a programului de
austeritate va aduce cresterea inflatiei, a cursului euro, a
dobanzilor, reduceri de consum, tăieri de salarii si un nou val de
concedieri, incetinind astfel iesirea economiei din recesiune.
Aceste lucruri nu vor fi atat de dramatice cum credem acum,
deoarece fiecare companie isi va adapta preturile bunurilor si
serviciilor la cererea efectiva din piata, si nu neapărat va urca
preturile cu echivalentul majorării TVA. Cursul si inflatia vor fi
tinute intr-o marja acceptabila cu ajutorul rezervelor valutare ale
BNR (acum ar trebui sa se vada ca imprumutul de la FMI nu a fost
luat degeaba).
Cititi mai mult pe
www.zf.ro