BusinessMagazin

Tag: bnr

  • Cursul anunţat de BNR a depăşit 4,46 lei/euro şi încheie săptămâna în urcare cu peste 3 bani

    Referinţa pentru euro a crescut cu 0,99 bani, la 4,4645 lei/euro, după ce a urcat şi joi cu 1,31 bani. Un curs mai ridicat a fost înregistrat cel mai recent pe 23 aprilie, la 4,4698 lei/euro. Cursul anunţat joi, de 4,4546 lei/euro, a fost cel mai ridicat începând cu 28 aprilie.

    La sfârşitul săptămânii trecute, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de 4,4315 lei/euro.

    Pentru dolar, BNR a anunţat vineri o paritate de 3,5898 lei, în urcare cu 1,11 bani, după o scădere de 0,98 bani joi.

    Cursul francului elveţian a urcat cu 0,95 bani, la 3,7172 lei. În cazul francului, un curs mai ridicat a fost consemnat cel mai recent pe 3 martie, la 3,7254 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4660 – 4,4680 lei, comparativ cu 4,4540 lei/euro în schimburile perfectate pe finalul şedinţei de joi.

    Schimburile au avut loc vineri între băncile comerciale într-un interval de aproximativ 1,5 bani, cu minimul la 4,4507 lei/euro înregistrat în deschiderea pieţei local şi maximul la 4,4665 lei/euro.

    “Cursul a sărit cam în acelaşi pas de depreciere cu regiunea. În continuare este o atitudine de evitare a riscului. În piaţă au fost şi ordine comerciale, iar la tranzacţionare a fost un mix de bănci locale şi străine. Evoluţia este clară de depreciere a leului”, a declarat pentru MEDIAFAX dealer-ul unei bănci.

    În regiune, forintul s-a depreciat cu 0,3% faţă de euro, iar zlotul cu 0,2%.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au stagnat vineri la 0,08% – 0,49% pe an.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână au rămas neschimbate la 0,13% – 0,61% pe an.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, s-a menţinut la 1,64% pe an.

  • Cursul de referinţă a urcat peste 4,45 lei/euro, pentru prima dată de la sfârşitul lunii aprilie

    Referinţa pentru euro a urcat cu 1,31 bani, la 4,4546 lei/euro, cel mai ridicat nivel începând din 28 aprilie, când cursul s-a situat la 4,4549 lei/euro. Cel mai recent, un curs mai ridicat de 4,45 lei/euro a fost înregistrat pe 30 aprilie, la 4,4503 lei/euro.

    Pentru dolar, paritatea a scăzut cu 0,98 bani, la 3,5787 lei. Evoluţia leului în raport cu dolarul este determinată în funcţie de raportul dintre dolar şi euro pe marile pieţe financiare.

    Cursul francului elveţian a urcat cu 1,28 bani, la 3,7077 lei, cel mai ridicat nivel începând de la mijlocul lunii martie. O paritate mai ridicată a fost înregistrată cel mai recent pe 18 martie, la 3,7081 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4535 – 4,4550 lei/euro, faţă de 4,4430 lei în tranzacţiile de pe finalul şedinţei de miercuri.

    Schimburile au variat într-un inteval mai amplu de 1 ban, cu minimul la 4,4435 lei/euro şi maximul la 4,4550 lei/euro. Volumele au fost ridicate în prima jumătate a şedinţei de joi, cu aproximativ 50% peste media pentru acest interval al zilei.

    “Mişcarea este venită din factori externi, iar leul merge împreună cu regiunea. Există un sentiment de risc şi lumea încearcă să iasă de pe emergente şi să intre pe chestii sigure”, a declarat pentru MEDIAFAX dealer-ul unei bănci.

    În regiune, forintul s-a depreciat cu 0,2% faţă de euro, în timp ce zlotul a înregistrat o variaţie mai redusă.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează joi la 0,08% – 0,49% pe an, faţă de 0,09% – 0,48% pe an miercuri.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,13% – 0,61% pe an, comparativ cu 0,14% – 0,62% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a scăzut uşor, la 1,64% pe an, de la 1,65% pe an în ziua anterioară.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 8-14 decembrie

    8.12
    INS anunţă salariul mediu în luna octombrie

    8.12
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    8.12
    Concert 2Cellos (Sala Palatului, Bucureşti)

    10.12
    INS difuzează cifra de afaceri în comerţ şi servicii pentru populaţie în luna octombrie

    10.12
    BNR publică balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României – 2013

    11.12
    INS difuzează datele privind inflaţia în luna noiembrie

    12.12
    Eurostat publică statistica producţiei industriale în oct. în UE şi zona euro

    12-15.12
    Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    12.12
    Jazz Compas Live (Teatrul Mignon, Bucureşti)

    12.12
    Eurostat anunţă situaţia şomajului în T3 pentru UE şi zona euro

    10-14.12
    Festivalul Internaţional de Film Experimental Bucureşti – BIEFF 2014 (Cinema Pro, Cinema Elvira Popescu)

    până la 16.12
    Miniexpoziţie Codex Altenberger – Sibiu (MNIR, Bucureşti)

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    17,6 mld. lei
    investiţiile nete realizate în economia naţională în T3, cu 0,1% peste nivelul din T3 2013,în timp ce pe primele nouă luni, investiţiile au scăzut cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 42,67 mld. lei (preţuri curente)

    31,467 mld. euro
    rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie, faţă de 32,21 mld. euro la finele lunii octombrie, în timp ce rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea ei fiind de 3,17 mld. euro

    28.555
    numărul de locuinţe terminate în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 1.962 locuinţe faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent

    125 mld. dolari
    valoarea ieşirilor de capital din Rusia estimat pentru acest an ca efect al conflictului din Ucraina, conform ministrului rus al economiei, în timp ce estimarea pentru 2015 este de 90 mld. dolari

    1,5%
    cu atât au scăzut preţurile producţiei industriale în UE în octombrie faţă de aceeaşi lună din 2013, singurele state unde preţurile respective au crescut uşor fiind Bulgaria (0,8%), România (0,5%) şi Suedia (0,1%)

    7,3%
    cu atât a crescut în primele zece luni volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate


     

  • Cum a încercat BNR să stimuleze băncile să dea împrumuturi şi ce a obţinut

    În toamnă, ”dozajul„ clasic a crescut, banca centrală optând pentru un pachet de trei proceduri de relaxare a politicii monetare, abordare mai rar practicată, mai ales că a fost aplicată de două ori succesiv.

    Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în acest an până la un minim istoric de 2,75%. Rezervele minime obligatorii (RMO) la lei au coborât până la 10% şi RMO la valută au fost ajustate până la 14%. Iar coridorul format de facilitatea de credit şi de depozit din jurul dobânzii-cheie – adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi – a fost îngustat până la +/- 2,5 puncte procentuale. La şedinţele de politică monetară din octombrie şi noiembrie BNR a luat trei măsuri de relaxare a politicii monetare dintr-o lovitură. Au fost semne clare şi mult aşteptate de relaxare monetară destinate încurajării creditării. Iar ”câmp de acţiune„ mai există.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi-a exprimat în mod repetat speranţa că vom vedea creditarea totală în teritoriul pozitiv, eventual în vara acestui an. Dar n-a fost să fie aşa. În toamnă, Isărescu spunea că nu este mulţumit de ritmul în care băncile acordă împrumuturi, pornind inclusiv de la mani-era în care abordează clienţii. Cu toate acestea, Isărescu nu a considerat pierdut pariul cu creditarea, în condiţiile în care împrumuturile în lei au fost în ascensiune.

    Guvernatorul BNR a îndemnat băncile să se ”apropie de clienţi„ pentru a stimula creditarea. ”Este bine ca băncile să se apropie de clienţii lor pentru că astfel vor găsi soluţii. Este treaba băncilor să dea credite. Apropierea de clienţi şi nu depărtarea de ei, adică situ-a-rea pe poziţii anta-gonice, va duce la creşterea credi-tării. Altfel, lichiditate este suficientă, bani sunt, ba sunt chiar prea mulţi„, a spus guvernatorul BNR după ultima şedinţă de politică monetară din acest an.

    După aproape trei ani în care au fost ”îngheţate„, ratele rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală au fost relaxate de BNR. Banca centrală le-a pus în acest an băncilor la dispoziţie fonduri cu care să-şi mai plătească din datorii şi lichiditate pentru a putea să dea împrumuturi fără să mai depindă de finanţările de la băncile-mamă. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%). Iar rata-cheie a fost dusă în acest an la minimul istoric de 2,75%, nivel de aproape patru ori mai redus decât dobânda de politică monetară cu care România a intrat în criza economică.

    Care a fost rezultatul relaxării? Creditele în lei au continuat să consemneze ritmuri pozitive de creştere în con-diţiile propagării reducerilor succesive ale ratei dobânzii de politică monetară asupra ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei. Dina-mica anuală reală a creditului acordat sectorului privat a rămas însă în teritoriu negativ pe fondul accentuării contracţiei stocului de credite în valută şi al derulării operaţiunilor de eliminare a creditelor neperformante din bilan-ţu-rile instituţiilor de credit, după cum a explicat BNR. Băncile au credite ne–performante de circa 9 miliarde de euro, iar BNR le sugerează să şi le cu-reţe din portofolii prin scoaterea în afara bilanţu-rilor sau vân-zarea către recuperatorii de creanţe.

  • Isărescu către analişti: Daţi-mi o mână de ajutor, lumea să nu se mai uite la curs, ci la dobânzi

    “Daţi-mi o mână de ajutor să creăm o situaţie de normalitate, să nu se mai uite lumea la cursul de schimb, să se uite mai degrabă la dobândă. Hai să le transmitem românilor o stare de normalitate, asta e normal să se întâmple cu cursul, şi cu variaţii mai mari, nu-i nimic rău. Noi am încercat să spunem că nu ne uităm la curs dacă el se plimbă aşa, într-un interval de 3-4%, nu putem să insistăm, pentru că atunci plecam de la managed floating (fluctuaţie controlată a cursului – n.r.), ne ducem în altă direcţie, în alte politici de curs. Mulţumesc pentru ajutor, sunt sigur că m-aţi înţeles”, s-a adresat guvernatorul analiştilor, la seminarul “Economia românească între macrostabilitate şi microtensiuni”, organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) la Banca Naţională.

    El a amintit că BNR nu a adoptat niciodată o politică de free floating, prin care să lase cursul să fluctueze liber.

    “Cu toate că, să vă dau o ironie a istorie, când mi-am susţinut în perioada comunistă teza de doctorat, am pledat pentru free floating. Când am ajuns pe scaunul de guvernator, mi-a trecut, dar asta e altceva, face parte din istoria mea personală”, a spus Isărescu.

    El a reiterat ideea că BNR nu stabileşte cursul de schimb, ci calculează o medie între cursurile celor mai importante 10 bănci de pe piaţă, pe care o publică “din considerente statistice, vamale, chiar şi mediatice”.

    “Toată lumea spune cursul Băncii Naţionale, nu spune nimeni cursul mediu al pieţei valutare din România stabilit independent de Banca Naţională, calculat din considerente statistice de BNR, nu e un lucru minor”, a punctat şeful BNR.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 24-30 noiembrie

    25.11
    BNR publică indicatorii monetari pentru luna octombrie

    25.11
    Eurostat publică prima estimare a datelor balanţei de plăţi în UE şi zona euro în al treilea trimestru

    27.11
    DG-ECFIN publică sondajele în rândul consumatorilor şi al companiilor din UE pentru luna noiembrie

    27.11
    Consiliul UE pentru transporturi, telecom şi energie (Bruxelles)

    28.11
    INS anunţă datele şomajului BIM şi autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri în octombrie

    28.11
    INS prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru nov. 2014 – ian. 2015

    29.11
    Eurostat anunţă prima estimare a inflaţiei în UE şi zona euro pentru noiembrie

    până la 29 nov.
    Expoziţia “Materia martir. Grâul” (MŢR, Bucureşti)

    30.11
    Concert Grigore Leşe (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 1 mar. 2015
    Expoziţia “Regele a murit! Trăiască Regele!” (MNIR, Bucureşti)

  • Isărescu: Leul stă tolănit în intervalul 4,40-4,44 de jumătate de an,a ignorat şi campania electorală

    “După un timp, publicul a văzut că direcţia leului nu e numai în sensul deprecierii, e şi în apreciere, stă tolănit leul în intervalul 4,40-4,44 (lei/euro – n.r.) de aproape jumătate de an, adică mai puţin de 1%. Mai mişcă aşa uşor din coadă, dar sub 1%”, a afirmat Isărescu miercuri, în deschiderea seminarului Colocvii de Politică Monetară organizat de banca centrală.

    Guvernatorul a arătat că leul “s-a tolănit” şi mai tare din luna septembrie, ignorând total campania electorală pentru preşedinţie, faţă de alţi ani când reacţiona după declaraţii politice.

    “Gândiţi-vă ce era anterior într-un an electoral! Ignoră (leul – n.r.) total campania electorală, ba el s-a tolănit şi mai tare din septembrie, dacă ne uităm la cifre, a devenit şi mai leneş, ca să nu-l numesc altfel, să nu-l jignesc. Şi bineînteles că apare întrebarea «Dom’ne, cât mai durează această stare de – să nu-i spun nesimţire, că-l jignesc – de insensibilitate, ignorare a scenei politice, unde au loc mişcări, declaraţii?» Înainte, cu câte declaraţii s-au făcut în campania electorală, stăteam cu ochii cât cepele să-l vedem pe unde se duce, nimic!”, a spus Isărescu.

    El a amintit că în urmă cu câţiva ani exista o asimetrie destul de mare în relaţia dintre fluctuaţia cursului de schimb şi variaţia anumitor indici economici, o depreciere influenţând inflaţia destul de rapid, cu un impact dublu decât în cazul aprecierii, însă în ultima perioadă această asimetrie s-a redus.

    “Am tot vorbit de o anumită asimetrie în această relaţie, când cursul se deprecia, transmisia asupra inflaţiei era extrem de rapidă, când se aprecia (…). Acum vreo şapte ani calculam o asimetrie de 1 la 2, deci o depreciere era dublă ca impact comparativ cu aprecierea, nu erau studii destul de adâncite atunci, erau mai degrabă empirice. Analiza spune că asimetria s-a diminuat“, a spus Isărescu.

    Astfel, “lumea” scapă de temerea deprecierii “după luni şi luni de zile”, iar dominaţia cursului se diminuează.

    Isărescu a avut cuvântul de deschidere a unui colocviu de politică monetară organizat de BNR, în care au fost prezentate trei studii privind relaţia pieţe financiare – PIB, impactul preţurilor produselor din import în inflaţie şi evoluţia relaţiei şomaj – inflaţie în condiţiile crizei financiare.

    El a arătat că studiile prezentate vor arăta mai multă transparenţă din partea băncii centrale şi că politica monetară nu se bazează pe metode ascunse, ci pe analize ştiinţifice bine documentate.

    Şeful BNR recunoaşte că politica monetară are o problemă de credibilitate, ceea ce ar explica şi faptul că multă lume ignoră performanţa României de a fi singura ţară care a îndeplinit toate cele cinci criterii de la Maastricht.

    Pe de altă parte, guvernatorul a amintit şi de faptul că analiştii băncilor care bănuiau banca centrală de “politici monetare oculte” şi comentau deciziile luate aveau, de fapt, şi anumite interese proprii.

  • BNR lansează pentru colecţionari o nouă monedă din argint

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală: 10 lei; metal: argint; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 grame; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei redă un desen al artistului plastic Eugen Drăguţescu, valoarea nominală “10 LEI”, inscripţia “ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune “2014”. Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura lui Eugen Drăguţescu şi anii între care a trăit “1914”, “1993”.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 330,00 lei/buc.

    Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguţescu au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

  • Isărescu: Alcoolul şi tutunul se vor ieftini anul viitor, dar se va scumpi benzina

    “La produsele din tutun şi băuturi alcoolice avem creşteri în 2014 şi scăderi în 2015. Sunt legate de faptul că tot programul de accizare a fost îndeplinit, deci nu mai vedem aici probleme deosebite”, a spus Isărescu la prezentarea raportului trimestrial privind inflaţia.

    Pe de altă parte, Isărescu a precizat că nu are indicaţii de la Ministerul Finanţelor privind construcţia bugetară sau alte măsuri fiscale, dar banca centrală încorporează în modele numai evoluţiile certe care decurg din actele normative în vigoare.

    Ulterior, reprezentanţii BNR au precizat că prognoza se bazează pe legislaţia în vigoare, care prevede calculul accizei prin indexarea cursului de schimb de la 1 octombrie 2013 cu rata inflaţei din ultimele 12 luni, la fel cum s-a procedat şi în acest an.

    Prognoza BNR indică însă o scumpire a combustibililor cu circa 0,3%, în ciuda reducerii accizei, cel ma probabil pe o estimare de creştere a preţului internaţional al petrolului.

    Pentru 2015, banca centrală a revizuit în scădere cu 0,8% prognoza de inflaţie, de la 3% în august la 2,2%.