BusinessMagazin

Tag: activitate

  • Poşta a deschis primul oficiu în franciză în Capitală. Beneficiarul: complexul comercial Domino Plaza

     Poşta a deschis primul oficiu în franciză în Capitală, în cartierul Tei, în parteneriat cu complexul comercial Domino Plaza, care a investit 40.000 de lei în această unitate poştală, potrivit oficialilor companiei.

    “Aproximativ 80.000 de locuitori din Cartierul Tei vor putea să-şi plătească facturile sau să expedieze colete din acelaşi loc în care îşi fac şi cumpărăturile. Subunitatea poştală Partener Domino a fost dotată de către beneficiarul de franciză cu toate echipamentele impuse de activitatea poştală, inclusiv cu sistemele de securitate necesare. Costul estimat al investiţiilor făcute de către Domino Servicii Diverse este de aproximativ 40.000 de lei”.

    În cadrul oficiului vor lucra trei angajaţi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai tare şomer din România. Era disperat că nu îşi găseşte serviciu, acum face profit de 220.000 de euro cu firma lui

    Cel mai profitabil SRL-D, conform datelor furnizate de Ministerul de Finanţe pentru anul 2013, este firma Power Medycar din Satu Mare, cu un profit de aproape 220.000 de euro, iar în top 10 jumătate sunt firme din Ardeal, scrie Vocea Transilvaniei.

    Între primele zece se mai regăsesc firmele Daleo Ilari din judeţul Maramureş, aflată în insolvenţă (96.000 de euro), Tawnie Spark, din judeţul Bistriţa-Năsăud (94.000 euro), Take Off Labs din judeţul Cluj (89.000 de euro) şi Artify Media, din Judeţul Cluj (61.000 euro), potrivit datelor ONRC.

    Povestea de succes din Medieşu Aurit a soţilor Cristian şi Carmen Pop a început într-un moment în care se aflau într-o situaţie dificilă. Cristian Pop era şomer şi nu mai ştia încotro să o apuce. Spălătoria auto şi vulcanizarea au construit-o pe locul fostului CAP din Medieşu Aurit, folosit până atunci doar pe post de locuinţe sociale pentru rromii din comună. Soţii Pop şi-au pus la bătaie economiile de câţiva ani: 20.000 de euro.

    “Văzând la ştiri informaţii despre program, studiind puţin pe internet ca să aflăm mai multe informaţii despre programul de finantare şi stimulare a SRL-D-urilor, am decis să înfiinţăm această societate. Domeniul de activitate a fost ales în ideea de a oferi servicii într-o zonă în care nu exista aşa ceva. În comuna Medieşu Aurit, o comună cu peste 3.000 de locuitori şi asfaltată în proporţie de 40%, nu exista o vulcanizare. Cea mai apropiată e la 10 km. Având în vedere bugetul subvenţiei, am zis că ne încadrăm, şi astfel am decis să aplicăm”, a declarat Cristian Pop pentru sursa citată.

    După un an complet de funcţionare, afacerea reuseşte să se susţină singură. Anul trecut, profitul realizat de societate a fost de aproape 220.000 de euro, iar cifra de afaceri s-a situat la 267.000 de euro, firma având trei angajaţi.

    Societatea mai are ca obiect de activitate şi instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale, servicii de inginerie, consultanţă tehnică, adăugate pentru ca tânărul Cristi Pop să îşi poată practica meseria.

     

  • René Schöb este noul Country Managing Partner Mazars

    “În acest moment continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă, după recenta fuziune. Actualul context dinamic al economiei ne oferă cu siguranţă multe oportunităţi, iar noi le vom folosi. Companiile au nevoie de soluţii integrate, complexe şi diversificate de consultanţă pentru a găsi răspunsul potrivit la această schimbare continuă a mediului economic”, spune René Schöb.

    După realizarea fuziunii, când a preluat conducerea Departamentului Tax Advisory, René Schöb a remodelat şi întărit această linie de business Mazars. În această perioadă, serviciile de consultanţă fiscală ale firmei au crescut semnificativ datorită extinderii portofoliului de clienţi în sectoare precum serviciile financiare, producţie, imobiliar, logistică, FMCG, farmaceutice, dar şi ca urmare a diversificării ofertei de servicii specializate. Echipa departamentului a fost de asemenea extinsă cu un nou Tax Partner, prin venirea lui Edwin Warmerdam, care conduce în prezent serviciul Mazars Dutch Desk, specializat în asistenţa acordată comunităţii de afaceri olandeze.

    René Schöb are o experienţă profesională de peste 16 ani în domeniul financiar, din care 8 ani a activat în calitate de consultant fiscal şi financiar în România. Este cetăţean elveţian şi absolvent al Universităţii de Ştiinţe Aplicate din St. Gallen, Elveţia, iar în România este cunoscut ca expert în comunitatea investitorilor străini, îndeosebi în rândul vorbitorilor de limbă germană. De-a lungul anilor, a oferit consultanţă pentru mai bine de 150 de firme, în procesul de intrare a acestora pe piaţa locală.

    Mazars este o organizaţie internaţională, integrată şi independentă, specializată în servicii de audit şi consultanţă financiară, consultanţă fiscală, contabilitate şi salarizare, oferite de peste 13.800 de specialişti în 72 de ţări. În anul financiar 2012-2013, Grupul Mazars a înregistrat o cifră de afaceri de 1.045,6 mil euro, în creştere cu 3,2 % faţă de perioada anterioară.

  • René Schöb este noul Country Managing Partner Mazars

    “În acest moment continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă, după recenta fuziune. Actualul context dinamic al economiei ne oferă cu siguranţă multe oportunităţi, iar noi le vom folosi. Companiile au nevoie de soluţii integrate, complexe şi diversificate de consultanţă pentru a găsi răspunsul potrivit la această schimbare continuă a mediului economic”, spune René Schöb.

    După realizarea fuziunii, când a preluat conducerea Departamentului Tax Advisory, René Schöb a remodelat şi întărit această linie de business Mazars. În această perioadă, serviciile de consultanţă fiscală ale firmei au crescut semnificativ datorită extinderii portofoliului de clienţi în sectoare precum serviciile financiare, producţie, imobiliar, logistică, FMCG, farmaceutice, dar şi ca urmare a diversificării ofertei de servicii specializate. Echipa departamentului a fost de asemenea extinsă cu un nou Tax Partner, prin venirea lui Edwin Warmerdam, care conduce în prezent serviciul Mazars Dutch Desk, specializat în asistenţa acordată comunităţii de afaceri olandeze.

    René Schöb are o experienţă profesională de peste 16 ani în domeniul financiar, din care 8 ani a activat în calitate de consultant fiscal şi financiar în România. Este cetăţean elveţian şi absolvent al Universităţii de Ştiinţe Aplicate din St. Gallen, Elveţia, iar în România este cunoscut ca expert în comunitatea investitorilor străini, îndeosebi în rândul vorbitorilor de limbă germană. De-a lungul anilor, a oferit consultanţă pentru mai bine de 150 de firme, în procesul de intrare a acestora pe piaţa locală.

    Mazars este o organizaţie internaţională, integrată şi independentă, specializată în servicii de audit şi consultanţă financiară, consultanţă fiscală, contabilitate şi salarizare, oferite de peste 13.800 de specialişti în 72 de ţări. În anul financiar 2012-2013, Grupul Mazars a înregistrat o cifră de afaceri de 1.045,6 mil euro, în creştere cu 3,2 % faţă de perioada anterioară.

  • Cât au vorbit deputaţii în plen: Paleologu, Udrea, Roman, printre cei care au luat cuvântul doar de cel mult două ori în 2014

    Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu, fost membru PDL, în prezent PMP, a luat cuvântul doar o dată în plenul Camerei în acest an şi a iniţiat patru proiecte de lege în 2014, din care unul se referea la modificarea unei ordonanţe privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

    Preşedintele PMP, Elena Udrea, a vorbit în acest an doar de două ori în plenul Camerei. Ea a dat mai multe declaraţii pe holurile Parlamentului. La şedinţa deputaţilor, Udrea a luat cuvântul în februarie 2014, când a anunţat că demisionează din PDL şi în martie, la dezbaterea proiectului de modificare a compoziţiei Guvernului.

    Fostul premier Petre Roman (PNL) a vorbit doar pe 24 februarie în plenul Camerei, pentru păstrarea unui moment de reculegere în memoria celor care au murit pe baricade în recentele evenimente din Ucraina, dar şi la dezbaterea unui proiect de hotărâre privind o propunere de Regulament al PE privind comisioanele interbancare pentru operaţiunile de plată pe bază de card.

    Roberta Anastase (PDL), fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, nu a vorbit deloc în plenul Camerei în acest an şi a depus, în scris, o singură declaraţie politică intitulată “Şomaj până la capăt!”.

    Şi Nicolae Păun (Partida Romilor) nu a vorbit deloc în plenul Camerei în acest an, ca şi fostul ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi (PPDD), care în 2014 a preferat să depună în scris o singură declaraţie politică intitulată “Redaţi minerilor Văii Jiului demnitatea pe care o merită!”.

    Pe la tribuna Camerei nu a trecut nici Mădălin Voicu (PSD), care a vorbit ultima dată în plenul Camerei în 2012, la depunerea jurământului.

    Ludovic Orban (PNL) a venit de patru ori în acest an la microfonul Camerei, liberalul Nini Săpunaru, doar o dată, în luna aprilie, timp de un minut şi patruzeci de secunde, la un proiect de lege privind prima intabulare a terenurilor agricole şi forestiere, iar Mihai Răzvan Sturzu (PSD) a vorbit de trei ori, aproape 10 minute în total.

    Deputatul PNL Cristina Pocora luat cuvântul doar o dată în plenul Camerei, la dezbaterea asupra proiectului privind ziua liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului, iar Cezar Preda (PDL) a vorbit în acest an de trei ori în plenul Camerei, în jur de patru minute în total.

    De trei ori au mai vorbit în acest an fostul ministru al Comunicaţiilor Valerian Vreme, deputatul PSD Bogdan Niculescu Duvăz, în timp ce Eugen Bejinariu (PSD) şi fostul ministru al Sănătăţii Attila Korodi au venit la tribuna Camerei de două ori în acest an.

  • A renunţat la o bursă în străinătate şi la o carieră în multinaţionale şi face 40.000 de euro educând firmele din România

    „Esenţa lucrurilor la mine a fost mereu legată de o alegere: rămân cu bursa sau îmi fac o afacere, vând afacerea sau o păstrez, mă angajez sau încep un alt business“, îşi descrie Cosmin Mălureanu parcursul antreprenorial. În prezent, conduce firma Ascendia Design, axată pe dezvoltarea de software educaţional, care a ajuns anul trecut la 25 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 350.000 de euro, cu un profit net de circa 40.000 de euro.

    Fiu de profesor de economie, tânărul a fost pasionat dintotdeauna de această disciplină: a participat la olimpiade naţionale, dar şi la numeroase jocuri economice în cadrul Junior Achievement Young Enterprise Europe, odată cu intrarea programului în România. După absolvirea liceului, a fost acceptat la secţia de Cibernetică a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar primul job l-a obţinut chiar în anul I, ca asistent în cadrul echipei care se ocupa de calculatoarele din dotare.

    Şi-a întrerupt studiile de la ASE după ce a fost acceptat în cadrul unei burse care îi oferea oportunitatea de a studia aceeaşi disciplină în Grecia. Între timp, în România se lucra la sistemul naţional de informatizare a şcolilor şi liceelor şi a văzut în aceasta o oportunitate de business de neratat, mai ales pentru că lucrase anterior pentru un profesor care dezvolta software educaţional.

    Astfel, şi-a convins părinţii că, deşi avea o bursă de 500 de euro, mai mare decât salariile lor de atunci, cea mai bună variantă pentru el era să îşi înceapă propria afacere. Avea 20 de ani când, împreună cu alţi trei colegi şi cu sprijinul dirigintei din liceu, au înfiinţat firma Spiderman. Au dezvoltat câteva scenarii de software educaţional pe care au reuşit să le vândă către Siveco, firma ce câştigase implementarea proiectului în toată ţara. Viziunea diferită dintre partenerii de afaceri şi dorinţa lui Mălureanu de a-şi reîncepe studiile din România i-au determinat însă să vândă firma după doi ani de activitate. Le-au revenit fiecăruia câte 20.000 de euro, iar Mălureanu şi-a investit toţi banii pe piaţa de capital.

    „Am început să fac cursuri, să fiu cunoscut în zona pieţei de capital şi să multiplic de cinci ori suma câştigată“, descrie Mălureanu activitatea din acea perioadă. Deşi domeniul îl pasiona şi primise două oferte de joburi plătite cu aproximativ 2.000 de dolari, ca broker în cadrul unui fond de investiţii, dar şi ca membru al unei echipe de dezvoltare dintr-o companie din zona IT, Mălureanu a ales din nou varianta antreprenoriatului. „Dacă pe piaţă exista oportunitatea, era cazul să mă mişc.“ Astfel, în 2007, în pofida pespectivelor unei vieţi boeme şi lipsite de griji pe care i le-ar fi putut oferi brokerajul, Mălureanu a pus bazele firmei Ascendia Design, investind cei 100.000 de euro pe care îi strânsese.

    Firma a lucrat la început ca subcontractor pentru diverse companii integratoare, dezvoltând conţinut pentru proiecte la nivel naţional şi internaţional, în ţări precum Cipru, Egipt, Maroc, Kazahstan. Pe lângă dezvoltarea de e-content pentru marii integratori, a început să ofere servicii de dezvoltare de conţinut personalizat pentru companii.
     

  • Rusia ar putea restricţiona şi chiar INTERZICE accesul companiilor aeriene europene spre Asia

     “Oficialii ruşi iau în considerare impunerea restricţiilor şi chiar interzicerea tranzitului zborurilor companiilor aeriene europene spre Asia prin spaţiul aerian al Rusiei”, au declarat surse ruse.

    De asemenea, una dintre surse a declarat cotidianului Vedomosti că discuţiile privind posibile restricţii pentru companiile aeriene europene care folosesc rutele transsiberiene au început la scurt timp după primul set de sancţiuni decis de UE la adresa Rusiei.

    Decizia finală va fi luată de Guvernul rus, iar consultări pe această temă sunt în curs de desfăşurare în rândul experţilor din Ministerul Transporturilor şi Ministerul de Externe, a precizat o sursă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă brăţările inteligente în România şi ce funcţii au

    Câteva mii de accesorii wearable (dispozitive purtate pe corp) care monitorizează activitatea, caloriile arse şi somnul utilizatorilor sau care sunt utilizate ca o extensie a telefonului mobil au fost vândute în România la aproape un an de la lansarea lor, iar retailerii anticipează creşteri de peste 100%.

    Dispozitivele wearable includ brăţări de monitorizare a activităţilor sportive, a bătăilor inimii, precum şi a somnului, dar şi ceasuri inteligente care sunt practic o extensie a telefonului mobil – poţi vedea notificările, face poze sau vorbi la telefon.

    Sud-coreenii de la Samsung s-au numă­rat printre primii care au lansat un accesoriu wearable – ceasul inteligent Galaxy Gear prezentat în septembrie 2013 -, introducând ulterior pe piaţă şi brăţara Gear Fit care monitorizează paşii şi distanţele parcurse, bătăile inimii, dar care permite şi vizualizarea notificărilor primite pe telefonul mobil.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Investitorii încep să creadă din nou în piaţa de fuziuni şi achiziţii

    MATTHEW LAYTON, GLOBAL MANAGING PARTNER AL CASEI DE AVOCATURĂ BRITANICE CLIFFORD CHANCE, FIRMĂ CU ÎNCASĂRI ANUALE DE CIRCA 1,6 MLD. EURO, PRIVEşTE CU OPTIMISM EVOLUţIA TRANZACţIILOR DE FUZIUNI şI ACHIZIţII (M&A – mergers & acquisitions), inclusiv în sfera serviciilor financiare. Şi Daniel Badea, Managing Partner la Clifford Chance Badea, susţine că dinamica activităţii M&A s-a intensificat în ultimii ani, pe măsură ce priorităţile şi strategiile instituţiilor financiare s-au schimbat sub presiunea noilor provocări. ”În toate sectoarele am remarcat o oarecare revenire a încrederii şi a apetitului pentru fuziuni şi achiziţii. Cred că activitatea M&A va continua în sectorul serviciilor financiare„, a declarat într-un interviu Matthew Layton, care a preluat la începutul lunii iunie şefia Clifford Chance, una dintre cele mai puternice firme de avocatură din lume. Clifford Chance face parte din renumitul grup ”Magic Circle„, care include elita avocaturii londoneze.

    Piaţa de fuziuni şi achiziţii, care poate să fie considerată un barometru al economiei, a resimţit criza financiară şi economică globală, numărul deal-urilor fiind în declin. Ultimii ani au marcat, însă, un reviriment, iar evoluţia favorabilă a continuat în prima parte din 2014. Valoarea tranzacţiilor globale de M&A a crescut cu 30% în primul semestru din 2014, comparativ cu S2 2013, la 1,5 trilioane de dolari, potrivit unui supliment recent al Clifford Chance privind dinamica globală a M&A. Ultimii ani au fost dificili pentru instituţiile de credit, care încearcă să găsească noi surse de creştere a profiturilor, afectate de noile reglementări mai dure. ”Pentru noi această industrie a fost, probabil, una dintre cele mai active de la declanşarea crizei financiare globale, în condiţiile în care băncile au căutat să-şi remodeleze bilanţurile şi profilul produselor, să răspundă la modificările de reglementări şi să dezvolte propriile strategii specifice. Astfel de operaţiuni continuă„, susţine Layton.

    În cazul băncilor, uneori este vorba despre cesiuni de portofolii, anumite pachete de active fiind eliminate din bilanţuri. În alte cazuri este vorba despre redefinirea strategiei de business, care poate determina renunţarea la anumite pieţe sau anumite segmente de clienţi. ”Este interesant că serviciile financiare au devenit atractive pentru fondurile de investiţii private equity. În anumite jurisdicţii, observăm un interes continuu manifestat de un număr tot mai mare de investitori private equity faţă de sfera serviciilor financiare, inclusiv în susţinerea consolidării în piaţa bancară de retail. De aceea, considerăm ca acest domeniu este în continuare un domeniu important de activitate pentru noi„, susţine şeful Clifford Chance. Încrederea revine, iar în majoritatea pieţelor clienţii încearcă să îşi relanseze strategiile de investiţii.

    ”Nu ai prea mult de ales când vine vorba să încerci în permanenţă să îmbunătăţeşti eficienţa, să reduci costurile sau să menţii marjele de profit. Pot fi văzute toate oportunităţile.„ Deşi există încredere şi apetit pentru investiţii, investitorii sunt mult însă mai rezervaţi să-şi asume riscuri decât au fost înainte de declanşarea crizei financiare globale, apreciază Layton. Iar stabilirea preţului rămâne încă o provocare, în condiţiile în care pieţele de capital au performat bine.

    Şi în România interesul pentru activitatea de fuziuni şi achiziţii, inclusiv în sectorul bancar, s-a intensificat. 2013, al cincilea an de la începutul crizei, a marcat dezgheţul pie-ţei de tranzacţii în sistemul bancar, iar trendul favorabil continuă şi în acest an. Pe lângă tranzacţiile cu portofolii, pe piaţa bancară autohtonă au existat şi deal-uri cu pachete de acţiuni.  În prima parte a acestui an Bank of Cyprus a vândut 10% din acţiunile Băncii Transilvania pentru suma de 82,5 mil. euro, unul dintre principalii cumpărători fiind SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD.

    Totodată, fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Ca-pital, a reuşit să finalizeze tranzacţia de preluare a Nextebank, controlată de grupul maghiar MKB. Totodată, omul de afaceri Ion Ţiriac a ajuns la un acord cu grupul italian UniCredit pentru vânzarea participaţiei de circa 45% pe care o deţine la UniCredit Ţiriac Bank România. Aşteaptă cumpărători în continuare Millennium Bank, Credit Agricole, Marfin, RBS, dar şi bănci de talie mare, precum Volksbank (pentru 2015), iar cel puţin un antreprenor român vrea să îşi vândă banca. Volksbank a bătut palma cu fondurile de investiţii HIG Capital şi AnaCap, aliate cu gigantul german Deutsche Bank, pentru preluarea unui pachet de credite neperformante de aproape o jumătate de miliard de euro pentru care au oferit circa 100 milioane de euro.

    ”Consolidările pe piaţă sunt anticipate de câţiva ani. În prezent, lucrăm la câteva tranzacţii care presupun asemenea consolidări, inclusiv prin transferuri de portofolii. La nivel global, se vorbeşte din ce în ce mai mult despre noi paradigme de reglementare (în cea mai mare parte în sens restrictiv), dar şi despre sistemele alternative de finanţare de către entităţi non-bancare (aşa-numitul shadow banking)”, spune Daniel Badea, managing partner al biroului Clifford Chance de la Bucureşti. ”Sectorul bancar din umbră„ din China, dar şi din SUA şi Europa este în curs de dezvoltare foarte rapidă. ”Am văzut că pe lângă instituţiile financiare mari a mai apărut o nouă categorie de clienţi care câştigă o importanţă mai mare în cadrul «sistemului bancar din umbră»”, a spus Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.

    Nume precum Apollo sau Blackstone devin jucători destul de importanţi în pieţele financiare europene şi americane şi încep să se uite şi la Asia. Ascensiunea ”sistemului bancar din umbră„ este stimulată de reglementările mai stricte care vizează băncile, de impactul restricţiilor legate de capital şi lichiditate asupra bancilor. ”Cred că vom vedea în continuare restricţii de capital pentru bănci şi, prin urmare, «sectorul bancar din umbră» va continua să crească„, susţine Malcolm Sweeting.

    În contextul noilor reglementări mai restrictive impuse la nivelul sectorului bancar, anumite bănci se concentrează din ce în ce mai mult pe piaţa internă şi, prin urmare, ţările care au depins în principal de instituţiile financiare cu capital străin au simţit impactul acestei schimbări. Royal Bank of Scotland şi Lloyds Bank sunt două exemple care evidenţiază această schimbare de strategie prin concentrarea pe piaţa internă. Totodată, vedem bănci cu aspiraţii de a deveni jucători globali, pe care şi le temperează, mai spune Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.

  • NATO analizează datele de zbor ale avioanelor AWACS din România şi Polonia, în tragedia din Ucraina

     Alianţa Nord-Atlantică s-a declarat, vineri, “preocupată” cu privire la armamentul greu folosit de separatiştii proruşi în estul Ucrainei, după prăbuşirea avionului aparţinând Malaysia Airlines în regiunea Doneţk.

    “Suntem preocupaţi în legătură cu numărul crescând de armament greu folosit de separatişti în estul Ucrainei, precum şi în ceea ce priveşte gradul tehnologic ridicat al echipamentelor militare”, a declarat un oficial NATO.

    “Am constatat că Rusia permite în continuare trecerea mercenarilor şi a armamentului greu la graniţele cu Ucraina”, a adăugat oficialul.

    Întrebat despre circumstanţele prăbuşirii avionului Malaysia Airlines în zona de conflict din Ucraina, oficialul a refuzat să comenteze în legătură cu o situaţie care ţine de “domeniul informaţiilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro