BusinessMagazin

Tag: Zbor

  • Ryanair face angajări în România. Ce salarii poţi obţine ca însoţitor de zbor

    În următoarele săptămâni, Crewlink, partener de recrutare pentru Ryanair, va găzdui sesiuni de recrutare în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, iar toţi cei interesaţi de aceste poziţii sunt bineveniţi să aplice.

    Reprezentanţii companiei spun că oferă un curs de formare complet şi nu este necesară o experienţă anterioară în domeniu. După finalizarea cursului de formare aplicanţii vor avea oportunitatea de a fi repartizaţi la una din bazele europene ale Ryanair. Câştigurile în anul I vor fi cuprinse, potrivit reprezentanţilor companiei, între 17.000 şi 23.000 de dolari.

    Reprezentanţii companiei spun că printre beneficiile acordate angajaţilor se numără: curs de formare gratuit, alocaţie plătită pe durata cursului de formare, uniform gratuită în anul 1 şi alocaţie pentru uniformă în anul 2, o alocaţie de 750 de euro pentru noii recruiţi, salariu de bază competitive, bonus de productivitate, ore de serviciu plătite şi bonus din vânzări, oportunităţi de promovare, ore de serviciu plătite/bonus din vânzări, bonus de productivitate, ccontract garantat pentru doi ani şi opţiunea ulterioară de contract permanent, varietate în alegerea bazelor, program stabil de 5 zile de lucru şi de trei libere, avantaje de călătorie pentru staff, securitatea de a lucra pentru o companie aeriană stabilă financiară.

    Zilele de recrutare sunt: 18 aprilie – Iaşi, 19 aprilie – Cluj-Napoca, 2 mai – Timişoara, 3 mai – Bucureşti, 18 mai – Bucureşti, 23 mai – Cluj-Napoca.

     

  • Operatorul aerian low-cost Wizz Air lansează un nou zbor din România. Unde veţi putea ajunge cu preţuri care pornesc de la 109 lei

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, noul serviciu cu tarif redus de la Bucureşti spre Kutaisi, Georgia, va începe din 3 iulie 2018 cu o frecvenţă de trei zboruri pe săptămână în zilele de marţi, joi şi sâmbătă. Tarifele de zbor pentru această destinaţie pornesc de la 109 lei/segment de zbor (cu toate taxele obligatorii incluse).

    Potrivit reprezentanţilor companiei, anul acesta vor începe din ţară  19 zboruri noi de pe aeroporturile din Sibiu, Iaşi, Cluj şi Bucureşti.

     

  • Cum poţi ajunge pilot Wizz Air

    Dacă candidaţii dovedesc că îndeplinesc anumiţi termeni şi condiţii, Wizz Air îşi asumă  prefinanţarea unei părţi a taxelor de şcolarizare, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei. Actualul program colaborează cu două şcoli Tréner Kft în Nyiregyháza şi Egnatia Aviation în Kavala, Grecia. Cursurile urmează să înceapă în lunile iulie şi septembrie cu Egnatia şi în noiembrie cu Tréner Kft.


    Programul integrat constă în 750 de ore la sol, 60 de ore în simulator şi 145 de ore de antrenament de zbor pe parcursul a 16 sau 21 de luni la una dintre cele mai experimentate şcoli de zbor partenere Wizz Air. Pe parcursul acestor luni de training-uri introductive, cadeţii încep să dobândească cunoştinţele necesare şi să-şi dezvolte abilităţile pentru a-şi lansa cariera de piloţi la Wizz Air şi pentru a sprijini extinderea semnificativă a companiei.

    Cadeţii care absolvă cu succes programul “Pilot Academy” pot să-şi înceapă activitatea la Wizz Air în calitate de Pilot Trainees (pilot în pregătire). După terminarea următoarelor programe Airline Transition Program, Type Rating Course, Line Training, precum şi a altor training-uri interne în cadrul WIZZ, ei pot începe să zboare ca şi copiloţi reţeaua Wizz Air.

            

     

  • Capitalistul săptămânii – William Edward Boeing

    Tatăl său, Wilhelm Böing, originar din Germania, s-a îmbogăţit prin exploatarea minieră. El deţinea numeroase terenuri şi avea şi o afacere secundară de comercializare de cherestea. Boeing şi-a anglicizat numele în William Boeing după ce s-a întors de la studiile în Elveţia pentru a se înscrie la Universitatea Yale. Trei ani mai târziu, a părăsit universitatea pentru a intra în afaceri. A cumpărat păduri şi a intrat şi el în afacerea cu cherestea.

    În timp ce era preşedinte la Greenwood Timber Company, Boeing a călătorit la Seattle, unde, în cadrul unei expoziţii, a văzut prima „maşinărie“ zburătoare pilotată de om. A fost fascinat de aceasta, iar în scurt timp şi-a cumpărat un avion de la compania Glenn L. Martin şi a luat lecţii de zbor de la Martin însuşi. Boeing a lovit însă aeronava şi, când i s-a spus că vor trece mai multe luni până când piesele pentru repararea acesteia vor fi disponibile, i-a spus prietenului său George Conrad Westervelt: „Am putea construi un avion mai bun noi înşine şi am putea să-l construim mai rapid“.

    William Boeing a decis astfel să intre în industria aviaţiei. A cumpărat un atelier vechi de bărci din apropiere de Seattle, unde şi-a construit fabrica. A fondat afacerea în 1916 alături de un prieten, denumind-o Pacific Aero Products. Odată cu intrarea Americii în primul război mondial, în aprilie 1917, Boeing a schimbat numele companiei în Boeing Airplane Company. Compania a livrat Marinei Americane 50 de aeronave. La sfârşitul războiului, William Boeing a început să se concentreze pe aeronavele comerciale şi a construit o operaţiune de servicii poştale de succes, iar ulterior una de zboruri de pasageri ce a evoluat în United Airlines.

    În 1934, guvernul Statelor Unite l-a acuzat pe Boeing de practici monpoliste. În acelaşi an, Poşta Aeriană a obligat companiile aviatice să îşi separe operaţiunile de zbor de cele de dezvoltare şi producţie. Compania lui William Boeing a fost împărţită în trei companii diferite. Ulterior, , William Boeing şi-a vândut acţiunile şi a părăsit compania. După ce s-a retras din industria aviaţiei, şi-a petrecut restul vieţii pentru a dezvolta proprietăţi şi a creşte cai. A murit pe 28 septembrie 1956, la 74 de ani, cu un an înaintea zborului primului avion comercial cu reacţie Boeing 707.

    Pe piaţa locală, diverşi producători de componente de aeronave produc şi pentru Boeing, un exemplu în acest sens fiind o fabrică din Bucureşti deţinută de gigantul american General Electric care a apărut în 2002 printr-un parteneriat între General Electric şi firma românească Turbomecanica.

  • Cum te poţi angaja în cea mai de lux linie aeriană din lume? Secretele unei stewardese

    Potrivit însoţitorilor de zbor de la clasa întâi, aceştia trebuie să se conformeze unui set de reguli foarte strict, cum ar fi un anumit tip de culoare a părului sau o anumită nuanţă de machiaj.

    Joanna Collins, stewardesă la clasa întâi în cadrul Emirates, a povestit pentru publicaţia Town & Country că pentru a progresa la clasa premium, trebuie să treci printr-un training riguros.

    Printre primele lucruri pe care trebuie să le cunoşti foarte bine se numără tipurile de vinuri şi de şampanie de la bord.

    „Când serveşti chestii precum Dom Perignon şi Bordeaux, trebuie să ştii foarte bine ceea ce torni în pahar”, a spus ea. „ Trebuie să ştim diferenţa între vinurile lumii noi şi vinurile lumii vechi, şi să cunoaştem foarte bine şampaniile, bourbon-ul, tipurile de whiskey şi alte băuturi spirtoase”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un avion cu pasageri, alimentat cu combustibil din boabe de muştar, a zburat de la LA până la Melbourne

    Potrivit publicaţiei britanice, combustibilul folosit de compania aeriană este un biocarburant realizat din combinarea combustibilului clasic şi cel obţinut din brassica carinata, un tip industrial de seminţe de muştar care pot fi cultivate între ciclurile obişnuite de recoltare, chiar şi pe un teren arabil nelucrat.

    Zborul dintre cele două oraşe a fost efectuat cu pasageri, iar emisiile de carbon s-au redus cu 7% faţă de o cursă folosit doar combustibil clasic. Un hectar de brassica carinata poate fi folosit pentru a produce 400 de litri de biocombustibil de aviaţie sau 1.400 de litri de motorină regenerabilă, notează cotidianul britanic.

    Qantas nu este la prima ispravă de acest gen. În 2012, Qantas şi Jetstar, companie aeriană australiană low cost, au testat mai multe zboruri interne pe un biocombustibil obţinut din ulei de gătit.

    Şi alte companii aeriene experimentează cu biocarburanţi sau carburanţi obţinuţi din îmbinarea combusitibilului tradiţional cu cel obţinut din reciclare. În 2011, Alaska Airlines a operat 75 de zboruri utilizând un amestec de combustibil obţinut din ulei de gătit. În 2013, KLM a operat zboruri, alimentate cu biocraburanţi, săptămânale între Amsterdam şi New York.

    În prezent, amestecul din bicombustibili nu poate depăşi 50%, însă o purtătoare de cuvânt a companiei Qantas a afirmat că, în viitorul apropiat, legislaţia ar putea permite zboruri cu 100% combustibili vegetali.

    Estimările din 2017 arată că transportul aerian este responsabil pentru 2,5% din toate emisiile de dioxid de carbon de pe planetă.

  • Ce companie aeriană deţine cel mai rapid avion de transport de pasageri din lume. Vezi în cât timp străbate jumatate de planetă

    Un nou record a fost stabilit în industria aeriană: un zbor de la New York, la Londra, operat de compania low-cost Norwegian, a durat doar cinci ore.

    Aeronava Boeing 787-0 a ajuns la o viteză maximă de 776 mile/oră. Distanţa de pe aeroportul JFK spre Londra Gatwick a fost astfel parcurs în doar cinci ore şi 13 minute, cu 53 de minute mai puţin decât durata obişnuită de zbor, potrivit Daily Mail.

    Recordul anterior a fost stabilit de o aeronavă a British Airways, în ianuarie 2015, care a zburat de pe aeoroportul JFK pe Londra Heathrow în cinci ore şi 16 minute. Norwegian este a treia cea mai mare companie europeană low-cost de zboruri; care operează două curse zilnice între Londra şi New York.

    ”Este o plăcere să pilotezi un Boeing 787 Dreamliner şi este minunat să ştim că am stabilit un nou record cu această aeronavă. Am zburat puţin peste 5 ore şi dacă nu ar fi existat turbulenţe la altitudine joasă, am fi putut zbura chiar şi mai repede de atât”.
    Cel mai rapid zbor transatlantic al unei aeronave de pasageri a fost stabilit în februarie 1996, când o aeronavă Concorde a British Airways a zburat de la New York la Londra în doar două ore, 52 de minute şi 59 de secunde. Jet-ul supersonic a ajuns atunci la o viteză maximă de 1.350 mile/oră.

  • Cum afli dacă poţi primi bani drept compensaţie pentru întârzierea zborului

    Din aproximativ 34.000 de pasageri din data de 18 august, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri anulate, potrivit informaţiilor centralizate de reprezentanţii platformei AirHelp, compania lider la nivel global în obţinerea compensaţiilor pentru pasageri, ca urmare a întârzierii, anulării sau supraîncărcării zborului.

    Platforma, are un sistem automatizat care descifrează cât de eligibilă este plângerea lor referitoare la întârzierea sau anularea unui zbor, în vederea obţinerii unei compensaţii. ”Mulţi pasageri nu-şi cunosc drepturile şi, deşi sunt eligibili pentru compensaţie, nu ştiu cum să o obţină sau de unde să înceapă. Dacă ne gândim că simpla scanare a permisului de zbor îi ajută să-şi verifice eligibilitatea, iar noi le facilităm accesul la compensaţii – reprezentându-i inclusiv în instanţă dacă se ajunge acolo – procesul ar trebui să fie foarte uşor. Însă România nu a fost obişnuită cu astfel de abordări. Gândiţi-vă că numai 2% din populaţia globală îşi cunoaşte drepturile şi numai aproximativ 1% primeşte vreodată despăgubirile la care are dreptul“, descrie Ştefan Radu, country manager la AirHelp, perspectiva asupra despăgubirilor acordate pasagerilor aerieni ale căror călătorii au fost afectate de evenimente disruptive cauzate de operatorii de zbor.

    Prezentă pe piaţa locală din luna septembrie a anului trecut, AirHelp se bazează pe o serie de informaţii legate de călătoriile pasagerilor care, dacă îşi introduc numărul zborului sau îşi scanează permisul de îmbarcare pe site, pot afla în câteva minute dacă sunt eligibili pentru obţinerea compensaţiei, în baza unei directive europene (261/2004). Potrivit acestei directive, dacă un zbor are mai multe escale, inclusiv întârzierea la una dintre ele poate fi despăgubită, dacă sunt respectate condiţiile de eligibilitate.

    Esenţial este ca toate acele zboruri să fie pe o singură rezervare. |n prezent, multe zboruri sunt operate în code-share cu partenerii aerieni din aceeaşi alianţă, însă compania care emite biletul de zbor este răspunzătoare pentru operarea cursei până la final, inclusiv pentru întârzierile sau anulările ce pot apărea. ”Foarte multe companii aeriene nu respectă timpul de transfer stabilit de aeroporturi pentru transferuri, lucru care, adesea, cauzează pasagerilor pierderea zborului de legătură. De curând, am avut un caz al unei familii de patru persoane care a pierdut conexiunea la Frankfurt pentru că a avut mai puţin de zece minute să prindă zborul de legătură, în condiţiile în care acest aeroport necesită 90 de minute pentru zborurile cu escală. Compania a învinuit familia cu pricina că nu s-a grăbit pentru a prinde îmbarcarea, ceea ce este inacceptabil“, exemplifică Ştefan Radu.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, din 2013, când AirHelp a fost lansată în Copenhaga, peste 3 milioane de pasageri au primit despăgubiri prin intermediul acesteia, iar valoarea acestora s-a ridicat la peste 160 de milioane de euro, la nivel mondial. Compania are peste 500 de angajaţi răspândiţi în  cinci oraşe din Europa, Asia şi America de Nord, care deservesc 30 de ţari, oferind asistenţă în 16 limbi; piaţa locală este deservită de o astfel de echipă. ”Avocatul nostru francez ar putea ajuta un pasager român care a zburat cu Air France sau un agent de revendicare în engleză poate trimite mesaje automatizat către un client roman“, explică Ştefan Radu, care are o experienţă anterioară de peste 10 ani în online marketing, modelul prin care funcţionează compania pe care o reprezintă în România.

    Platforma AirHelp a intrat oficial pe piaţa locală în luna septembrie a anului trecut, în contextul unei rate mici de aplicare pentru compensaţii, potrivit country managerului acesteia. Ştefan Radu spune că au început să primească cereri de la pasageri care au zburat din România după primele anulări făcute de Tap Air Portugal, la finalul lunii august, când mai mulţi români au rămas blocaţi pe aeroportul din Lisabona. Au urmat solicitările primite după 7 septembrie, odată cu anulările Ryanair, cauzate de concediile piloţilor. ”După primele anulări am avut o rată de aplicare sub 10%. La cea din urmă, rata s-a dublat. După anulările masive ale zborurilor Ryanair din septembrie şi octombrie, am avut de trei ori mai mulţi pasageri care au cerut despăgubiri. Pe lângă acestea, sunt cereri pentru întârzieri frecvente“, spune country managerul AirHelp.

    În situaţia Ryanair, persoanele afectate pot primi compensaţii de până la 400 de euro, indiferent de preţul plătit pe biletul de avion, dacă Ryanair nu le-a anunţat intenţia de anulare printr-un mesaj personal, nu comun către baza de date, cu cel puţin 14 zile înainte de decolare. ”De asemenea, operatorul aerian trebuie să le ofere o destinaţie alternativă spre care să decoleze cu cel mult două ore înainte de ora iniţială şi să aterizeze la cel mult patru ore după cursa stabilită iniţial. Şi acestea sunt cazurile aduse în atenţia presei. |nsă, zilnic, pe aeroporturile din toată ţara se înregistrează întârzieri, iar pasagerii ne contactează“, explică Ştefan Radu.

    Modelul de business al AirHelp prespune, pe lângă verificarea gratuită a eligibilităţii pasagerilor aerieni, procesarea cererilor de despăgubire. Compania percepe o taxă care depinde de mărimea şi tipul cererii, dar de obicei corespunde unei sume de aproximativ 25% din compensaţia primită, spune Radu. Pierderea zborurilor de legătură poate aduce despăgubiri pasagerilor de până la 600 de euro, dacă cursa este efectuată de o companie aeriană înregistrată în Europa sau dacă decolarea a avut loc de pe un aeroport din Europa. Valoarea despăgubirii depinde de durata zborului şi distanţa până la destinaţie, respectiv motivul anulării sau întârzierii.

    În situaţia în care cazul nu este câştigat, AirHelp nu percepe pasagerilor nicio taxă. Potenţialul de dezvoltare a serviciilor companiei pe piaţa locală este semnificativ, în contextul în care numai până în luna august a anului trecut 356 de curse au creat probleme unui număr de aproape 31.000 de pasageri români, potrivit informaţiilor centralizate de reprezentanţii platformei. Dacă toţi ar aplica pentru despăgubire, suma ce ar trebui achitată de operatorii aerieni s-ar ridica la aproape 9 milioane de euro. Din totalul numărului de zboruri programate în ultimele 36 de luni, până în noiembrie 2017, peste 1.500 nu şi-au respectat programul de zbor, cele mai multe astfel de întâmplări având loc în 2016, când 566 de zboruri au fost întârziate sau anulate. La nivelul ultimilor trei ani (interval de timp pentru care se pot obţine compensaţii), aproximativ 120.000 de pasageri din România au fost afectaţi de zborurile întârziate sau anulate, valoarea pieţei despăgubirilor ridicându-se la 34 milioane de euro.

    România se află astfel pe locul trei la nivel regional din punctul de vedere al numărului de pasageri afectaţi: Polonia are aproximativ 330.000 pasageri afectaţi (din peste 4.000 de zboruri întârziate sau anulate), cu o valoare eligibilă a compensaţilor de aproape 91 milioane de euro, în timp ce Cehia are mai mult de 135.000 de pasageri afectaţi (din peste 1.500 de zboruri), cu o valoare eligibilă a compensaţilor de peste 37,5 milioane de euro, iar Bulgaria aproximativ 48.500 de pasageri afectaţi (din peste 600 de zboruri), cu o valoare eligibilă a compensaţiilor de peste 14 milioane de euro. La nivel global, până acum, peste 5 milioane de pasageri au colaborat cu Air Help pentru obţinerea despăgubirilor referitoare la zboruri, valoarea compensaţiilor fiind de 300 de milioane de euro. Potrivit lui Ştefan Radu, la nivel internaţional, doar 2% dintre pasageri îşi cunosc drepturile şi aplică pentru obţinerea de compensaţii, în timp ce sub 1% dintre ei reuşeşc să le şi obţină.

    Riscul cel mai mare pentru pierderea conexiunii îl au pasagerii cu escală în China (fie că vorbim de Beijing sau Shanghai), unde durata de transfer de la un zbor la altul ajunge la trei ore. |n Europa, riscurile cele mai mari de ratare a îmbarcării pe zbor de conexiune sunt la Madrid (o oră şi jumătate timpul de transfer, respectiv 65 de minute dacă cursele sunt operate de către Iberia). Pentru persoanele din afara zonei Schengen, inclusiv românii, aeroportul din Bruxelles are un timp de conexiune de 90 de minute, similar cu aeroportul din Paris (Charles de Gaulle), atunci când pasagerul trebuie să se deplaseze de la un terminal la altul.

    La polul opus, se află aeroporturi precum cel din Amsterdam, München sau Zürich, recomandate pasagerilor care au de efectuat zboruri ce necesită escală. Aeroportul Otopeni se află, de asemenea, în rândul celor care au un timp scurt de transfer pentru zborurile de conexiune, mai exact o medie de 50 de minute, potrivit lui Ştefan Radu. ”Când rezervi zboruri cu escale şi rezervi separat fiecare segment, trebuie luaţi în calcul timpii de transfer din respectivele aeroporturi. Aceste transferuri sunt diferite în cazul fiecărui aeroport. Din păcate, dacă zborurile sunt rezervate separat şi se pierde conexiunea, pasagerul nu are dreptul la o cursă alternativă şi nici la compensaţii. Poate primi despăgubire doar dacă primul zbor efectuat a înregistrat o întârziere mai mare de trei ore faţă de momentul iniţial al aterizării“, detaliază country managerul de la AirHelp.

    Proiectul AirHelp a pornit dintr-o experienţă personală a fondatorilor, Henrik Zillmer (CEO), Nicolas Michaelson (CMO) şi Greg Roodt (CTO). Deranjaţi de numeroasele întârzieri ale zborurilor în timpul anilor de călătorie, au încercat de mai multe ori să depună plângeri în vederea obţinerii de despăgubiri de la companiile aeriene, dar au considerat că este un proces ce consumă timp şi este dificil. Ei au pus la cale modelul de business într-o excursie în Bali. ”Ceea ce au ajuns să înţeleagă Zillmer şi Michaelson este că majoritatea companiilor aeriene fie resping cererile de despăgubire fără a oferi un motiv, fie nu răspund la plângeri. Ştiind că nu ar putea fi singurii exasperaţi de proces, au înfiinţat AirHelp, ca soluţie la această problemă“, explică Ştefan Radu. El povesteşte că la începuturile companiei, fondatorii AirHelp obişnuiau să cumpere bilete ieftine de avion care îi ajutau să treacă de securitate la aeroport, deci să se poată îndrepta către porţile de îmbarcare, pentru a intra în contact cu pasagerii companiilor aeriene care întârziau şi anulau zborurile.

    Făceau acest lucru pentru a-i informa pe pasageri despre drepturile lor şi pentru obţinerea de compensaţii. |ntr-un final au fost alungaţi din aeroporturi, însă aşa au apărut primii clienţi ai AirHelp. De asemenea, în istoria businessului AirHelp, momentul de început şi finanţarea primită de la un incubator din Silicon Valley (în valoare de 12 milioane de dolari, potrivit presei internaţionale) au reprezentat, cu siguranţă, momentul ”make-it-or-break-it cu AirHelp“, descrie Radu începuturile companiei pe care o reprezintă în România.

    Pentru piaţa locală, spune că obiectivele sunt la fel de măreţe: ”În România pentru anul 2018 vrem să diversificăm serviciile oferite pasagerilor, nu ne limităm numai la preluarea cazurilor eligibile pentru obţinerea despăgubirilor.“ Ştefan Radu spune că nu poate aprecia cum va evolua numărul pasagerilor afectaţi de întârzierile de zboruri în contextul supraaglomerării aeroportului Otopeni, care şi-a depăşit capacitatea maximă anul trecut, potrivit informaţiilor Business Magazin, însă precizează că riscul creşterii acestora este posibil. ”Nu avem astfel de date şi nu aş vrea să facem supoziţii. Este adevărat că atunci când capacitatea aeroportului rămâne aceeaşi, iar numărul curselor creşte există riscul apariţiei întârzierilor sau anulărilor, însă până acum nu avem astfel de date.“

  • Avertisment fără precedent de la şeful Wizz AIr: Unul dintre cei mai mari operatori de zbor din România este pe cale să DISPARĂ

    „Uitaţi-vă la Tarom. Piloţii poate că se simt mulţumiţi acolo pentru că fac parte dintr-un sindicat, dar cu tot respectul, este doar o chestiune de timp până când Tarom va dispărea de pe piaţă. Tarom este compania aeriană naţională de aici şi are o cotă de piaţă de doar 15%, iar Blue Air, Wizz Air sunt companii mai mari, iar Ryanair începe să devină o companie tot mai mare în România.

    Cu un sindicat poate câştigi pe termen foarte scurt, dar pierzi pe termen lung. Dar nu este o problemă doar în România, ci la nivel global. Noi credem că cea mai bună metodă este să ai un dialog deschis între management şi angajaţi”, a declarat József Váradi într-o conferinţă de presă la Bucureşti. Wizz Air a devenit în 2011 cea mai mare companie aeriană pe plan local ca număr de pasageri transportaţi, depăşind atunci Tarom.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Qatar Airways anunţă reduceri la tarifele de zbor. Cât va costa un zbor spre Shanghai, Maldive sau Seychellese

    Sub denumirea Global Travel Boutique, operatorul qatarez lansează reduceri de până la 30% din costul călătoriilor, precum şi oferta pentru partenerul de călătorie (Companion Offer) la clasele Business şi First. Potrivit reprezentanţilor companiei, famIliile care au copii pot de asemenea să beneficieze de oferte speciale pentru ei.
    Costurile de călătorie la Economy Class pornesc de la 449 de euro până la Shanghai, 59 de euro până la Singapore, 689 de euro până la Maldive, 699 de euro până la Bali şi 709 euro până la Seychellese.

    Qatar Airways se va extinde în 2018 cu destinaţii precum Pattaya (Thailanda), Penang (Malaezia) şi Canberra (Australia).
    Compania naţională aeriană a Statului Qatar exploatează una dintre cele mai tinere şi moderne flote aeriene din lume, formată din 200 de aeronave care zboară spre destinaţii aflate pe şase continente.