BusinessMagazin

Tag: youtube

  • Cum protejezi drepturile de autor când conţinutul e gratis?

    Platforma de distribuţie video YouTube a ajuns, în 2016, la 1 miliard de vizitatori pe lună; cu alte cuvinte, o treime dintre utilizatorii de internet au intrat cel puţin o dată pe site. Creşterea anuală de ore vizionate este de 50% pe desktop şi de 100% pe mobil, în vreme ce rata de urcare a materialelor pe platformă a ajuns la 400 de ore pe minut. YouTube este un canal gratuit de vizionare a conţinutului, iar acest lucru asigură atât succesul său, cât şi numeroase probleme. Cea mai mare dintre acestea e legată de încălcarea drepturilor de autor.

    Pe lângă conţinutul propriu, oamenii includ şi foarte multe elemente care nu le aparţin; pentru a combate acest fenomen, Google a început să dezvolte un instrument numit Content ID. Am fost invitat la Zürich, alături de alţi jurnalişti, pentru a înţelege cum protejează YouTube drepturile de autor ale „adevăraţilor” proprietari, dar şi pe cele ale creatorilor independenţi de conţinut, care generează majoritatea orelor încărcate pe platformă.

    În septembrie, Google şi-a sărbătorit majoratul: au trecut 18 ani de când doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page şi Sergey Brin, puneau bazele companiei ce avea să revoluţioneze internetul. La sfârşitul lui 2007, motorul Google a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în miliarde de dolari, dar şi după modul de percepţie de către utilizatori, următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald’s, Nokia şi Marlboro. De asemenea, conform unui sondaj realizat de compania Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârşitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputaţie, mai ales datorită modului în care îşi tratează angajaţii.

    Nouă ani mai târziu, Google a rămas în top 3 al celor mai puternice branduri; achiziţiile pe care le-a făcut de-a lungul anilor, precum Applied Semantics, Android, DoubleClick, Motorola sau Nest, au transformat Google într-un lider mondial al inovaţiei şi dezvoltării tehnologice. Una dintre cele mai importante achiziţii rămâne însă cea din 2006, atunci când compania condusă de Page şi Brin a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru YouTube.

    La biroul din Zürich, cel mai mare din Europa, lucrează peste 2.000 de oameni, majoritatea fiind ingineri şi programatori. O treime dintre aceştia au şi doctorat, după cum a explicat David Erb, directorul de inginerie al YouTube. Biroul de la Zürich este, aşadar, unul dintre cele mai mari ale Google: printre dotările standard pe care te aştepţi să le găseşti, precum sălile de mese cu tematică sau cafenele de pe fiecare etaj, biroul din Zürich mi s-a părut mult mai apropiat de ceea ce îţi imaginezi atunci când te gândeşti la start-up-urile din Silicon Valley. Şi mă refer aici la tobogane prin care angajaţii pot ajunge de la birou direct în sala de mese (o altă variantă, pentru cei mai curajoşi, este un stâlp inspirat de cele din sediile pompierilor), camere de relaxare unde programatorii pot să joace ping-pong, fotbal de masă sau chiar să cânte la tobe şi, desigur, spaţii închise în care să poţi dormi câteva minute dacă e cazul. Powernap, să îi spunem. Nu este primul birou Google pe care îl vizitez, dar este cel mai impresionant.

    După un scurt tur al sediului, am trecut la partea practică a întâlnirii, alături de David Erb, director de inginerie al YouTube, Fabio Magagna, project manager al Content ID, şi Simon Morrison, public policy manager în cadrul Google. Cum se pot proteja drepturile de autor pe o platformă care distribuie gratuit conţinutul?

    Înainte de apariţia sistemului Content ID, partenerii Google (companiile care îşi asumă conţinut prin trimiterea materialelor originale, atestate din punct de vedere legal – n.red.) puteau apela doar la Digital Millennium Copyright Act (DMCA) pentru a cere înlăturarea de pe YouTube a unor materiale ce le încălcau dreptul de proprietate intelectuală. Content ID a fost astfel construit pentru a oferi o alternativă: păstrarea online a materialului respectiv şi monetizarea sa de către cei care deţin drepturile. Astăzi, peste 98% din reclamaţii vin prin Content ID, în vreme ce apelările prin DMCA mai reprezintă doar 2%.

    Digital Millennium Copyright Act (DMCA)
    este o lege valabilă În Statele Unite care implementează, practic, două tratate emise În 1996 de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (WIPO). Actul reglementează modul În care conţinutul poate fi preluat şi sancţiunile acordate celor care piratează proprietatea intelectuală; principala schimbare faţă de legile anterioare se referă la limitarea sancţiunilor acordate furnizorilor de internet, aceştia nemaifiind consideraţi responsabili faţă de acţiunile utilizatorilor cărora le asigură accesul la internet. DMCA a fost adoptată de către preşedintele Bill Clinton În 1998.

    Cum funcţionează însă Content ID? Sistemul detecteză similarităţi în secvenţe audio sau video şi anunţă proprietarul de drept că o parte din material a fost folosit de către o terţă parte. Sistemul este extrem de intuitiv, după cum am aflat în timpul unui exerciţiu practic: partenerii Google trebuie să încarce un fişier de referinţă, iar Content ID îl va include în baza de date folosită la scanarea materialelor produse de către creatorii de conţinut. Împreună cu fişierul de referinţă, partenerii pot seta o serie de măsuri ce trebuie luate atunci se detectează un material ce foloseşte parte din proprietatea intelectuală: blocarea acelui material, monetizarea sa sau pur şi simplu monitorizarea materialului pe YouTube – câtă lume îl vizionează, ce reacţii au oamenii la el şi aşa mai departe.

  • Câti bani fac cei mai celebri 100 de tineri români pe internet

    6 milioane de vizualizări şi aproape 20.000 de noi abonaţi adaugă în fiecare săptămâna  cele 100 de canale de YouTube din vlogosfera românească, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Screen Native. 

    Totul anul acesta primul vlogger român ajunge la 2016 la 1.000.000 de abonaţi, anume Mikey Has, a cărui poveste o puteţi citi aici.

    Screen Native a realizat topul 100 al vloggerilor locali şi se actualizează în fiecare săptămâna şi pune în context o prima împărţire pe categorii a vlogosferei, o evaluare a tracţiunii fiecărei categorii şi a relevanţei faţă de grupe de vârstă a fiecărui canal.

    În clasament, după Mikey Has, urmează vloggeriţa Tequila, urmată de Ilies vlogs. Locul patru este ocupat de CreativeMonkeyzArmy, iRaphahell, Noaptea Târziu, MaxInfinite, Codrin Bradea, Zmenta Mihai şi maxisialtele. Topul 100 îl puteţi consulta aici

    Topul este ordonat după numărul de abonaţi ai canalului dar poate fi reevaluat după numărul de vizualizări, de noi abonaţi sau numărul de clipuri noi adăugate pentru a stabili cele mai mari creşteri sau cele mai de succes zone în ultima săptămâna, mergând până la  materialele care au generat acest succes.

    Mai multe despre fenomenul Youtube şi videoantreprenori puteţi citi aici

  • Care sunt cei mai tari 100 vloggeri români

    6 milioane de vizualizări şi aproape 20.000 de noi abonaţi adaugă în fiecare săptămâna  cele 100 de canale de YouTube din vlogosfera românească, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Screen Native. 

    Totul anul acesta primul vlogger român ajunge la 2016 la 1.000.000 de abonaţi, anume Mikey Has, a cărui poveste o puteţi citi aici.

    Screen Native a realizat topul 100 al vloggerilor locali şi se actualizează în fiecare săptămâna şi pune în context o prima împărţire pe categorii a vlogosferei, o evaluare a tracţiunii fiecărei categorii şi a relevanţei faţă de grupe de vârstă a fiecărui canal.

    În clasament, după Mikey Has, urmează vloggeriţa Tequila, urmată de Ilies vlogs. Locul patru este ocupat de CreativeMonkeyzArmy, iRaphahell, Noaptea Târziu, MaxInfinite, Codrin Bradea, Zmenta Mihai şi maxisialtele. Topul 100 îl puteţi consulta aici

    Topul este ordonat după numărul de abonaţi ai canalului dar poate fi reevaluat după numărul de vizualizări, de noi abonaţi sau numărul de clipuri noi adăugate pentru a stabili cele mai mari creşteri sau cele mai de succes zone în ultima săptămâna, mergând până la  materialele care au generat acest succes.

    Mai multe despre fenomenul Youtube şi videoantreprenori puteţi citi aici

  • Cum a ajuns o tânără de 25 de ani cea mai de succes artistă de care nu a auzit nimeni

    Clipurile ei de pe Youtube sunt urmărite de milioane de oameni, designerii Alexander Wang şi Jeremy Scott o consideră prietenă şi muză, iar Method Man a inclus-o în cel mai recent videoclip al său.

    “Călătoresc des şi i-am văzut fanii din Chile, din Brazilia sau din toată Europa. Nu e doar un superstar din Asia, e un superstar global”, a povestit Jeremy Scott celor de la CNN în timpul New York Fashion Week.

    Sunt şanse foarte mari să nu ştiţi despre cine vorbeşte Scott: CL, sau Lee Chae-rin, are însă din ce în ce mai mulţi fani.

    CL (25 de ani) şi-a început cariera în Coreea de Sud, ca solistă a grupului 2NE1, care în 2014 a lansat albumul Crush – acesta a devenit în scurt timp cel mai bine vândut album coreean din istoria Billboard.

    A anunţat că va lansa un album solo la finalul acelui an şi a încheiat un parteneriat cu agentul Scooter Braun (care a reprezentat, de-a lungul timpului, artişti precum Usher sau Ariana Grande). Evident, drumul ei către succes nu a fost lipsit de obstacole: “În aceste zile, majoritatea fanilor mei sunt copii care au crescut cu internetul. Sunt peste tot, şi îi apreciez chiar dacă mă iubesc sau mă urăsc, pentru că oricare dintre aceste sentimente presupune mult efort”, a spus tânăra.

  • Cum a ajuns o tânără de 25 de ani cea mai de succes artistă de care nu a auzit nimeni

    Clipurile ei de pe Youtube sunt urmărite de milioane de oameni, designerii Alexander Wang şi Jeremy Scott o consideră prietenă şi muză, iar Method Man a inclus-o în cel mai recent videoclip al său.

    “Călătoresc des şi i-am văzut fanii din Chile, din Brazilia sau din toată Europa. Nu e doar un superstar din Asia, e un superstar global”, a povestit Jeremy Scott celor de la CNN în timpul New York Fashion Week.

    Sunt şanse foarte mari să nu ştiţi despre cine vorbeşte Scott: CL, sau Lee Chae-rin, are însă din ce în ce mai mulţi fani.

    CL (25 de ani) şi-a început cariera în Coreea de Sud, ca solistă a grupului 2NE1, care în 2014 a lansat albumul Crush – acesta a devenit în scurt timp cel mai bine vândut album coreean din istoria Billboard.

    A anunţat că va lansa un album solo la finalul acelui an şi a încheiat un parteneriat cu agentul Scooter Braun (care a reprezentat, de-a lungul timpului, artişti precum Usher sau Ariana Grande). Evident, drumul ei către succes nu a fost lipsit de obstacole: “În aceste zile, majoritatea fanilor mei sunt copii care au crescut cu internetul. Sunt peste tot, şi îi apreciez chiar dacă mă iubesc sau mă urăsc, pentru că oricare dintre aceste sentimente presupune mult efort”, a spus tânăra.

  • Şi-a transformat pasiunea pentru gătit într-o afacere de succes. Aproape 200.000 de oameni o urmăresc cum găteşte in fiecare zi

    Geanina Staicu-Avram este proprietara blogului culinar JamilaCuisine, un canal cu aproape 200.000 de abonaţi şi 60 de milioane de vizualizări. Ea povesteşte cum a făcut tranziţia de la un blog obişnuit, pe care publica poze cu reţete, la unul dintre cele mai mari canale româneşti de YouTube. „Ideea vlogului a venit de la soţul meu. Tocmai mă întorsesem dintr-o vacanţă în Maroc, soţul meu fiind marocan, şi eram de-a dreptul fascinată de bucătăria şi de aromele marocane. Voiam să le arăt şi românilor cum se pregăteşte mâncarea marocană şi cât e de gustoasă. Soţul meu m-a convins să facem aceste reţete marocane în format video şi de aici a pornit totul.“

    Pe măsură ce canalul a câştigat în popularitate, cei doi au ales să investească în calitatea clipurilor postate. „Câte puţin în aparatură performantă, în lumini, în sisteme audio. Cumpărăm mereu lucruri noi, de la veselă şi alte articole pentru bucătărie, până la softuri necesare montajului audio şi video.“ Nu a plecat cu ideea de a monetiza canalul, din simplul motiv că acest lucru era foarte complicat în 2012. În momentul de faţă, spune că nu câştigă mult, dar nici puţin: „În cazul meu, vlogging înseamnă tutoriale video. Câştigăm suficient cât să ne putem întreţine şi să avem un trai decent. Din păcate, banii vin greu din YouTube. În România creatorii de conţinut de pe platformă sunt plătiţi prost, chiar foarte prost şi durează chiar şi 2-3 ani până să începi să ai într-adevăr câştiguri. Ştiu vloggeri care şi după 3 ani de YouTube obţin sume simbolice care pot reprezenta bani de buzunar, nu un câştig cu care să se poată întreţine.“

    Sursa principală de venit o reprezintă, şi în acest caz, colaborarea cu diferite branduri. Îşi doreşte, în viitorul apropiat, să lanseze o carte de bucate. S-a gândit şi la abordarea pieţelor din străinătate, apelând la o variantă mai simplă: subtitrarea retetelor în limba engleză. „Nu vreau să fac reţete special pentru altă piaţă, dar vreau ca oricine găseşte clipurile mele pe YouTube să le poată şi înţelege, aşa că am recurs la subtitrări. Cereri am tot avut şi încă mai avem.“

    Crede că vloggerii din ziua de azi trebuie să aibă în minte două lucruri atunci când pornesc un astfel de business: „Le-aş spune în primul rând să se gândească la ceva original. La ceva ce n-a mai făcut nimeni până acum, cel puţin pe piaţa din România. Originalitatea este un lucru foarte important din punctul meu de vedere. Dacă vei încerca să-l copiezi pe alt vlogger de succes, automat vei fi comparat cu el, iar partea proastă e că nu vei putea niciodată să-l depăşeşti. Dacă vei veni cu o idee nouă, oamenii vor fi curioşi să te urmărească pentru simplul fapt că tu eşti singurul cu ideea respectivă. În al doilea rând, i-aş sfătui să fie consecvenţi, să posteze des, să ţină legătura cu cei care-i urmăresc, să se folosească de reţelele sociale. Şi, nu în ultimul rând, să facă totul cu plăcere, cu dăruire. Atunci când faci ceva cu plăcere şi din plăcere, este imposibil ca acel lucru să nu iasă foarte bine.“

    Chiar dacă succesul pe YouTube este greu de atins, iar obţinerea unor venituri din asta e chiar mai dificilă, există totuşi şi semne bune. Creşterea interesului pentru conţinut video este evidentă, după cum explică Liviu Dumitru, manager al agenţiei digitale Wizart Studios. Estimările arată că anul viitor 68% din traficul de pe internet va fi alocat conţinutului video (potrivit unui studiu al Cisco). YouTube primeşte un miliard de vizitatori unici pe lună, mai mult decât orice alt canal cu excepţia Facebook, şi asta pentru că materialele video sunt uşor de distribuit şi pentru că prezintă o experienţă senzorială completă.

    „Poveştile de succes ale videoclipurilor care au devenit virale sunt cea mai bună dovadă că un anume tip de conţinut video poate avea un impact mult mai serios. Sunt materiale care exprimă într-un mod ideal povestea unui brand sau care spun poveşti cu care poţi empatiza mai repede, care fac oamenii să se identifice şi să ia parte la acea poveste într-un mod natural“, spune Liviu Dumitru. Iar pentru că acest tip de conţinut începe să domine internetul, a apărut şi un nou concept, acela de branded videos. Toate materialele de tip video care sunt asociate unui brand şi vizează obiective de marketing se încadrează sub această pălărie.

    „Pentru a se alinia la acest trend, brandurile pot recurge la diverse trucuri cum ar fi reorganizarea conţinutului vechi într-un nou conţinut de tip video sau gândirea unei poveşti video care să arate faţa umană şi care ţine de domestic şi de cotidian.“ De aici, antreprenorii de pe YouTube se pot gândi la cum pot deveni concurenţi tot mai serioşi pentru publicitatea tradiţională, speculând în avantajul relaţia strânsă pe care au dezvoltat-o cu utilizatorii.

  • Ce sume impresionante pot câştiga vedetele pentru un mesaj pe Facebook sau pentru un clip pe Youtube

    Reclamele nu sunt ceva nou în peisajul mediatic contemporan şi nici utilizarea imaginii unei vedete pentru a vinde un produs, însă acestă tendinţă a crescut exponenţial în ultimii ani datorită în special reţelelor de socializare. Zilele trecute jucătorul de fotbal Cristiano Ronaldo a primit un ceas de la TAG Heuer, s-a hotografiat cu ceasul apoi a publicat fotografia pe Instagram mulţumindu-le şi utilizând sloganul companieie #dontcrackunderpressure, scrie Economist.

    Din ianuarie până acum peste 200.000 de postări pe Instagram au fost insoţite de hashtag-urile #ad, #sp sau #sponsored (reclamă) conform datelor Captiv8, o platformă ce leagă brandurile de aşa zişii “influencers” (persoane populare pe reţele sociale) din social media. Pentru companii este o metodă foarte bună de a ajunge la potenţiali clienţi. De exemplu, Ronaldo are peste 240 de milioane de fani (Facebook+Instagram+Twitter).

    De asemenea, reţelele de socializare ajută brandurile să ajungă la tinerii care, de exemplu, urmăresc o vedetă pe Snapchat, prin care aceştia au impresia că pot vedea o parte din viaţa personală a vedetelor. Astfel companiile pot interacţiona altfel cu audienţa, mult mai eficient decât reclamele tradiţionale, dar acest lucru nu este ieftin. Vedetele sau “influecerii” pot câştiga cu 3-7 milioane de urmăritori pot câştiga în medie 187,500 de dolari pe o postare pe Youtube, 93,750 pe o postare pe Facebook sau 75,000 de dolari pentru o postare pe Instagram sau Snapchat. 

  • Ce sume impresionante pot câştiga vedetele pentru un mesaj pe Facebook sau pentru un clip pe Youtube

    Reclamele nu sunt ceva nou în peisajul mediatic contemporan şi nici utilizarea imaginii unei vedete pentru a vinde un produs, însă acestă tendinţă a crescut exponenţial în ultimii ani datorită în special reţelelor de socializare. Zilele trecute jucătorul de fotbal Cristiano Ronaldo a primit un ceas de la TAG Heuer, s-a hotografiat cu ceasul apoi a publicat fotografia pe Instagram mulţumindu-le şi utilizând sloganul companieie #dontcrackunderpressure, scrie Economist.

    Din ianuarie până acum peste 200.000 de postări pe Instagram au fost insoţite de hashtag-urile #ad, #sp sau #sponsored (reclamă) conform datelor Captiv8, o platformă ce leagă brandurile de aşa zişii “influencers” (persoane populare pe reţele sociale) din social media. Pentru companii este o metodă foarte bună de a ajunge la potenţiali clienţi. De exemplu, Ronaldo are peste 240 de milioane de fani (Facebook+Instagram+Twitter).

    De asemenea, reţelele de socializare ajută brandurile să ajungă la tinerii care, de exemplu, urmăresc o vedetă pe Snapchat, prin care aceştia au impresia că pot vedea o parte din viaţa personală a vedetelor. Astfel companiile pot interacţiona altfel cu audienţa, mult mai eficient decât reclamele tradiţionale, dar acest lucru nu este ieftin. Vedetele sau “influecerii” pot câştiga cu 3-7 milioane de urmăritori pot câştiga în medie 187,500 de dolari pe o postare pe Youtube, 93,750 pe o postare pe Facebook sau 75,000 de dolari pentru o postare pe Instagram sau Snapchat. 

  • Google lansează YouTube Go, o nouă aplicaţie care permite vizionarea offline

    YouTube Go este o aplicaţie menită să facă mai accesibil conţinutul celebrului serviciu de video sharing, permiţând vizionarea clipurilor YouTube chiar şi în lipsa unei conexiuni active la internet, scrie go4it.ro.

    Creată în special pentru publicul din India, aplicaţia este recomandată pentru folosirea în zone unde accesul la internet nu este posibil în mod permanent, sau vitezele de transfer lasă mult de dorit. Momentan, disponibilă pentru testare doar în această ţară, YouTube Go permite descărcarea clipurilor video pentru vizionare offline, utilizatorii putând alege între economisirea conexiunii la internet şi a memoriei interne a dispozitivului, respectiv obţinerea unui nivel superior de calitate prin selectarea unei rezoluţii mai înalte.

    Mai mult decât atât, YouTube Go permite vizionarea clipurilor preferate şi împreună cu prietenii, folosind reţeaua WiFi pentru a transmite clipul salvat altor dispozitive din apropiere.

    Anunţată împreună cu alte produse Google adresate pieţei din India, în cadrul unui eveniment găzduit în oraşul Delhi, aplicaţia YouTube Go ar putea fi oferită şi în afara acestei ţări după încheierea etapei iniţiale de testare.

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.