La aproape un an de la intrarea în închisoare, Dan Voiculescu ia o decizie surprinzătoare în privinţa Antenei 3. Informaţiile „s-au scurs” din trustul din Băneasa, iar în următoarea perioadă lucrurile vor deveni oficiale. Lista scurtă este deschisă de Radu Tudor şi Dana Grecu.
Tag: Voiculescu
-
S-a terminat! După un an de închisoare, Dan Voiculescu a primit vestea pe care nimeni nu o anticipa
Condamnat în urmă cu aproape un an la închisoare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, Dan Voiculescu a primit o veste pe care nimeni nu o anticipa. DNA a făcut anunţul oficial, despre decizia pe care a luat-o într-unul dintre cele mai răsunătoare dosare din România.
S-a terminat! După un an de închisoare, Dan Voiculescu a primit vestea pe care nimeni nu o anticipa
-
Voiculescu a pierdut definitiv procesul intentat lui Băsescu în urma unor declaraţii din Parlament
Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) au dat câştig de cauză fostului preşedinte. Ei au menţinut, astfel, decizia din 2 mai 2014 a Tribunalului Bucureşti, instanţă care a admis apelul formulat de Traian Băsescu împotriva deciziei din 27 martie 2013, prin care Judecătoria Sectorului 5 a constatat că afirmaţia şefului statului privind controlarea Justiţiei nu poate fi catalogată ca fiind “de interes general, public, politic”, însă a stabilit fapta acestuia ca având caracter ilicit.
Prin sentinţa CAB au fost respinse cererile privind retractarea în mod public a celor spuse atunci de Traian Băsescu şi publicarea hotărârii definitive pronunţate în cauză.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă.
În 5 iulie 2012, preşedintele Traian Băsescu a declarat, în plenul Parlamentului, că “unul din liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu” a afimat că trebuie controlată justiţia, şeful statului precizând că Parlamentul nu va putea întoarce instituţiile la modul de supunere din 2000-2004.
“Am văzut şi afirmaţiile făcute de unul din liderii spirituali ai liderilor USL, domnul Voiculescu, că trebuie să controlăm Justiţia. Dragii mei concetăţeni, această vreme a trecut!”, a spus atunci Băsescu.
Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, a anunţat în aceeaşi zi că îl dă în judecată pe Băsescu pentru afirmaţii defăimătoare, precizând că nu îi va solicita acestuia daune materiale, ci doar să admită faptul că a minţit.
Dosarul în care Voiculescu l-a dat în judecată pe şeful statului a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 5 în 10 iulie 2012. Instanţa s-a pronunţat în această cauză la 27 martie 2013, admiţând în parte acţiunea şi constatând caracterul ilicit al faptei. Decizia a fost atacată cu apel la Tribunalul Bucureşti.
Magistratul de la Judecătoria Sectorului 5 care a judecat cauza a arătat, în motivarea deciziei din procesul civil intentat de Dan Voiculescu lui Traian Băsescu, că afirmaţia şefului statului privind controlarea justiţiei nu poate fi catalogată ca fiind “de interes general, public, politic”, însă a stabilit că fapta acestuia are caracter ilicit.
Judecătoria Sectorului 5 arăta, în motivarea deciziei din 27 martie 2013, că “afirmaţia «E mai important să puneţi mâna pe toate pârghiile puterii, inclusiv pe justiţie, pentru a vă apăra eventual, penalii…» (cu referire expresă la persoana reclamantului) este de natură a aduce atingere imaginii acestuia”.
Instanţa a mai constatat, conform aceluiaşi document, că “afirmaţiile de natură calomnioasă au fost făcute cu prilejul iniţierii unei proceduri de suspendare din funcţie, procedură ce se referă la pârât (Traian Băsescu – n.r.), respectiv la activitatea desfăşurată de acesta în funcţia de preşedinte al ţării, şi nu la reclamant”, obiectul şi scopul şedinţei celor două camere ale Parlamentului neavând “legătură cu persoana sau activitatea reclamatului (Dan Voiculescu – n.r.)”.
Judecătorul a mai notat în motivare că discursul în care Băsescu a făcut afirmaţiile “a fost preluat de majoritatea posturilor de televiziune şi de presă, punându-se accent pe referirile la persoana reclamantului (Voiculescu – n.r.), afectând cu atât mai mult reputaţia şi imaginea acestuia”.
Astfel, instanţa a constatat “caracterul ilicit” al faptei lui Băsescu – “faptă ce constă în afirmaţiile de natură calomnioasă făcute la adresa reclamantului” cu ocazia discursului ţinut în faţa Parlamentului.
Prin aceeaşi decizie, instanţa a respins cererile lui Dan Voiculescu privind retractarea de către şeful statului, în mod public, a cele spuse despre el şi publicarea hotărârii definitive pronunţate în cauză, considerând că prin stabilirea caracterului ilicit i-a fost adusă reclamantului “o reparaţie corespunzătoare încălcării drepturilor menţionate”.
În prezent, Dan Voiculescu se află în penitenciar, unde ispăşeşte pedeapsa de zece ani de închisoare primită în dosarul “Institutului de Cercetări Alimentare”.
-
Fiscul „execută” averea lui Dan Voiculescu: iată cât a ajuns să plătească un cumpărător pentru apartamentul de patru camere din Kiseleff al mogulului
Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 de ani de închisoare în dosarul privatizării Institutului pentru Cercetări Alimentare. Mai multe bunuri, printre care şi apartamentul din centrul Bucureştiului, au fost consfiscate. Din valorificarea lor statul încearcă să recupereze din prejudiciul adus bugetului, estimat la 60 de milioane de euro.
Recuperarea prejudiciului de la Dan Voiculescu a reprezentat „cuiul lui Pepelea” în relaţia DNA cu ANAF: Direcţia Anticorupţie a reproşat constant Fiscului că nu are nici capacitatea, nici curajul de a recupera prejudiciile de la corupţi.
Potrivit unor surse citate de televizunea DIGI 24, în cele din urmă, Fiscul a scos joi la licitaţie locuinţa din centrul Bucureştiului a mogulului media şi a reuşit să găsească un cumpărător care a plătit cu mult peste preţul de pornire.
-
Cum se protejează ochii în timpul eclipsei de soare de vineri, 20 martie. Retina ochiului poate suferi arsuri grave şi iremediabile
Oricât de spectaculos ar fi un astfel de eveniment, urmărirea lui trebuie făcută cu mare atenţie şi măsuri de precauţie, atenţionează medicii oftalmologi.
Curioşii, dar şi pasionaţii de astfel de fenomene astronomice sau cei care vor să fotografieze eclipsa, trebuie să ştie că observarea unui astfel de eveniment poate avea repercursiuni grave dacă nu îşi protejează ochii.
Retinopatia solară este pericolul la care se supun cei ce urmpresc eclipsa fără protecţie.
“Expunerea ochilor fără protecţie sau cu protecţie improvizată în timpul unei eclipse solare poate determina afectarea celulelor fotosenzitive de la nivelul retinei şi produce retinopatie solară. Retinopatia solară scade acuitatea vizuală şi produce arsuri retiniene.
Arsurile retiniene nu sunt dureroase, deoarece la nivelul retinei nu există receptori pentru durere, iar simptomele nu apar imediat, ci la câteva ore de la expunere. Afectarea poate fi permanentă şi nu are tratament,” spune dr. Beatrice Voiculescu, oftalmolog specialist la optica medicală Videt.
Există falsa impresie că dacă soarele este mai întunecat în timpul unei eclipse, este mai puţin periculos să îl privim direct. Această falsă impresie aduce cu ea riscul ca retina să ardă permanent, atenţionează dr. Beatrice Voiculescu.
Chiar şi atunci când 99% din suprafaţa soarelui este acoperită, în timpul fazelor parţiale ale unei eclipse totale, semiluna fotosferică rămasă este intens luminată şi nu poate fi vizionată în siguranţă fără protecţie.
Cum trebuie urmărit acest eveniment unic?
Există două modalităţi prin care poate fi urmărită eclipsa:
• directă (prin folosirea ochelarilor speciali de protecţie);
• indirectă (prin proiectarea imaginii printr-un telescop sau binoclu, pe un ecran de orice fel).
Cei care vor să urmărească eclipsa direct, va trebui să se protejeze pentru a nu risca apariţia petelor solare în viziune sau chiar să ajungă la orbire.
Ochelarii de soare normali (chiar şi cei polarizaţi), nu vor proteja vederea.
Soarele poate fi privit direct numai cu ajutorul unor filtre speciale, care de obicei conţin un strat subţire de aluminiu, argint sau crom, care au rolul de a atenua efectele ultravioletelor.
„Este absolut interzisă utilizarea altor materiale sau accesorii în afara ochelarilor specializaţi. Au existat persoane care au folosit ochelari improvizaţi pentru vizionarea eclipsei solare, iar ulterior acest lucru s-a dovedit a fi foarte nociv pentru ochi cauzând arsuri retiniene şi cecitate,” avertizează Beatrice Voiculescu.
Filtrele improvizate acasă sunt de evitat, întrucât acestea se pot fisura de la supraîncălzire.
NU FOLOSIŢI:
• Filme color, filme alb-negru care nu sunt argintii
• Radiografii medicale cu imagini pe ele
• Sticlă afumată
• CD-uri sau dischete
• Filtre fotografice cu densitate neutră şi filtre de polarizare
• Orice alte tipuri de ochelari care nu sunt special concepuţi să te protejeze în timpul eclipsei
Afectarea retinei, nu produce pe moment niciun disconfort sau durere, pentru că la nivelul retinei nu există receptori pentru durere, însă ochii sunt afectaţi.
Nici lentilele şi filtrele aparatelor foto nu oferă protecţie pe timpul eclipsei de soare.
Cei care vor să imortalizeze momentul eclipsei de soare, trebuie să fie conştienţi că este mult mai dificil de fotografiat decât în cazul unei eclipse de lună, în special din cauza faptului că trebuie să privim direct în soare.
Eclipsa de soare poate provoca deteriorări atât atât la nivelul ochilor, cât şi la nivelul senzorului de imagine al camerei.
Vizorul optic al camerei nu oferă protecţie împotriva radiaţiilor solare, de aceea e indicat să nu se privească direct prin aparat fără a folosi filtre de protecţie.
Chiar dacă folosim smartphone-urile sau tabletele pentru a fotografia şi privim direct înspre ecran, dispozitivul tot trebuie poziţionat în sus, înspre eclipsă, iar acesta nu este suficient încât să blocheze contactul direct dintre ochi şi soare.
-
Cererea de anulare a pedepsei primite de Dan Voiculescu în dosarul ICA, analizată de instanţă
Completul de divergenţă care va decide cu privire la solicitarea lui Voiculescu este alcătuit din trei judecători: Dan Lupaşcu, Isabellle Tocan şi Corina Cornelia Dăescu.
În decembrie, Lupaşcu şi Tocan nu au putut să cadă de acord asupra unei decizii privind contestaţia, astfel că a fost format completul de trei care va lua hotărârea definitivă în acest caz.
Judecătoarea Corina Cornelia Dăescu, intrată în completul de divergenţă alături de Lupaşcu şi Tocan, este astfel cea care ar urma să încline balanţa. Dăescu judecă şi dosarul retrocedărilor al primarului Radu Mazăre, aflat pe rol de şase ani, notează gandul.info.
În cazul admiterii contestaţiei, judecătorii pot decide eliberarea lui Voiculescu şi rejudecarea apelului din dosarul ICA.
La judecarea pe fond a cererii lui Dan Voiculescu, avocatul acestuia, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut anexarea la dosar a înregistrărilor şedinţelor de judecată în dosarul ICA, întrucât, susţinea apărătorul, se va putea observa comportamentul completului, “care fost constant de rea-credinţă”.
“Se observă pornirea instanţei orientată clar în obţinerea unei soluţii de condamnare, de la primul la ultimul termen de judecată”, a spus Mateuţ, în sala de judecată.
Pe de altă parte, procurorul de şedinţă a arătat atunci că nu i se pare normal ca în sala de şedinţă să se facă aprecieri cu privire la capacitatea unui judecător.
“Completul de judecată din dosarul ICA a dat dovadă că a lecturat dosarul. Suntem pe un domeniu pur speculativ, iar legea nu ne permite aşa ceva. (…) Petentul discută chestiuni ce ţin nu doar de incompatibilitate, ci şi de procedura de soluţionare a incompatibilităţii, chestiuni total diferite. În faza contestaţiei în anulare nu se discută procedura”, a spus procurorul DNA.
În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererilor de anulare a pedepselor formulate de Dan Voiculescu şi Sorin Pantiş, condamnaţi la zece, respectiv şapte ani de închisoare, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Avocaţii lui Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară. Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.
Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.
În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
-
Cererea lui Voiculescu de anulare a pedepsei, analizată pe 6 ianuarie de un complet de divergenţă
Acest complet s-a constituit, întrucât cei doi judecători din completul de la CAB căruia i-a fost repartizată contestaţia nu au putut să cadă de acord asupra unei decizii.
În cadrul judecării pe fond a acestei cereri, avocatul lui Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ a cerut anexarea la dosar a înregistrărilor şedinţelor de judecată în dosarul ICA, întrucât, susţinea apărătorul, se va putea observa comportamentul completului, “care fost constant de rea credinţă”.
“Se observă pornirea instanţei orientată clar în obţinerea unei soluţii de condamnare, de la primul la ultimul termen de judecată”, a spus Mateuţ în sala de judecată.
Pe de altă parte, procurorul de şedinţă a arătat că nu i se pare normal ca în sala de şedinţă să se facă aprecieri cu privire la capacitatea unui judecător.
“Completul de judecată din dosarul ICA a dat dovadă că a lecturat dosarul. Suntem pe un domeniu pur speculativ, iar legea nu ne permite aşa ceva. (…) Petentul discută chestiuni ce ţin nu doar de incompatibilitate, ci şi de procedura de soluţionare a incompatibilităţii, chestiuni total diferite. În faza contestaţiei în anulare nu se discută procedura”, a spus procurorul DNA.
Curtea de Apel Bucureşti urmează să continue dezbaterile şi în cazul contestaţiei în anulare formulată de Sorin Pantiş, condamnat şi el în acelaşi dosar la şase ani de închisoare, următorul termen fiind fixat pentru 6 ianuarie 2015.
În cazul său, instanţa urmează să decidă dacă va cita Curtea de Apel Bucureşti, întrucât aceasta este instituţia unde s-a format compeltul de judecată care a soluţionat dosarul ICA, complet cu privire la care avocaţii lui Pantiş au adus mai multe acuzaţii.
În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererilor de anulare a pedepselor formulate de Dan Voiculescu şi Sorin Pantiş, condamnaţi la zece, respectiv şapte ani de închisoare, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea formulată de Dan Voiculescu de anulare a condamnării la zece ani de închisoare, pe care a primit-o în dosarul privind fraudarea Institutului de Cercetări Alimentare.
Instanţa a analizat fiecare cerere separat, acestea fiind depuse de Dan Voiculescu şi de Sorin Pantiş. Instanţa a stabilit, că în principiu, ele sunt admisibile.
Avocaţii lui Dan Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară. Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.
Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.
În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
-
Instanţa dispune citarea ADS în dosarul în care Dan Voiculescu cere anularea pedepsei
Instanţa a admis astfel propunerea făcută de procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată, care a arătat că dezbaterea în cazul contestaţiilor în anulare se face cu citarea părţilor. Procurorul a arătat că procedura nu este legal îndeplinită, întrucât în acest caz a fost citat doar Dan Voiculescu, nu şi ADS, care este partea civilă.
“Dezbaterea se face cu citarea părţilor. Nu putem vorbi de obligaţia de a fi prezent, este obligatorie însă citarea părţii adverse, care este statul, reprezentat de Agenţia Domeniilor Statului, şi care este parte civilă în proces”, a spus procurorul.
La rândul său, avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a susţinut că această cerere ar trebui respinsă, întrucât constestaţia în anulare se face doar cu citarea părţii interesate, care în acest caz este clientul său.
Mateuţ a mai cerut să fie ascultate înregistrările şedinţelor de judecată, din care ar reieşi “atitudinea, comportamentul şi conduita ostile” ale judecătorilor care au soluţionat dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis amânarea cauzei şi citarea ADS, dar şi a lui Dan Voiculescu la următorul termen de judecată, stabilit pentru 9 decembrie.
Tot atunci vor fi discutate şi probele propuse de avocatul lui Dan Voiculescu.
La termenul de marţi a fost citat şi Dan Voiculescu, însă acesta a făcut o cerere prin care a solicitat să nu fie adus la instanţă.
În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererii lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei de zece ani de închisoare, formulată de avocaţii acestuia în 18 august.
În dosarul privatizării ICA, în 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
-
Instanţa dispune citarea ADS în dosarul în care Dan Voiculescu cere anularea pedepsei
Instanţa a admis astfel propunerea făcută de procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată, care a arătat că dezbaterea în cazul contestaţiilor în anulare se face cu citarea părţilor. Procurorul a arătat că procedura nu este legal îndeplinită, întrucât în acest caz a fost citat doar Dan Voiculescu, nu şi ADS, care este partea civilă.
“Dezbaterea se face cu citarea părţilor. Nu putem vorbi de obligaţia de a fi prezent, este obligatorie însă citarea părţii adverse, care este statul, reprezentat de Agenţia Domeniilor Statului, şi care este parte civilă în proces”, a spus procurorul.
La rândul său, avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a susţinut că această cerere ar trebui respinsă, întrucât constestaţia în anulare se face doar cu citarea părţii interesate, care în acest caz este clientul său.
Mateuţ a mai cerut să fie ascultate înregistrările şedinţelor de judecată, din care ar reieşi “atitudinea, comportamentul şi conduita ostile” ale judecătorilor care au soluţionat dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis amânarea cauzei şi citarea ADS, dar şi a lui Dan Voiculescu la următorul termen de judecată, stabilit pentru 9 decembrie.
Tot atunci vor fi discutate şi probele propuse de avocatul lui Dan Voiculescu.
La termenul de marţi a fost citat şi Dan Voiculescu, însă acesta a făcut o cerere prin care a solicitat să nu fie adus la instanţă.
În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererii lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei de zece ani de închisoare, formulată de avocaţii acestuia în 18 august.
În dosarul privatizării ICA, în 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la zece ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
-
Cererea lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei se judecă în continuare la Curtea de Apel Bucureşti
Avocaţii lui Dan Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară.
Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.
Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.
Instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti a stabilit ca cererea lui Dan Voiculescu de anulare a pedepsei să se judece în 14 octombrie.
Completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.
În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.
Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.