BusinessMagazin

Tag: valuta

  • BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la 5,25%

     “În şedinţa din 2 mai 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an; gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Banca centrală a aplicat ultima reducere de dobândă în martie 2012, de la 5,5% pe an la 5,25% pe an.

    La finalul lunii martie, cu o zi înainte de şedinţa de politică monetară anterioară, Isărescu a declarat că, deşi economie se află încă în recesiune, se manifestă în continuare anticipaţii inflaţioniste, ceea ce nu permite băncii centrale să reducă dobânzile. El a vorbit şi de nevoia de stabilitate a dobânzilor, arătând că o bancă centrală nu se poate “juca”, să reducă dobânda şi la puţin timp să aplice o creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în martie cu 0,5%, la 223,88 miliarde lei

     În termeni reali, creşterea a fost de tot de 0,5%.

    În perioada menţionată, creditul în lei a scăzut cu 0,3% (-0,3% în termeni reali), la 84,14 miliarde lei, în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 1%, la 139,73 miliarde lei (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 9,7 milioane euro), se arată într-un comunicat al BNR.

    Faţă de martie 2012, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 0,2% (-5,2% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,4% a componentei în lei (-1,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 2,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,1%).

    Creditul guvernamental a scăzut în martie cu 3,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 73,17 miliarde lei, iar faţă de martie 2012 a înregistrat o diminuare de 9,6% (-14,1% în termeni reali).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – IMM-urile vor accesa de la bănci sume în valută mai mici cu 25%, după restricţionarea creditării

     “Cele mai afectate domenii sunt firmele din agricultură care se adresează preponderent pieţei interne, beneficiarii fondurilor europene, IMM-urile mici care nu-şi permit să negocieze din poziţia lor contractele la cursul leu/euro”, a declarat marţi şeful departamentului Dezvoltare Produse Companii din cadrul Volksbank, Anca Bălaşu, la conferinţa “Mediafax Talks about SMEs” organizată în parteneriat cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

    Regulamentul BNR 17/2012 prevede ca băncile să calculeze capacitatea de rambursare a creditelor în valută pentru firme în condiţii de depreciere severă a monedei naţionale, similare celor aplicate la creditele de consum, respectiv de 35,5% în raport cu euro, 40,9% faţă de dolar şi 52,6% faţă de francul elveţian.

    Astfel, pentru partea de finanţare pentru care debitorul nu dovedeşte că dispune de acoperire naturală sau financiară la riscul valutar acesta va suporta un şoc pe cursul de schimb de 35,5% pentru euro 52,6% pentru franci elvetieni şi 40,9% pentru dolari americani, în cazul celorlalte valute fiind utilizată valoarea aferentă francilor elveţieni. Totodată, firmele vor fi supuse riscului de dobândă la împrumuturile în valută, şocul pe rata dobânzii fiind de 0,6% pentru toate monedele. Acesta nu se aplică însă în cazul creditelor cu dobândă fixă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul s-a apreciat luni dimineaţă, după acordul privind planul de salvare a Ciprului

     La deschidere, euro era cotat la 4,4180 – 4,4210 lei, în scădere faţă de nivelul de la finalul sesiunii precedente, când operaţiunile se perfectau în jurul nivelului de 4,4260 lei/euro.

    Ulterior, vânzările de valută au dus cursul până la 4,4150 – 4,4180 lei. Evoluţia a fost determinată de optimismul jucătorilor, după ce în noaptea de duminică spre luni a fost aprobat un acord final asupra unui plan de salvare a Ciprului.

    Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, care a venit duminică la Bruxelles, s-a declarat satisfăcut de rezultatul negocierilor.

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri un curs de referinţă în creştere cu 0,67 bani, la 4,4286 lei/euro, cel mai înalt nivel atins de la începutul anului. Un curs peste cel de vineri a fost anunţat de banca centrală la 31 decembrie, la 4,4287 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a ajuns la 4,5 lei la casieriile băncilor. Cursul este aproape de maximul anului

    Cine are de schimbat o sumă mare din lei în euro şi nu a făcut-o în urmă cu doar câteva săptămâni când cursul scăzuse la 4,35 lei/euro în speranţa unor cotaţii mai mici trebuie să scoată acum din buzunar cel puţin 4,44 lei pentru fiecare euro dacă merge la casieria unei bănci pentru a cumpăra valută. Băncile afişau ieri cotaţii de schimb la vânzare cuprinse între 4,44 lei/euro şi aproape 4,5 lei/euro. La cumpărare, cotaţiile variau între 4,35 şi 4,45 lei/euro. Cel mai bun curs la vânzare era afişat de CEC Bank, în timp ce BRD afişa cea mai ridicată cotaţie. Cine vrea să obţină un preţ mai bun poate opta pentru casele de schimb valutar, care vindeau ieri euro cu 4,42-4,43 lei/euro. Cotaţiile la vânzare porneau de la 4,37-4,38 lei/euro cu numai o săptămână în urmă. Un client care are de plătit o rată lunară de 300 de euro în contul unui credit în valută trebuie să scoată acum din buzunar cu 20 de lei mai mult decât în urmă cu o săptămână.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • ATUNCI A ÎNCEPUT TOTUL: Ce credeţi că semnează Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe al lui Ceauşescu, în această imagine din 1975?

    Cum băncile de la Moscova care deserveau în principal statele socialiste nu aveau rezerve de “valută forte”, respectiv de valută folosită în comerţul cu ţările din Occident, autorităţile de la acea vreme au decis să “se arunce în braţele capitalismului”, iar România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Băncii Mondiale (BM), statut care o plasa la graniţa a două lumi.

    Pe de o parte, România făcea parte din Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), o organizaţie înfiinţată la iniţiativa URSS care reunea statele comuniste din Europa. CAER-ul reprezenta răspunsul răsăritean la Comunitatea Economică Europeană, cunoscută şi drept “Piaţa Comună”, organizaţie care avea să devină decenii mai târziu, prin fuziunea cu alte două organisme, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Europeană a Atomului, Uniunea Europeană.
     
    Pe de altă parte, România devenea primul stat membru CAER care semna un acord cu instituţiile emblematice ale comunităţii financiare internaţionale, negocierile fiind purtate “de pe poziţii egale”, după cum a precizat într-un interviu pentru gândul Florea Dumitrescu, ministrul de Finanţe care a semnat, în iarna anului 1972, la Washington, aderarea la FMI. Dumitrescu, fost guvernator al Băncii Naţionale şi fost ambasador al României în China, a vorbit despre tensiunile care au urmat, dar şi despre condiţiile şi colaborarea dintre România şi bancherii din vest.
     

  • Restanţele la creditele în valută au sărit de pragul de 4 miliarde de euro

    Companiile şi populaţia aveau rate neplătite la timp la creditele în valută luate de la bănci de peste 4 miliarde de euro (echivalentul a 17,8 mld. lei) la sfârşitul lunii ianuarie, în creştere cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. Acestea reprezentau 12,6% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină. Doar în ultimele şase luni restanţele la valută s-au majorat cu echivalentul a o jumătate de miliard de euro, iar ponderea în total împrumuturi a urcat cu 2,5 puncte procentuale. Spre comparaţie, restanţele la lei au crescut cu circa 24% în ultimul an, până la 11,5 miliarde de lei. Ca pondere în totalul împrumuturilor în moneda naţională acestea reprezintă însă 13,5%. La lei, volumul restanţelor a crescut cu 18% în ultimul an şi a ajuns la 10 miliarde de lei la finalul lunii iunie, reprezentând 12% din volumul total al finanţărilor în lei. Restanţele la creditele în lei au înregistrat un avans mai puternic la începutul crizei, dar ulterior ritmul de creştere s-a aplatizat. În schimb, clienţii cu împrumuturi în valută au început să resimtă presiunea deprecierii cursului de schimb abia în ultimul an. Avansul puternic al restanţelor la creditele în valută reflectă probleme în creştere cu creditele ipotecare de valori mari, afirmaţie susţinută şi de creşterea constantă a restanţei medii. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Scăderea resurselor în valută împinge firmele de leasing către finanţările în lei

    Companiile de leasing au început să promoveze mai agresiv finanţările în lei pe modelul băncilor care, sub presiunea scăderii resurselor în valută şi a noilor reglementări, au mutat integral creditul de consum pe lei şi încearcă acum să convingă mai mulţi clienţi să ia credite ipotecare în monedă locală. De exemplu, Garanti Leasing acordă de luna aceasta finanţări în lei pentru achiziţia de autovehicule, echipamente şi imobile, valoarea minimă a unei finanţări fiind de 20.000 de lei. Compania speră să acorde credite noi în lei de circa 10 mil. lei anul acesta. Şi Porsche Leasing urmează să anunţe săptămâna viitoare lansarea unui produs de leasing în lei. Companiile mari de leasing afiliate băncilor, precum UniCredit Leasing, Raiffeisen Leasing sau BCR Leasing, au testat deja piaţa cu produse de finanţare în lei încă de anul trecut, dar clienţii sunt încă reticenţi vizavi de acest tip de credite în principal datorită dobânzilor semnificativ mai mari. Companiile de leasing au ignorat practic până recent varianta finanţărilor în lei, în condiţiile în care bunurile finanţate – autovehicule, imobile sau echipa­mente din import – au preţuri exprimate în euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Războiul valutar mondial s-ar putea intensifica dacă se implică şi Europa, susţine ministrul brazilian de Finanţe

    Franţa a sugerat, înaintea reuniunii G20 de săptămâna următoare, că euro ar trebui depreciat, întrucât nivelul actual nu reflectă situaţia economică a uniunii monetare, informează CNBC.

    “Vom continua să avem aceste probleme dacă economia mondială nu-şi revine. Soluţia în cazul ţărilor europene ar fi să susţină dinamismul economic, care să le scoată din stagnare”, a spus Mantega.

    Cu peste doi ani în urmă, Mantega a introdus termenul de “război valutar” pentru a descrie devalorizările competitive ale monedelor naţionale derulate de ţările bogate cu scopul de a-şi susţine exporturile. Sprijinirea exportatorilor din ţările dezvoltate de către băncile centrale dezavantajează economiile emergente, precum Brazilia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce ne spune întărirea leului despre economia românească

    CINE GHICEŞTE CÂND A FOST SPUSĂ FRAZA URMĂTOARE NU CÂŞTIGĂ NICIUN PREMIU, dar dovedeşte sigur o memorie bună: “Atât aprecierea abruptă a monedei, cât şi importul inflaţiei generează costuri. Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze unul dintre cele două costuri – erodarea competitivităţii şi creşterea inflaţiei, iar provocarea pentru politica monetară constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”.

    Era guvernatorul Mugur Isărescu în urmă cu doi ani, când constata cât de repede s-a schimbat paradigma de la un an la altul şi că după ce BNR avusese de-a face în 2010 cu presiuni de depreciere a leului, primele luni din 2011 au reînviat, deşi la alte proporţii, problema din 2005-2008, când intrările masive de capitaluri apreciaseră excesiv leul, ceea ce a ajutat iniţial la scăderea inflaţiei, dar a sfârşit prin a lovi în exporturi.

    La momentul când vorbea Mugur Isărescu, toate astrele le surâdeau activelor româneşti, adică leului şi titlurilor de datorie: investitorii se convingeau că măsurile de ajustare fiscală rapidă convenite cu FMI au efect, iar banii pentru investiţii de portofoliu circulau cu avânt prin lume şi ajunseseră în sfârşit şi la activele socotite marginale şi riscante din pieţe ca România. Avântul se explica prin stimulentele monetare aruncate în joc de Rezerva Federală a SUA în precedenţii doi ani pentru a urni economia şi care au avut ca efect nu doar o calmare a pieţelor, ci şi o migrare a capitalurilor speculative spre pieţele emergente, cu randamente mai mari, unde au provocat aprecieri dureroase ale monedelor şi au exportat inflaţia pe care, în lipsa acestui debuşeu extern, ar fi urmat s-o sufere SUA.

    Aceeaşi situaţie ca în 2011, dar la o scară mult amplificată, o avem acum: absolut toţi analiştii şi comentatorii financiari străini laudă România pentru calitatea şi continuitatea ajustării fiscale şi pentru stabilitatea politică realizată foarte rapid după alegeri, în timp ce afară, investitorii cu munţi de lichiditate nefolosită se orientează iarăşi spre pieţele emergente şi de frontieră, pentru că stimulentele monetare fără precedent angajate anul trecut de Rezerva Federală şi de BCE le-au risipit teama de o nouă criză.

    “Perspectiva de creştere economică pentru pieţele emergente e luminoasă, aversiunea faţă de risc a scăzut semnificativ în ultimele luni, iar condiţiile monetare pe pieţele mature rămân excepţional de permisive”, notează Institutul Internaţional de Finanţe în raportul publicat săptămâna trecută, care estimează, în particular, că fluxurile de capital privat spre Europa Emergentă (de la fonduri de investiţii, bănci, investitori direcţi) vor creşte anul acesta la 220 mld. dolari faţă de 192 mld. dolari în 2012 şi 210 în 2011, urmând ca la anul să ajungă la 237 mld. dolari. Noul avânt este atât de vizibil, încât oficiali bancari europeni şi ai FMI au reînceput să vorbească despre pericolul unui “război valutar global” şi despre introducerea de controale asupra fluxurilor de capital în ţări din Asia sau America Latină.

    PENTRU ROMÂNIA S-A VĂZUT BINE CE AU ÎNSEMNAT TOATE ACESTEA PÂNĂ ACUM (VEZI GRAFICE PAG. 9 ŞI 25). Faptul că a scăzut percepţia de risc a adus o năvală a străinilor pe titlurile de stat şi obligaţiunile guvernamentale scoase la vânzare de Finanţe, soldată cu o scădere a costurilor de îndatorare ale statului şi cu o majorare a scadenţelor la care statul se îndatorează. Săptămâna trecută, de pildă, Finanţele au vândut titluri de stat pe zece ani în valoare de 1,1 mld. lei, mult peste suma pe care şi-o planificaseră (600 mil. lei) la un randament mediu de 5,71%, în timp ce la 17 ianuarie, statul a obţinut cel mai mic randament înregistrat vreodată pentru obligaţiunile în lei pe cinci ani – 5,4%.

    Cum ştim, momentul coincidea cu includerea leului în indicele global JP Morgan care măsoară performanţa obligaţiunilor emise de pieţele emergente, un anunţ evident pozitiv pentru activele româneşti. Pe acest fundal, strategia MF de a vinde sume mai mari la costuri în uşoară scădere “va menţine probabil la niveluri ridicate pentru mai mult timp interesul investitorilor străini şi locali pentru titlurile de stat în lei”, apreciază Mihai Ţânţaru, economist la ING Bank România.