BusinessMagazin

Tag: ue

  • Disensiuni între Germania şi Franţa / Reuniunea interguvernamentală va fi amânată

    Guvernul de la Berlin a anunţat, miercuri, că reuniunea interguvernamentală dintre Germania şi Franţa, programată pentru săptămâna viitoare, va fi amânată din cauza unor “probleme logistice” şi a lipsei coordonării, ceea ce evidenţiază, conform unor surse, dispute în domeniile energiei şi apărării.

    Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, a confirmat că reuniunea interguvernamentală dintre Germania şi Franţa, programată pentru miercurea următoare în Fontainebleau, la periferia Parisului, a fost amânată, urmând să fie reprogramată în ianuarie 2023.

    Steffen Hebestreit a explicat că decizia de amânare a fost luată din cauza unor “probleme logistice”, explicând că unii miniştri germani nu erau disponibili pentru reuniunea de săptămâna viitoare, dar şi în contextul necesităţii coordonării asupra unor “probleme bilaterale”, conform publicaţiei Süddeutsche Zeitung.

    Cancelarul Olaf Scholz va avea însă o întrevedere bilaterală cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la summitul Consiliului European, care se va derula joi şi vineri la Bruxelles, a subliniat Steffen Hebestreit. Există sugestii şi că Scholz se va deplasa la Paris săptămâna viitoare pentru o nouă întâlnire cu Macron, dar fără miniştri.

    Oficiali guvernamentali de la Paris şi Berlin afirmă că Olaf Scholz şi Emmanuel Macron au decis amânarea reuniunii interministeriale deoarece sunt necesare acţiuni pentru ajugerea la poziţii comune în domeniile energiei şi apărării. Conform unor surse, preşedintele Emmanuel Macron, care a lansat o serie de idei ambiţioase pentru viitorul Uniunii Europene, ar fi fost dezamăgit de o întâlnire pe care a avut-o recent cu Olaf Scholz şi de prudenţa acestuia privind intensitatea cooperării. Nemulţumirea Administraţiei de la Paris se referă şi la intensificarea cooperării Germaniei cu Spania, mai ales că Franţa se opune construirii unui gazoduct prin Munţii Pirinei. De asemenea, Macron ar fi nemulţumit că Berlinul nu l-a informat în avans despre planul de alocare a subvenţiilor de 200 de miliarde de euro pentru compensarea preţurilor la gaze în Germania, un program criticat inclusiv de Uniunea Europeană, care a denunţat acţiuni neconcurenţiale.

    Emmanuel Macron aşteaptă “solidaritate europeană” din partea Germaniei

    Emmanuel Macron a semnalat că aşteaptă “solidaritate” europeană din partea Berlinului. “Nu putem să insistăm pe politici naţionale, deoarece acest lucru creează distorsiuni pe continentul european. Eu cred în forţa cuplului franco-german şi în capacitatea noastră de a produce împreună o strategie ambiţioasă”, a declarat Emmanuel Macron într-un interviu acordat publicaţiei Les Échos, potrivit postului de televiziune TF1.

    “Germania este într-un moment de schimbare a modelului şi nu trebuie să subestimăm caracterul destabilizator al acestui lucru. Dar trebuie să fim coerenţi, nu trebuie să adoptăm strategii naţionale, ci o strategie europeană. Există solidaritate europeană cu Germania şi este normal să existe solidaritatea Germaniei cu Europa”, a insistat Emmanuel Macron.

  • UE este departe de a găsi soluţii la criza energetică, afirmă un ministru spaniol

    “Deşi se fac progrese cu o viteză fără precedent în cadrul parametrilor obişnuiţi ai UE, suntem departe de a putea identifica în mod clar soluţii care să poată fi susţinute în timp”, a declarat Ribera, adăugând că este nevoie de mai multă flexibilitate şi solidaritate între statele membre.

    Anterior, Reuters anunţa că ţările UE sunt în dezacord cu privire la modul de abordare a crizei energetice.

    Croaţia şi Lituania doresc un plafon pentru gazele naturale en-gros, Slovenia pledează pentru un plafon doar pentru gazul lichefiat, în timp ce Finlanda şi Slovacia nu sunt de acord cu privire la subvenţiile directe.

    Germania – cea mai mare economie a blocului şi principalul oponent al plafonării preţurilor la gaze – a declarat că achiziţiile comune, reducerea consumului şi creşterea ofertei sunt mai degrabă calea de urmat.

    Oficialii din aceste ţări şi-au exprimat opiniile la sosirea la Luxemburg pentru discuţiile dintre miniştrii afacerilor europene, în vederea pregătirii unui summit al liderilor naţionali care va avea loc joi şi vineri şi pe agenda căruia se va afla în principal criza energetică.

    Înaintea summitului, Comisia Europeană va propune separat, marţi, un alt set de măsuri pentru a reduce preţurile ridicate la energie. Totuşi, acestea nu vor include o plafonare imediată a preţurilor la gaze, lucru care a divizat blocul comunitar.

    Miniştrii croaţi şi lituanieni au susţinut o plafonare a preţului angro al gazelor, iar Croaţia a subliniat, de asemenea, necesitatea unor achiziţii comune de gaze între cele 27 de state membre ale UE. Slovenia, însă, a optat pentru un plafon de preţ doar pentru gazul lichefiat.

    “Slovenia va pleda pentru introducerea aşa-numitului plafon dinamic de preţ pentru gazul lichefiat cât mai curând posibil, dacă este posibil – acum”, a declarat secretarul de stat al ministerului de externe al acestei ţări, Marko Stucin.

    Colegul său slovac, Andrej Stancik, a cerut o reformă a pieţei pe termen mai lung pentru a decupla preţul energiei electrice produse din gaz de cel al energiei electrice generate din alte resurse, precum şi solicitarea de subvenţii directe din partea UE pentru consumatori şi întreprinderi.

    Tytti Tuppurainen, ministrul finlandez al afacerilor europene – o ţară în general sceptică faţă de intervenţiile pe piaţă – a declarat că Helsinki este acum pregătită pentru un plafon “temporar” al preţului la gaze. Dar ea s-a declarat împotriva ajutoarelor pentru consumatori.

    “În loc să subvenţionăm gospodăriile individuale, ar trebui mai degrabă să stimulăm investiţiile în energia verde”, a spus ea, adăugând că acest lucru ar limita, de asemenea, dependenţa Europei de furnizori de energie precum Rusia.

    Anna Luehrmann, ministrul german al afacerilor europene, a subliniat necesitatea achiziţiilor comune de gaze, precum şi a reducerii consumului şi a diversificării structurii de aprovizionare prin adăugarea mai multor surse regenerabile şi a unor furnizori diferiţi.

    “Este important ca măsurile naţionale şi europene să funcţioneze mână în mână”, a declarat Luehrmann, fără a menţiona deloc un plafon.

  • Cancelarul germanl Scholz face apel pentru o Uniune Europeană mai mare. “O Uniune Europeană cu 27, 30, 36 de state, cu peste 500 de milioane de cetăţeni liberi şi egali, îşi poate exercita greutatea şi mai puternic în lume”

    Cancelarul german Olaf Scholz a cerut sâmbătă o Uniune Europeană extinsă, spunând la o adunare a social-democraţilor europeni că aceasta ar putea astfel să-şi exercite mai bine influenţa în afacerile globale, scrie Reuters.

    De la preluarea mandatului, Scholz a făcut din extinderea Uniunii Europene pentru a include Balcanii şi alte naţiuni un element important al politicii sale externe. Acest lucru a devenit şi mai urgent de la invazia Rusiei în Ucraina, care a devenit candidat la aderarea la UE la începutul acestei veri.

    “O Uniune Europeană cu 27, 30, 36 de state, cu peste 500 de milioane de cetăţeni liberi şi egali, îşi poate exercita greutatea şi mai puternic în lume”, a declarat Scholz la congres.

    UE are în prezent 27 de membri.

    “Mă angajez în favoarea extinderii UE. Faptul că UE continuă să se extindă spre est este un câştig pentru noi toţi”, a spus el.

  • Nici Occidentul nu blufează. Borrell ameninţă că armata rusă va fi “anihilată” dacă Putin foloseşte armele nucleare

    “Vladimir Putin spune că nu vrea să lanseze un semnal confuz prin ameninţarea nucleară. Atunci, trebuie să înţeleagă faptul că ţările care susţin Ucraina, Uniunea Europeană şi statele membre, Statele Unite şi NATO nu vor să lanseze un semnal confuz. Orice atac nuclear asupra Ucrainei va antrena o ripostă, nu o ripostă nucleară, dar o ripostă militară puternică, prin care armata rusă va fi distrusă”, a afirmat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, în discursul rostit la Colegiul Europei din Bruges, conform cotidianului Le Monde.

    Marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa Nord-Atlantică tratează cu seriozitate ameninţările preşedintelui Vladimir Putin. “Ameninţările nucleare voalate ale preşedintelui Putin sunt periculoase şi iresponsabile. Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi că nu trebuie purtat niciodată”, a subliniat Stoltenberg.

    În septembrie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat Occidentul de “şantaj nuclear” şi a afirmat că “reprezentanţi de rang înalt ai principalelor naţiuni NATO” au făcut declaraţii “despre posibilitatea utilizării armelor nucleare împotriva Rusiei”, fără însă a nominaliza pe nimeni. “Celor care îşi permit să facă astfel de afirmaţii la adresa Rusiei vreau să le reamintesc că ţara noastră are diverse mijloace de distrugere şi, când este ameninţată integritatea teritorială a ţării noastre, pentru protejarea Rusiei şi a cetăţenilor, categoric vom folosi toate mijloacele de care dispunem. Nu este o afirmaţie menită să genereze confuzie”, a declarat Putin, citat de agenţia The Associated Press.

    Un eventual atac nuclear al Rusiei asupra Ucrainei ar schimba cursul conflictului şi aproape sigur ar declanşa o “ripostă fizică” din partea aliaţilor Kievului şi posibil din partea Alianţei Nord-Atlantice, afirmat miercuri seară un oficial NATO. Orice utilizare a armelor nucleare de către Moscova ar avea “consecinţe fără precedent” pentru Rusia. “Aproape sigur ar atrage o ripostă fizică din partea multor aliaţi şi, potenţial, chiar din partea NATO”, a declarat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, sub protecţia anonimatului, conform agenţiei Reuters. Oficialul citat consideră că Rusia recurge la ameninţări de tip nuclear în principal pentru a descuraja NATO şi anumite naţiuni să se implice direct în războiul din Ucraina.

    Washingtonul a anunţat, marţi, că nu există indicii că preşedintele rus, Vladimir Putin, ar pregăti lansarea unui atac nuclear asupra Ucrainei, precizând că Washingtonul va menţine vigilenţa şi că nu vrea un conflict militar cu Moscova.

  • Surse:State europene,inclusiv România,se raliază planului lui Scholz privind un sistem antiaerian UE

    Numeroase state europene, inclusiv România, intenţionează să participe la planul propus de cancelarul german, Olaf Scholz, privind crearea unui sistem antiaerian şi antibalistic comun al Uniunii Europene, afirmă funcţionari din domeniul diplomaţiei, sub protecţia anonimatului.

    Unsprezece state din cadrul Uniunii Europene intenţionează să semneze miercuri, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor Apărării din NATO, o declaraţie comună privind intenţia de a participa la crearea unui sistem antiaerian şi antibalistic împreună cu Germania, o iniţiativă propusă de cancelarul Olaf Scholz, conform surselor citate de publicaţia Der Spiegel.

    Diplomaţi din cadrul NATO au declarat că planul Germaniei este susţinut de Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Olanda, România, Slovacia şi Slovenia. La proiect ar urma să participe şi Norvegia. Semnarea declaraţiei de intenţii va permite iniţierea procedurilor de elaborare a detaliilor proiectului antiaerian şi antibalistic european. Pe parcurs, la acest proiect s-ar putea ralia şi alte ţări.

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pledat la sfârşitul lunii august, într-un discurs rostit în Cehia, pentru reformarea Uniunii Europene, pentru continuarea procesului de extindere şi pentru consolidarea suveranităţii şi apărării. Printre ideile enunţate, Scholz a propus crearea unui sistem comun de apărare antiaeriană şi antibalistică. “Ar fi un câştig în materie de securitate pentru întreaga Europă”, a argumentat cancelarul Germaniei.

  • Preşedinţia Consiliului UE vrea o decizie privind admiterea României în Schengen în decembrie

    Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene speră să obţină o decizie în unanimitate în favoarea admiterii României şi Bulgariei în Spaţiul comunitar de liberă circulaţie Schengen în luna decembrie, iar iniţiativa este susţinută de Comisia Europeană.

    “Preşedinţia cehă a Consiliului UE consideră că procedura în curs de completare a extinderii Spaţiului Schengen este un element central care lipseşte. Bulgaria şi România au îndeplinit condiţiile necesare astfel încât Consiliul UE să poată discuta ridicarea controalelor la frontierele interne. În acest context, Preşedinţia cehă a Consiliului UE este angajată să obţină progrese astfel încât să permită Bulgariei şi României să devină membre cu drepturi depline ale Spaţiului Schengen. Mai concret, Preşedinţia cehă a Consiliului lucrează în sensul obţinerii deciziilor necesare ale Consiliului prin unanimitate la reuniunea din decembrie. În acest sens, discutăm cu statele membre pentru a pregăti terenul pentru o discuţie substanţială asupra ridicării controalelor la frontierele interne cu Bulgaria şi România. În eforturile noastre de a asigura susţinerea în unanimitate în Consiliu, Preşedinţia a facilitat vizitele experţilor în Bulgaria şi România săptămâna viitoare, în coordonare cu reprezentanţii Comisiei Europene”, a declarat în Parlamentul European, conform agenţiei MEDIAFAX, Mikuláš Bek, ministrul Afacerilor Europene din Cehia, ţară care exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

    La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a evidenţiat, în dezbaterea organizată la Parlamentul European, importanţa pe care Spaţiul Schengen o are pentru Uniunea Europeană şi a pledat pentru admiterea României şi Bulgariei în zona comunitară de liberă circulaţie.

    “În ultimii 35 de ani, am construit o întreagă arhitectură Schengen, pentru a proteja mai bine acesta spaţiu fără frontiere, fără controale. Şi trebuie să continuăm să construim şi să îmbunătăţim arhitectura Schengen, pentru că niciun sistem nu poate rezista testului timpului fără o înnoire”, a declarat Margaritis Schinas, cerând consolidarea structurilor interne şi a reglementărilor.

    “Spaţiul Schengen s-a extins de-a lungul timpului, iar integrarea s-a aprofundat. Este momentul să se extindă în continuare. Începând din 2011, Comisia a pledat în mod activ pentru completarea extinderii Schengen, pentru a le permite statelor UE care nu sunt încă membre depline să se alăture. Iar acest lucru va intensifica nu doar securitatea noastră, ci va şi extinde coeziunea. În ultimele luni, am făcut progrese imense printr-o serie de paşi politici importanţi. În decembrie 2021, Consiliul UE a recunoscut că statul Croaţia îndeplineşte toate criteriile pentru a deveni membru Schengen. Iar Parlamentul European trebuie să îşi dea acum avizul. Multe progrese au fost înregistrate şi în privinţa admiterii României şi Bulgariei. Ambele state aşteaptă decizia Consiliului de peste 11 ani. Iar Comisia a confirmat că îndeplinesc în totalitate condiţiile necesare pentru integrare. Între timp, ambele ţări continuă să acţioneze pentru aplicarea în totalitate a normelor Schengen şi să contrinuie la securitatea noastră comună la frontierele externe ale UE. Şi aş vrea să evidenţiez modul în care partenerii noştri din România şi Bulgaria au gestionat afluxul mare de refugiaţi din Ucraina. Atitudinea lor a fost exemplară şi ne-au făcut pe toţi mândri”, a precizat Margaritis Schinas.

    “Prin urmare, este o veste excelentă că Preşedinţia cehă a Consiliului UE tratează cu prioritate extinderea Schengen. Bulgaria şi România menţin angajamentul total de a continua aplicarea corectă a reglementărilor Schengen şi de a contribui la funcţionarea corespunzătoare a întregului spaţiu. (…) Noile evaluări cerute voluntar de România şi Bulgaria prin misiunile experţilor vor avea loc luna aceasta. Este un gest foarte important de transparenţă pe care îl salut. Nu este vorba de reevaluarea Bulgariei şi României, ci mai degrabă este vorba de a le permite statelor membre să primească cele mai noi date şi reasigurări că normele Schengen sunt aplicate în continuare deplin. (…) Vreau să concluzionez reiterând susţinerea totală din partea Comisiei Europene pentru admiterea Bulgariei şi României în Schengen. Acest lucru poate doar să consolideze rezilienţa noastră colectivă şi să aprofundeze coeziunea. Avem acum o oportunitate reală în decembrie de a lua, în sfârşit această decizie istorică, de a le permite cetăţenilor din România, Bulgaria şi Croaţia să beneficieze total de succesul nostru valoros Schengen, pentru a fi împreună mai puternici şi mai în siguranţă”, a subliniat Margaritis Schinas.

  • UE a adaugă trei ţări pe lista sa de paradisuri fiscale

    Insulele Turks şi Caicos, în apropiere de Bahamas şi Cuba, sunt incluse pentru prima dată pe listă. Bahamas şi Anguilla au mai fost incluse o dată pe listă şi apoi au fost scoase.

    „Impozitarea echitabilă a întreprinderilor este în beneficiul tuturor. Acesta este motivul pentru care UE şi partenerii internaţionali împărtăşesc un interes comun în combaterea eroziunii bazei de impozitare şi a transferului profiturilor. Cred că toate cele 12 ţări de pe listă îşi vor respecta angajamentele şi vor realiza reformele necesare în domeniul fiscalităţii cât mai curând posibil, astfel încât să poată fi eliminate de pe această listă atunci când o vom revizui din nou, peste 6 luni”, a declarat ministrul ceh de finanţe, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE.

    UE ţine cont de această listă în deciziile sale de politică externă privitoare la cooperarea economică cu ţările vizate.

  • Scholz justifică plafonarea tarifelor la energie, respingând criticile UE privind practici incorecte

    Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a încercat să justifice, marţi, decizia de plafonare a preţurilor la energie prin alocarea unui buget de 200 de miliarde de euro, respingând criticile Uniunii Europene privind practici inechitabile pe piaţa comunitară.

    Comisia Europeană “ştie cu certitudine că aceste măsuri nu sunt singulare şi că sunt aplicate şi în alte locuri, în mod justificat”, a declarat Olaf Scholz, potrivit publicaţiei Stern, în cursul unei conferinţe de presă organizate alături de premierul Olandei, Mark Rutte.

    “Fac şi alte ţări acest lucru, de mult timp, intervenind pentru a oferi susţinere prin exact aceleaşi măsuri decise de noi pentru anul acesta şi pentru următorii doi ani”, a argumentat Scholz, subliniind că planul în valoare de 200 de miliarde de euro “nu este aplicat doar pentru o perioadă scurtă, anul acesta”.

    “În fond, este vorba despre un pachet foarte echilibrat şi foarte inteligent pentru a menţine preţurile la un nivel scăzut cât timp durează actualele provocări”, a subliniat Scholz.

    Paolo Gentiloni, comisarul UE al Economiei, şi Thierry Breton, comisarul UE pentru Piaţa Internă, au criticat, într-un articol de opinie publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung, planul Berlinului de compensare a tarifelor la energie, afirmând că generează “semne de întrebare”. “Alte state membre nu au acelaşi spaţiu de manevră din punct de vedere bugetar”, au afirmat cei doi oficiali UE, indicând riscuri privind perturbarea sistemului concurenţial comunitar.

  • Comisia Europeană se pregăteşte pentru posibile întreruperi ale electricităţii în state UE

    Comisia Europeană se pregăteşte pentru potenţiale cazuri de întrerupere a alimentării cu electricitate în state din cadrul Uniunii Europene în cursul ierii, în contextul crizei cu Rusia, afirmă Janez Lenarcic, comisarul UE pentru Gestionarea Crizelor.

    “Este foarte posibil să fie necesare acţiuni de asistenţă pentru catastrofe, inclusiv în interiorul Uniunii Europene. În cazul în care un număr mic de state membre ar fi afectate de un incident precum oprirea alimentării cu electricitate, alte state UE ar putea furniza generatoare de electricitate, aşa cum se întâmplă în situaţiile dezastrelor naturale”, a declarat Janez Lenarcic, comisarul european pentru Gestionarea Crizelor, într-un interviu acordat postului Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND), conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

    În cazul în care se vor înregistra probleme privind alimentarea cu electricitate în numeroase state UE, Comisia Europeană va trebui să activeze mecanismul de accesare a produselor din rezervele strategice, a explicat Janez Lenarcic.

    “Încă înaintea războiului din Ucraina, ne-am pregătit pentru incidente chimice, biologice, radiologice şi nucleare”, a subliniat Janez Lenarcic, explicând că, după acelaşi model, Comisia Europeană se pregăteşte pentru crize energetice, prin achiziţii de combustibili şi generatoare de electricitate.

    Uniunea Europeană se confruntă cu “riscuri fără precedent” privind aprovizionarea cu gaz în această iarnă, în contextul în care Rusia a oprit în mare parte livrările, iar gazul lichefiat transportat pe mare devine mai scump, a avertizat luni Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).

  • Eludarea sancţiunilor impuse Rusiei poate aduce indivizi pe lista neagră a Comisiei Europene

    Ca răspuns la situaţia din Ucraina, Comisia Europeană a elaborat o serie de restricţii asupra importurilor şi exporturilor de bunuri de origine rusă. Companiile europene nu mai pot exporta/importa anumite bunuri către/din Rusia, iar companiile ruseşti nu mai pot vinde anumite bunuri pe piaţa din UE. De exemplu, petrolul şi produsele petroliere conexe, cărbunele, oţelul, lemnul, băuturile alcoolice de origine rusă sunt interzise să fie importate în Uniunea Europeană.

    În condiţii bine stabilite, comerţul cu anumite bunuri (de exemplu, produse alimentare, medicamente sau anumite semifabricate) este încă permis între cele două teritorii, însă importatorii şi exportatorii tot trebuie să fie atenţi de la cine achiziţionează sau cui vând astfel de produse.

    Motivul principal de îngrijorare este că restricţiile nu se opresc doar la nivel de produs, ci se extind şi asupra entităţilor care comercializează respectivele mărfuri şi a persoanelor care controlează în mod direct sau indirect aceste companii.

    Comisia Europeană atrage atenţia că în perioada următoare va intensifica eforturile şi măsurile împotriva încercărilor de eludare a acestor sancţiuni, dat fiind numărul mare de astfel de cazuri din ultimul timp. Mai precis, cei care încearcă să eludeze sancţiunile (atât ca indivizi, cât şi ca entităţi) vor fi puşi pe lista neagră de sancţiuni care vor fi făcute publice. De exemplu, persoanele care achiziţionează bunuri ruseşti supuse restricţiilor, dar care sunt transportate din alte teritorii/ţări în Uniunea Europeană riscă să ajungă pe lista neagră. În oglindă, persoanele care exportă mărfuri din UE prin alte teritorii, cu intenţia de a facilita importul ulterior al acestora în Rusia de către companii supuse restricţiilor riscă aceleaşi sancţiuni.

    Pentru a se asigura că nu ajung pe lista neagră, este recomandat ca importatorii sau exportatorii europeni să verifice în avans dacă partenerii comerciali sunt sau nu supuşi sancţiunilor (de exemplu, prin activităţi de due-dilligence), precum şi dacă dovezile de origine aferente mărfurilor sunt corect întocmite.

    În România, nerespectarea sancţiunilor internaţionale se pedepseşte cu amendă de la 10.000 de lei, la 30.000 de lei, precum şi cu confiscarea bunurilor. De asemenea, autorităţile de control pot aplica şi sancţiuni complementare, cum ar fi suspendarea activităţii companiei pe o perioadă între 1-6 luni.

    În concluzie, pentru a evita amenzile şi aplicarea de sancţiuni nedorite, importatorii şi exportatorii trebuie să realizeze o verificare mult mai atentă şi continuă a partenerilor comerciali şi a dovezilor de origine ce stau la baza tranzacţiilor (cui vindem, de la cine cumpărăm, ce origine au bunurile). Atât activităţile de verificare a partenerilor comerciali cu ajutorul tehnologiei, cât şi corecta utilizare a instrumentelor prevăzute de legislaţia vamală (de exemplu, Informaţiile de Origine Obligatorii, efectuarea calculelor de origine în sistem black-box, pentru păstrarea confidenţialităţii datelor, verificarea încadrării tarifare a produselor) reprezintă instrumente cheie care pot reduce semnificativ riscul de aplicare a sancţiunilor. Experţii EY pot pune la dispoziţie astfel de instrumente de control şi monitorizare hibridă a sancţiunilor şi a conexiunilor dintre diverse entităţi susceptibile de a încerca eludarea diverselor sancţiuni internaţionale.