Tag: UDMR

  • Alegerile s-au terminat, de-acum ocupaţi gările

    Primul interviu al preşedintelui ales a fost pentru presa străină, respectiv pentru agenţia Reuters, căreia Iohannis i-a declarat că e posibil ca în doar câteva săptămâni să se schimbe majoritatea parlamentară, astfel încât guvernul Ponta să poată fi dat jos rapid şi înlocuit cu un guvern PNL. A fost a doua oară după alegeri când Iohannis a vorbit de nevoia ca PNL să preia rapid puterea, uitând atât de atitudinea rezervată şi evazivă pe care o avusese în campanie faţă de această temă, cât şi de faptul că unul dintre principalele argumente ale campaniei a fost tocmai faptul că un singur partid (pe atunci era vorba de PSD) nu trebuie să dea şi preşedinţia, şi parlamentul, şi guvernul.

    Cât de rapid se va realiza planul lui Iohannis a explicat Sulfina Barbu, fost fruntaş PDL, actual vicepreşedinte PNL, care s-a referit la o moţiune de cenzură ce va fi depusă în februarie, adică la începutul noii sesiuni parlamentare, pe un motiv ce urmează să fie găsit la momentul respectiv. Cum era de aşteptat, viitorul guvernării a devenit deja instabil, după ce liderii UDMR au anunţat ieşirea formaţiunii din coaliţia care sprijină guvernul Ponta.

    Decizia UDMR ar urma să fie oficializată la 13 decembrie, însă ea deschide deja perspectiva ca partidul maghiarilor să se alăture unei viitoare guvernări PNL şi astfel să-şi satisfacă strategia de a rămâne în permanenţă la putere, indiferent cine câştigă şi cine pierde alegerile. Celelalte balamale permanente ale tuturor guvernărilor, UNPR şi PC, la care mai nou se adaugă PPDD şi rebelii din PPDD, sunt aşteptate şi ele să se ralieze noii puteri, fie oficial, la nivel de partid, fie individual, prin dezertări ale unora dintre parlamentari de genul celor care au făcut posibilă în mai 2012 căderea guvernului Ungureanu.

    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a promis însă, pentru orice eventualitate, că PNL nu va primi traseişti în partid şi a dat de înţeles că omul care se ocupă de pregătirea guvernării este fostul fruntaş PDL Cătălin Predoiu, cel prezentat în campanie drept viitorul premier în cazul unei victorii a lui Klaus Iohannis.

  • Nu voiam de fapt să guvernăm, ci doar să-i civilizăm pe comunişti. Perlele politice ale săptămânii

    “Au furat alţii pentru el şi acum i s-a umflat tărîţa-n pipotă, se crede mare Führer mare. Datorită lui, Germania va acorda României Klausa. Nu contează care, dar să sune bine în urechile Poporului” – C. V. Tudor (PRM) despre Klaus Iohannis

    “Guvernarea pentru noi şi pentru mine niciodată nu a fost un scop în sine, este o posibilitate, este un instrument pentru a pune în aplicare un proiect politic, un program politic sau parte dintr-un proiect politic” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “Merg prin toată ţara, pup fiecare mamaie, mai tai cu toporul un lemn, mai beau o palincă” – Marian Vanghelie (ex-PSD) despre felul cum vrea să atragă oameni spre viitorul său partid

    “Cred că singurul român pe care l-ar ajuta real suspendarea lui Traian Băsescu ar fi exact Traian Băsescu” – Daniel Constantin (PC) despre dorinţa lui Dan Voiculescu de a se iniţia o nouă suspendare a preşedintelui

    “Era campanie. Îmi pare rău de multe lucruri pe care le-am spus în campanie şi acum încerc doar, repet, să înţeleg” – premierul Victor Ponta, întrebat dacă îşi menţine afirmaţia că ICCJ va da un verdict nefavorabil în chestiunea incompatibilităţii lui Klaus Iohannis

    “Sperăm în continuare. Altă întrebare?” – Ioan Rus, ministrul transporturilor, întrebat care este stadiul proiectului de autostradă Comarnic-Braşov, pentru care câştigătorii licitaţiei (Vinci, Strabag, Aktor) au fost anunţaţi în dec. 2013

    “Noi mărim bugetul DNA, mărim bugetul ANI, îl dublăm, îl triplăm şi după aceea ne mirăm de ce se întâmplă” – Cristiana Anghel (PC), acuzând decredibilizarea Senatului ca efect al dosarelor DNA
     

  • Ludovic Orban (PNL): UDMR arată pisica la PSD. Nu cred că această decizie va fi validată de CRU

    “UDMR arată pisica la PSD! Nu cred că această decizie (ieşirea de la guvernare-n.r.) va fi validată de CRU, ci este folosită ca un instrument de maximalizare a pretenţiilor la negocierile cu PSD”, a opinat Ludovic Orban.

    UDMR a decis să iasă de la guvernare, a anunţat, joi, liderul Uniunii, Kelemen Hunor, precizând că aceasta este o recomandare a Consiliului Permanent al Uniunii, iar decizia urmează să fie validată în şedinţa CRU din 13 decembrie.

    Kelemen Hunor a anunţat, în urma şedinţei Consiliului Permanent al UDMR, care a durat mai bine de cinci ore, că recomandarea membrilor acestui for este ca UDMR să iasă de la guvernare.

    El a precizat că o decizie în aceas sens ar urma să fie luată în şedinţa din 13 decembrie a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR.

    Kelemen Hunor a spus că în urma alegerilor prezidenţiale UDMR a înţeles mesajul electoratului, respectiv ca Uniunea să se întoarcă mai mult către alegători.

    ”Am înţeles mesajul electoratului nostru: trebuie să ne întoarcem mai mult către alegătorii noştri, către maghiarii din România care ne-au susţinut în momentele grele, dificile, în special când am intrat în coaliţia de guvenare”, a afirmat preşedintele UDMR.

    El a mai spus că Uniunea nu vrea să creeze instabilitate prin ieşirea de la guvernare şi că a ajuns la concluzia că Guvernul poate funcţiona şi poate avea stabilitate şi fără UDMR.

     

     

  • Ludovic Orban (PNL): UDMR arată pisica la PSD. Nu cred că această decizie va fi validată de CRU

    “UDMR arată pisica la PSD! Nu cred că această decizie (ieşirea de la guvernare-n.r.) va fi validată de CRU, ci este folosită ca un instrument de maximalizare a pretenţiilor la negocierile cu PSD”, a opinat Ludovic Orban.

    UDMR a decis să iasă de la guvernare, a anunţat, joi, liderul Uniunii, Kelemen Hunor, precizând că aceasta este o recomandare a Consiliului Permanent al Uniunii, iar decizia urmează să fie validată în şedinţa CRU din 13 decembrie.

    Kelemen Hunor a anunţat, în urma şedinţei Consiliului Permanent al UDMR, care a durat mai bine de cinci ore, că recomandarea membrilor acestui for este ca UDMR să iasă de la guvernare.

    El a precizat că o decizie în aceas sens ar urma să fie luată în şedinţa din 13 decembrie a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR.

    Kelemen Hunor a spus că în urma alegerilor prezidenţiale UDMR a înţeles mesajul electoratului, respectiv ca Uniunea să se întoarcă mai mult către alegători.

    ”Am înţeles mesajul electoratului nostru: trebuie să ne întoarcem mai mult către alegătorii noştri, către maghiarii din România care ne-au susţinut în momentele grele, dificile, în special când am intrat în coaliţia de guvenare”, a afirmat preşedintele UDMR.

    El a mai spus că Uniunea nu vrea să creeze instabilitate prin ieşirea de la guvernare şi că a ajuns la concluzia că Guvernul poate funcţiona şi poate avea stabilitate şi fără UDMR.

     

     

  • Gorghiu (PNL): Discutăm cu UDMR despre formarea majorităţii parlamentare după decizia definitivă

    Purtătorul de cuvânt al PNL a fost întrebat care este poziţia partidului faţă de decizia UDMR de a părăsi Guvernul Ponta.

    ”Am luat act şi mi se pare un gest firesc ţinând cont de opţiunea politică pe care electoratul maghiar a avut-o la alegerile prezidenţiale. Bănuiesc că această propunere va fi confirmată de forul de conducere al UDMR în 13 decembrie, pentru că orice analiză serioasă în UDMR ducea inevitabil la ieşirea de la guvernare a acestei formaţiuni politice”, a declarat Gorghiu.

    Purtătorul de cuvânt al PNL a menţionat că discuţia la nivelul partidului se va purta după decizia definitivă a UDMR, când se va analiza formula unei noi majorităţi parlamentare.

    ”În momentul în care decvizia UDMR va fi una definitivă, evident că o discuţie în conducerea PNL va fi necesară pentru că obiectivul nostru de parcurs, anume acela de a îndepărta toxicul Guvern Ponta, rămâne în picioare şi cu cât mai repede se va putea coagula o nouă formulă a majorităţii parlamentare care să-l înlăture prin moţuine de cenzură cu atît mai bine”, a mai precizat Gorghiu.

    UDMR a decis să iasă de la guvernare, a anunţat, joi, liderul Uniunii, Kelemen Hunor, precizând că aceasta este o recomandare a Consiliului Permanent al Uniunii, iar decizia urmează să fie validată în şedinţa CRU din 13 decembrie.

    Kelemen Hunor a anunţat, în urma şedinţei Consiliului Permanent al UDMR, care a durat mai bine de cinci ore, că recomandarea membrilor acestui for este ca UDMR să iasă de la guvernare.

    El a precizat că o decizie în aceas sens ar urma să fie luată în şedinţa din 13 decembrie a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR.

    Kelemen Hunor a spus că în urma alegerilor prezidenţiale UDMR a înţeles mesajul electoratului, respectiv ca Uniunea să se întoarcă mai mult către alegători.

    ”Am înţeles mesajul electoratului nostru: trebuie să ne întoarcem mai mult către alegătorii noştri, către maghiarii din România care ne-au susţinut în momentele grele, dificile, în special când am intrat în coaliţia de guvenare”, a afirmat preşedintele UDMR.

    El a mai spus că Uniunea nu vrea să creeze instabilitate prin ieşirea de la guvernare şi că a ajuns la concluzia că Guvernul poate funcţiona şi poate avea stabilitate şi fără UDMR.

     

     

     

  • Gorghiu (PNL): Discutăm cu UDMR despre formarea majorităţii parlamentare după decizia definitivă

    Purtătorul de cuvânt al PNL a fost întrebat care este poziţia partidului faţă de decizia UDMR de a părăsi Guvernul Ponta.

    ”Am luat act şi mi se pare un gest firesc ţinând cont de opţiunea politică pe care electoratul maghiar a avut-o la alegerile prezidenţiale. Bănuiesc că această propunere va fi confirmată de forul de conducere al UDMR în 13 decembrie, pentru că orice analiză serioasă în UDMR ducea inevitabil la ieşirea de la guvernare a acestei formaţiuni politice”, a declarat Gorghiu.

    Purtătorul de cuvânt al PNL a menţionat că discuţia la nivelul partidului se va purta după decizia definitivă a UDMR, când se va analiza formula unei noi majorităţi parlamentare.

    ”În momentul în care decvizia UDMR va fi una definitivă, evident că o discuţie în conducerea PNL va fi necesară pentru că obiectivul nostru de parcurs, anume acela de a îndepărta toxicul Guvern Ponta, rămâne în picioare şi cu cât mai repede se va putea coagula o nouă formulă a majorităţii parlamentare care să-l înlăture prin moţuine de cenzură cu atît mai bine”, a mai precizat Gorghiu.

    UDMR a decis să iasă de la guvernare, a anunţat, joi, liderul Uniunii, Kelemen Hunor, precizând că aceasta este o recomandare a Consiliului Permanent al Uniunii, iar decizia urmează să fie validată în şedinţa CRU din 13 decembrie.

    Kelemen Hunor a anunţat, în urma şedinţei Consiliului Permanent al UDMR, care a durat mai bine de cinci ore, că recomandarea membrilor acestui for este ca UDMR să iasă de la guvernare.

    El a precizat că o decizie în aceas sens ar urma să fie luată în şedinţa din 13 decembrie a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) al UDMR.

    Kelemen Hunor a spus că în urma alegerilor prezidenţiale UDMR a înţeles mesajul electoratului, respectiv ca Uniunea să se întoarcă mai mult către alegători.

    ”Am înţeles mesajul electoratului nostru: trebuie să ne întoarcem mai mult către alegătorii noştri, către maghiarii din România care ne-au susţinut în momentele grele, dificile, în special când am intrat în coaliţia de guvenare”, a afirmat preşedintele UDMR.

    El a mai spus că Uniunea nu vrea să creeze instabilitate prin ieşirea de la guvernare şi că a ajuns la concluzia că Guvernul poate funcţiona şi poate avea stabilitate şi fără UDMR.

     

     

     

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Culturii, propusă de UDMR pentru funcţia de ministru

    Liderul UDMR a precizat că decizia a fost luată în Consiliul Permanent al UDMR.

    Anterior, marţi, premierul Victor Ponta a anunţat că ambasadorul României pe lângă Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, va fi propus ca ministru al Afacerilor Externe, el precizând că, tot marţi, va propune şi un nou ministru la Cultură, el îndeplinind în acest moment atribuţiile de ministru interimar.

    Propunerile urmează să fie înaintate preşedintelui Traian Băsescu.