BusinessMagazin

Tag: TVR

  • Loteria Română plăteşte TVR circa 363.000 de euro, fără TVA, pentru difuzarea extragerilor loto

    Compania Naţională Loteria Română S.A. a atribuit acest contract, prin licitaţie deschisă, SRTv pe 5 martie şi are o durată de 12 luni, potrivit site-ului e-licitatie.ro.

    Valoarea totală finală a contractului este de 1.610.440 de lei, fără TVA (aproximativ 363.000 de euro, la cursul de joi al Băncii Naţionale a României, de 4,4444 lei pentru un euro, n.r.).

    Contractul vizează “servicii de transmisie televizată a tragerilor loto şi a rezultatelor omologate ale acestora, inclusiv transmisia comunicării unor informaţii cu privire la produsele loteristice şi servicii de realizare şi asigurare a pachetului grafic al emisiunii şi ilustraţiei muzicale aferente şi servicii de realizare şi difuzare a unor spoturi de autopromovare a ediţiilor”.

    Criteriul de atribuire a contractului a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

    Loteria Română a primit două oferte pentru difuzarea extragerilor loto, însă doar una dintre acestea a fost admisibilă.

  • Adrian Bucur, membru CA al SRTv, a demisionat din comisiile de evaluare a managerilor TVR: Procesul a fost viciat

    “Evaluarea în TVR, ca şi restructurarea care a trecut, pare a fi o «Cântarea României» în care mizanscena e compusă din aplaudaci, interese meschine, dar de grup, şi mai ales din foamea de funcţii, gras plătite de la stat. Spectacolul stalinist de pe scenă e grandios, dar sala este din ce în ce mai goală… Televiziunea Publică este falimentară, audienţa e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire, iar publicul plătitor de taxă este tratat cu dezinteres. Am decis ieri să îmi depun demisia de onoare din comisiile de evaluare a managerilor din TVR, întrucât consider că procesul a fost profund viciat”, spune Adrian Bucur, într-un punct de vedere transmis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

    Adrian Bucur spune că a constatat că “nu se poate face o evaluare corectă şi nici creşte nivelul de calitate al corpului de management din TVR în lipsa posibilităţilor reale de a elibera din funcţie anumiţi directori, în urma evaluării performanţelor manageriale”.

    “Şi astfel TVR e condamnată să rămână Oltchimul media, cu cei mai mulţi şefi pe cap de salariat. Un director la 30 de angajaţi… Constat că aceste lucruri nu pot fi schimbate şi că cei care încearcă acest lucru sunt devoraţi de sistem”, spune Adrian Bucur.

    El mai spune că în ultimele două săptămâni a fost supus la “ameninţări şi presiuni, cercetat disciplinar, notele date de mine au fost modificate din condei sau anulate, am fost scos abuziv din anumite comisii, cu procesele verbale încropite pe genunchi etc.”.

    “TVR este condamnată la faliment şi performanţe zero, dar «managementul ei executiv este de 9 şi de 10». Să nu uităm nicio secundă că cel mai valoros produs al TVR este corpul său de profesionişti, tocmai din acest motiv orice demers de reformare a instituţiei trebuie să pornească din zona managementului”, mai spune Adrian Bucur.

    În ultimele săptămâni, Adrian Bucur a exprimat public mai multe nemulţumiri privind modul în care se desfăşoară procesul de evaluare a managerilor din TVR.

    Mai multe surse din TVR au declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că toţi managerii din instituţie care sunt implicit şi membri ai Comitetului Director al SRTv au trecut cu bine de evaluare. Ei au obţinut peste 75 de puncte din 100 de puncte la cele două etape ale evaluării (proiectul de management şi interviul comisiei de concurs).

    Astfel, printre cei care au obţinut punctajele necesare pentru a fi în continuare manageri în TVR se numără şi membrii Comitetului Director al SRTv, între care: Cristian Zgabercea, coordonator cu atribuţii de producător general, Claudiu Lukacsi (Claudiu Lucaci), coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri, Liviu Nicolescu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Studiouri Centrale, Irina Radu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Programe, şi Gabriel Gherghescu, coordonator cu atribuţii de director al Departamentului TVR 1.

    În schimb, managerii interimari nu au fost evaluaţi, întrucât funcţiile ocupate de aceştia urmează să fie scoase la concurs, au declarat sursele citate.

    Pe de altă parte, au trecut cu bine de evaluare şi Cristina Leorenţ, coordonatorul cu atribuţii de director al Departamentului TVR Internaţional, dar şi şefii studiourilor teritoriale ale SRTv: Carmen Olaru, coordonator cu atribuţii de director al TVR Iaşi, Dietlinde Dinesz, coordonator cu atribuţii de director al TVR Timişoara, Romeo Couţi, coordonator cu atribuţii de director al TVR Cluj, Elena Anca Dindirică, coordonator cu atribuţii de director al TVR Craiova, Cristian Radu Georgescu, coordonator cu atribuţii de director al TVR Târgu-Mureş.

    Într-o scrisoare deschisă, adresată pe 13 februarie colegilor săi din SRTv, Adrian Bucur a spus că evaluarea managerilor din TVR, organizată în această perioadă, a intrat într-o fază critică, iar asupra sa, în calitatea de membru în comisii de evaluare a directorilor televiziunii publice, s-au făcut presiuni.

    Ulterior, într-un comunicat remis MEDIAFAX, cinci membri ai CA al SRTv, respectiv Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu, i-au solicitat lui Stelian Tănase, şeful TVR, şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile făcute de Adrian Bucur.

    “Afirmaţiile publice ale dlui Bucur, de care ne desolidarizăm în totalitate, nu fac decât să creeze o stare tensionată în interiorul SRTV într-un moment dificil pentru postul public de televiziune. În acest sens, solicităm preşedintelui-director general, Stelian Tănase, precum şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile dlui Bucur şi să ia măsurile care se impun”, au spus Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu.

    Evaluările ar urma să fie realizate anual în TVR, ca urmare a procesului de restructurare de personal care s-a desfăşurat în anii trecuţi în Televiziunea Română.

    În anul 2013, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal realizate în 2012, pe vremea fostului preşedinte-director general al SRTv Claudiu Săftoiu, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

  • Evaluarea şefilor din TVR: Cristian Zgabercea şi Claudiu Lucaci vor fi în continuare manageri

    Consiliul de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) a decis, în luna noiembrie 2014, să demareze procedurile pentru evaluarea personalului de management şi a personalului de execuţie din Televiziunea Română.

    Astfel, într-o primă etapă a fost evaluat managementul din TVR, iar, într-o a doua etapă, este evaluat personalul de execuţie din Televiziunea Română.

    Mai multe surse din TVR au declarat, pentru MEDIAFAX, că toţi managerii din instituţie care sunt implicit şi membri ai Comitetului Director al SRTv au trecut cu bine de evaluare. Ei au obţinut peste 75 de puncte din 100 de puncte la cele două etape ale evaluării (proiectul de management şi interviul comisiei de concurs).

    Astfel, printre cei care au obţinut punctajele necesare pentru a fi în continuare manageri în TVR se numără şi membrii Comitetului Director al SRTv, între care: Cristian Zgabercea, coordonator cu atribuţii de producător general, Claudiu Lukacsi (Claudiu Lucaci), coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri, Liviu Nicolescu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Studiouri Centrale, Irina Radu, coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Programe, şi Gabriel Gherghescu, coordonator cu atribuţii de director al Departamentului TVR 1.

    În schimb, managerii interimari nu au fost evaluaţi, întrucât funcţiile ocupate de aceştia urmează să fie scoase la concurs, au declarat sursele citate.

    Astfel, printre cei care nu au fost supuşi acestei proceduri de evaluare se numără Răzvan Bucuroiu, care ocupă interimar funcţia de coordonator cu atribuţii de director al Departamentului TVR 2, şi Camelia Pătru, interimar în funcţia de coordonator cu atribuţii de director al Departamentului Economic. De asemenea, nu a fost evaluat Mircea Neacşa, aflat interimar în funcţia de coordonator cu atribuţii de director al TVR 3.

    Pe de altă parte, au trecut cu bine de evaluare şi Cristina Leorenţ, coordonatorul cu atribuţii de director al Departamentului TVR Internaţional, dar şi şefii studiourilor teritoriale ale SRTv: Carmen Olaru, coordonator cu atribuţii de director al TVR Iaşi, Dietlinde Dinesz, coordonator cu atribuţii de director al TVR Timişoara, Romeo Couţi, coordonator cu atribuţii de director al TVR Cluj, Elena Anca Dindirică, coordonator cu atribuţii de director al TVR Craiova, Cristian Radu Georgescu, coordonator cu atribuţii de director al TVR Târgu-Mureş.

    Procesul de evaluare continuă în TVR la nivelul personalului de execuţie din Televiziunea Română.

    De asemenea, după anunţarea rezultatelor oficiale, urmează perioada de depunere a contestaţiilor.

    Posturile ocupate de cei care nu au reuşit să obţină 75 de puncte în urma examinării urmează să fie scoase la concurs.

    Într-o scrisoare deschisă, adresată pe 13 februarie colegilor săi din SRTv, Adrian Bucur, jurnalist şi membru al Consiliului de Administraţie al SRTv, a spus că evaluarea managerilor din TVR, organizată în această perioadă, a intrat într-o fază critică, iar asupra sa, în calitatea de membru în comisii de evaluare a directorilor televiziunii publice, s-au făcut presiuni.

    Ulterior, într-un comunicat remis MEDIAFAX, cinci membri ai CA al SRTv, respectiv Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu, i-au solicitat lui Stelian Tănase, şeful TVR, şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile făcute de Adrian Bucur.

    “Afirmaţiile publice ale dlui Bucur, de care ne desolidarizăm în totalitate, nu fac decât să creeze o stare tensionată în interiorul SRTV într-un moment dificil pentru postul public de televiziune. În acest sens, solicităm preşedintelui-director general, Stelian Tănase, precum şi Comisiilor de Cultură din Parlament să verifice afirmaţiile dlui Bucur şi să ia măsurile care se impun”, au spus Cătălin Blebea, Claudiu Brînzan, Raico Cornea, Adrian Bădescu şi Florin Condurăţeanu.

    Evaluările ar urma să fie realizate anual în TVR, ca urmare a procesului de restructurare de personal care s-a desfăşurat în anii trecuţi în Televiziunea Română.

    În anul 2013, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal realizate în 2012, pe vremea fostului preşedinte-director general al SRTv Claudiu Săftoiu, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

  • Curtea de Conturi remarcă creşterea cheltuielilor cu colaboratorii SRTv şi salariul şefului TVR

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit al performanţei privind programul/ strategia de restructurare/ reorganizare a Societăţii Române de Televiziune (SRTv), iniţiat în 2012 de managementul instituţiei, Curtea de Conturi a constatat că nu există o procedură la nivelul SRTv care să reglementeze activitatea de angajare a colaboratorilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (drepturi de autor şi conexe).

    “Lipsa unei astfel de proceduri scrise implică existenţa unor riscuri ce constau în apariţia subiectivismului la stabilirea necesităţii contractării colaboratorilor pentru drepturi de autor şi drepturi conexe şi la selectarea colaboratorilor, precum şi riscuri legate de lipsa de economicitate la negocierea contravalorii contractelor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, care se efectuează de către producătorii emisiunilor”, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    Astfel, potrivit Curţii de Conturi, cheltuielile aferente contractelor de proprietate intelectuală (drepturi de autor şi conexe) încheiate de TVR cu persoane externe au crescut cu 632.000 de lei în anul 2013, faţă de anul 2012 (de la 6.362.000 lei în 2012 la 6.994.000 lei în 2013).

    În schimb, contravaloarea drepturilor de proprietate intelectuală şi a contractelor civile plătite angajaţilor proprii ai TVR (pentru alte activităţi decât cele prevăzute în contractul individual de muncă) au scăzut drastic în anul 2013, de la 305.000 lei, în anul 2012, la 34.000 lei, în 2013.

    Curtea de Conturi aminteşte şi faptul că, în 2012, printr-o hotărâre a Consiliului de Administraţie, au fost desfiinţate toate posturile vacante existente în SRTv la data de 15 august 2012, atât posturi de execuţie, cât şi manageriale. Au fost astfel desfiinţate 328 de posturi vacante, rămânând un număr de 3.302 salariaţi. De asemenea, a fost aprobat un Program de redresare economică a TVR (în august 2012) şi s-a implementat un proces de concedieri colective.

    Însă, Curtea de Conturi atrage atenţia că, după încheierea procesului de concediere colectivă, se înregistrează un număr mare de cazuri de contestare în instanţă a deciziilor de concediere de către salariaţii disponibilizaţi.

    “Există, astfel, riscul pentru SRTv ca, în cazul în care instanţa de judecată va dispune anularea deciziei de concediere şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, măsura reducerii numărului de personal şi, implicit, a cheltuielilor salariale să fie ineficientă. În plus, va deveni aplicabil principiul retroactivităţii potrivit căruia nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci şi pentru trecut, ajungându-se, astfel, în situaţia în care respectivilor salariaţi să le fie acordate drepturile salariale şi pentru perioada în care nu au prestat muncă”, spune Curtea de Conturi.

    Curtea mai spune că negocierea contractului colectiv de muncă (CCM) aferent perioadei 2013-2014, după aprobarea Programului de redresare economică a SRTv, a avut în vedere situaţia financiară dificilă a instituţiei. Astfel, unele drepturi prevăzute în contractele colective de muncă anterioare au fost modificate.

    Măsura de reducere la minimul necesar a orelor suplimentare şi de compensare a acestora cu timp liber plătit, dispusă prin Ordin al preşedintelui-director general (Claudiu Săftoiu, n.r.), a avut rezultatele scontate în semestrul al II-lea al anului 2012, în sensul că au fost reduse semnificativ cheltuielile, dar, începând cu anul 2013, s-a constatat un nou trend ascendent. În contradicţie cu măsurile de reducere a cheltuielilor, conducerea a aprobat, totuşi, şi majorări ale salariului de bază, pentru un număr de 168 de salariaţi, în anul 2013, mai spune Curtea de Conturi.

    Curtea de Conturi face referire şi la cheltuielile TVR cu indemnizaţiile membrilor Consiliului de Administraţie şi ale preşedintelui-director general.

    “În perioada auditată, salariile brute ale persoanelor care au ocupat funcţia de Director General (Claudiu Săftoiu, respectiv Stelian Tănase, n.r.) s-au menţinut la acelaşi cuantum, fiind mai mari decât salariul corespunzător funcţiei de ministru, stabilit prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, contrar art. 23 alin (2) din Legea nr. 41/1994 (privind organizarea şi funcţionarea TVR, n.r.)”, spune Curtea de Conturi.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, se menţine aspectul corelativ conform căruia, potrivit articolului 23, alineatul 3 din Lege, ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al SRTv au primit lunar o indemnizaţie reprezentând 25% din salariul brut lunar al directorului general al TVR.

    “Toate acestea au fost determinate de neclarităţile în ceea ce priveşte statutul juridic al SRTv, necorelarea unor prevederi din Legea nr. 41/1994 sau ale acesteia cu cele ale altor legi cu incidenţă asupra entităţii şi perpetuarea neclarificării multor aspecte din activitatea de management a entităţii”, mai spune Curtea de Conturi.

    Curtea de Conturi mai spune că TVR a înregistrat pierderi în activitate începând cu anul 2006, situaţie care s-a agravat de la an la an.

    “Anul 2012 a fost un an foarte dificil pentru SRTv, deoarece în luna mai conturile operaţionale au fost blocate în totalitate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar datoriile ajunseseră, la jumătatea anului, la suma de 652.012 mii lei (146.539 mii euro)”, mai aminteşte Curtea de Conturi, care precizează că, în acest context, Guvernul României a emis o Ordonanţă de Urgenţă (OUG nr. 33/2012) privind unele măsuri pentru asigurarea furnizării serviciului public de televiziune.

    Curtea de Conturi mai spune că prin Programul de redresare economică au fost asumate trei mari obiective, cu sub-obiective: repoziţionarea politicii editoriale şi valorificarea producţiilor TVR; adaptarea tuturor resurselor, materiale şi umane, la constrângerile majore ale momentului; redobândirea echilibrului organizaţional şi financiar.

    “Dar obiectivele cuprinse în Programul de redresare au fost stabilite într-o formă foarte generală, fără termene concrete pentru realizare şi fără persoane sau structuri responsabile”, mai spune Curtea de Conturi.

    În anul 2013, deşi valoarea veniturilor totale ale TVR a scăzut faţă de anul anterior, de la 590.032.000 lei la 543.983.000 lei, reducerea cheltuielilor până la nivelul sumei de 540.808.000 lei a avut drept consecinţă înregistrarea unui profit contabil.

    “Mult mai semnificativ în această analiză este indicatorul referitor la datoriile societăţii, care relevă de fapt o situaţie economico-financiară mai gravă decât cea anterioară adoptării Programului de redresare”, spune însă Curtea de Conturi.

    Astfel, la 31 decembrie 2013, SRTv înregistra datorii totale de 787.866.000, cele mai multe dintre acestea fiind la bugetul statului (65%, respectiv 510.895.000 lei – 114 milioane de euro), mai spune Curtea de Conturi.

  • Curtea de Conturi: Nereguli privind deplasările şi recuperarea unor bani din publicitate, la TVR

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit financiar la Societatea Română de Televiziune (SRTv) în 2013, Curtea de Conturi a constatat că “nu au fost respectate prevederile referitoare la întocmirea şi aprobarea deconturilor privind deplasările externe, precum şi rapoartele de activitate la întoarcerea din deplasări externe”.

    Pe de altă parte, potrivit Curţii de Conturi, în soldul contului “Debitori” al TVR, la 31 decembrie 2013 figurează sume care prezintă riscul de a fi prescrise, reprezentând: penalităţi de întârziere la plata veniturilor din publicitate realizate de SRTv în perioada 28 februarie 2009 – 31 decembrie 2013; penalităţi aferente taxei TV neîncasate şi înregistrate în evidenţa contabilă, conform proceselor-verbale încheiate de SRTv cu mandatarii (Enel, Electrica, EON), sume care la data de 31 decembrie 2013 îndeplineau condiţiile legale de scădere din evidenţa contabilă; drepturi salariale necuvenite, debit pentru care SRTv a urmărit în instanţă recuperarea sumelor datorate, proces câştigat de entitate. Biroul Executor Judecătoresc a constatat insolvabilitatea debitorului şi a adus la cunoştinţa SRTv încetarea executării silite a acestuia, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    Potrivit raportului, trecerea pe cheltuieli a debitelor menţionate nu s-a operat până la sfârşitul anului 2013, cu explicaţia că rezultatele inventarierii nu au fost aprobate de conducerea entităţii până la data efectuării auditului, astfel încât situaţiile financiare la 31 decembrie 2013, prin valoarea creanţelor ce nu mai pot fi recuperate, sunt influenţate.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, în soldul contului “Creditori diverşi” au fost menţinute, nejustificat, sume prescrise la data de 31 decembrie 2013.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, inventarul patrimoniului public al statului aflat în administrarea SRTv nu a fost actualizat, menţinându-se nejustificat în contabilitate valoarea clădirii şi terenului, în sumă totală de 5.283.000 lei, ce au fost retrocedate, în anul 2007, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române Iaşi, ceea ce a afectat situaţiile financiare încheiate în perioada 2007-2013.

    Conform Curţii de Conturi, inventarul centralizat al bunurilor, care alcătuiesc domeniul public al statului, nu a fost actualizat cu datele rezultate în urma operaţiunii de reevaluare a patrimoniului efectuat în anul 2012, precum şi cu datele rezultate cu ocazia efectuării măsurătorilor cadastrale, deşi entitatea a făcut demersuri în acest sens.

    Curtea de Conturi a mai constatat că s-au efectuat cheltuieli semnificative pentru producerea în TVR a unor spectacole de teatru şi filme, dar respectivele producţii nu au mai fost difuzate deoarece, anterior demarării producţiei, nu s-au încheiat contracte pentru drepturile de autor cu autorii pieselor originale.

    De asemenea, pentru încheierea contractului de furnizare de servicii privind difuzarea pe cale radioelectrică a serviciilor publice de televiziune semnat în anul 2013 între SRTv şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA nu s-a făcut dovada justificării/negocierii tarifelor practicate de către aceasta, în calitate de unic furnizor de servicii naţionale de redifuzare, nefiind asigurate condiţiile de transparenţă în utilizarea eficientă, de către SRTv, a fondurilor bugetare alocate.

    Curtea de Conturi a mai constatat că nu au fost respectate prevederile legale privind inventarierea şi înregistrarea în conturi speciale a garanţiilor de bună execuţie, inclusiv cele constituite cu scrisori de garanţie bancară.

    De asemenea, Curtea de Conturi spune că, la nivelul TVR, nu s-a urmărit respectarea termenelor de facturare şi de plată a chiriilor lunare convenite între părţi, în cazul a trei contracte privind închirierea unor spaţii ale SRTv (cu societăţi care au amplasat distribuitoare automate de alimente, băuturi sau cafea, antene de telefonie mobilă, bancomate etc. sau care au închiriat spaţii cu destinaţia de bar sau cantină) şi nu au fost calculate, încasate şi virate la bugetul de stat penalităţile de întârziere aferente.

    Totodată, Curtea de Conturi recomandă TVR scoaterea din evidenţa contabilă a sumelor aferente imobilizărilor corporale, care nu se mai află în administrarea SRTv şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, concomitent cu actualizarea documentaţiei suport a propunerilor de modificare.

    Curtea de Conturi precizează că la TVR achiziţia serviciilor de transmitere terestră radioelectrică a programelor naţionale trebuie să se efectueze în condiţiile respectării prevederilor în materia achiziţiilor publice, inclusiv prin încheierea unui acord-cadru, urmat de încheierea de contracte subsecvente, după aprobarea bugetului de stat în care sunt prevăzute fondurile pentru această achiziţie, cu încadrarea în limitele acestora.

    Totodată, la recomandarea Curţii de Conturi, TVR trebuie să extindă analiza asupra tuturor clienţilor şi să calculeze, evidenţieze, înregistreze, factureze, urmărească şi încaseze penalităţile aferente sumelor achitate cu întârziere, total sau parţial, precum şi a celor neachitate. Veniturile din penalităţi datorate bugetului statului, aferente contractelor de închiriere a spaţiilor din domeniul public al statului, vor fi virate la bugetul de stat.

    În plus, TVR trebuie să analizeze soldul contului “Debitori” în componenţa căruia se regăsesc sume prescrise şi reglarea acestora, astfel încât situaţiile financiare întocmite de societate să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii. SRTv trebuie şi să verifice soldurile contului “Creditori diverşi” şi să clarifice componenţa acestuia, virarea acestora la bugetul de stat sau înregistrarea ca venituri proprii.

  • TVR trebuie să reducă bugetele pentru colaboratori şi deplasări externe

    Consiliul de Administraţie al SRTv a adoptat, pe 29 ianuarie, Bugetul de Venituri şi Cheltuieli al TVR pentru anul 2015, prevăzând că televiziunea publică trebuie să opereze o serie de reduceri.

    Aceste reduceri “vor constitui un fond de rezervă, care poate fi utilizat numai cu aprobarea membrilor Consiliului de Administraţie”, potrivit hotărârii CA postate pe site-ul instituţiei.

    Astfel, potrivit hotărârii CA al TVR, valoarea totală a bugetului alocat structurilor la capitolul “Expertize” se diminuează cu 50%.

    Totodată, valoarea totală a bugetului alocat Casei de Producţie a TVR (cu excepţia salariilor) va fi diminuat cu 37,5%.

    Valoarea bugetului alocat Departamentului Emisiuni şi Ştiri Sportive din TVR pentru deplasări externe se va diminua cu 46,7%, iar valoarea bugetului alocat Direcţiei Ştiri pentru colaboratori se diminuează cu 21,68%.

    Valoarea bugetului alocat TVR 1 şi TVR 2 pentru colaboratori se diminuează cu 33,33%, în timp ce valoarea bugetului alocat TVR Craiova pentru colaboratori se majorează cu 47,27%.

    În hotărâre nu se precizează care sunt sumele exacte cu care se vor reduce aceste bugete.

    Pe de altă parte, potrivit proiectului de buget al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) pe 2015, adoptat la sfârşitul anului trecut de Parlament, SRTv a solicitat pentru acest an de la bugetul de stat o sumă de 180.835.000 de lei, cu 5,49% mai puţin faţă de 2014, când instituţia a beneficiat de la bugetul de stat de o sumă de 191.349.000 de lei.

    Suma solicitată de SRTv de la buget de stat reprezintă 34,30% din totalul finanţării TVR, restul de 65,70% provenind din venituri proprii.

    Veniturile proprii ale TVR provin, după caz, din: sume încasate din realizarea obiectului de activitate; taxe pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune; penalităţi de întârziere pentru neachitarea la termen a taxelor datorate; sume încasate din publicitate; sume încasate din amenzi şi despăgubiri civile; donaţii şi sponsorizări etc.

    În general, banii primiţi de Televiziunea Română de la bugetul de stat sunt pentru funcţionarea TVRi (957.000 de lei) şi pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor TVR (163.200.000 de lei). De asemenea, TVR trebuie să plătească o sumă de 14.050.000 de lei pentru închirierea satelitului pe care sunt emise televiziunile din portofoliul SRTv şi 364.000 de lei pentru închirierea transmisiei Video Over IP.

    SRTv cuprinde în prezent televiziunile TVR 1,TVR 2,TVR 3, TVR Internaţional, TVR News şi TVR HD, dar şi cinci studiouri teritoriale: TVR Cluj, TVR Iaşi, TVR Timişoara, TVR Craiova, TVR Târgu-Mureş, portalul www.tvr.ro şi platforma www.tvrplus.ro.

  • Un membru în CA al TVR vrea ca ziariştilor SRTv să le fie interzis să facă parte din servicii secrete

    Adrian Bucur spune, într-un punct de vedere transmis miercuri agenţiei MEDIAFAX, că salută demersul lui Stelian Tănase, preşedintele-director general al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), care a anunţat că a solicitat Serviciului Român de Informaţii (SRI) să dispună retragerea ofiţerilor acoperiţi din TVR.

    Adrian Bucur a spus că va propune Consiliului de Administraţie al TVR modificarea tuturor normelor şi regulamentelor interne ale Televiziunii Române, astfel încât statutul de jurnalist al instituţiei să fie incompatibil cu cel de colaborator sau angajat al vreunui serviciu secret.

    “Voi propune colegilor membri ai Consiliului de Administraţie un demers personal inspirat de demersul preşedintelui TVR, Stelian Tănase. Voi propune modificarea Codului de Etică al jurnalistului din televiziunea publică şi a tuturor normelor interne, în sensul în care să existe o prevedere explicită care să interzică orice apartenenţă la serviciile secrete a corpului editorial, în special a jurnaliştilor din TVR, colaboratori sau angajaţi ai serviciilor secrete, multe la număr. Ba chiar mă gândesc la o declaraţie pe propria răspundere pe care să o semneze toţi angajaţii”, a spus Adrian Bucur.

    Potrivit lui Adrian Bucur, “se spune că în TVR ar exista 300 de colaboratori sau angajaţi ai serviciilor secrete”, respectiv aproape 10% din numărul total de angajaţi ai Televiziunii Române ar fi în această situaţie. Adrian Bucur a precizat însă că nu există dovezi în acest sens.

    Totodată, Adrian Bucur a spus că ar fi oportun ca serviciile secrete să preia în totalitate plata acestor angajaţi ai TVR, pentru a contribui la redresarea financiară a televiziunii publice.

    Stelian Tănase i-a transmis, miercuri, o scrisoare directorului interimar al SRI, generalul-locotenent Florian Coldea. “În urma recentelor declaraţii ale domnului George Maior, fost director al SRI, prin care a afirmat, indirect, că Serviciul Român de Informaţii are ofiţeri acoperiţi în presă, vă solicit să dispuneţi retragerea acestora din cadrul Televiziunii Române”, spune Stelian Tănase în scrisoarea adresată lui Florian Coldea şi care a fost transmisă şi agenţiei MEDIAFAX.

    Stelian Tănase spune că apelul său vine în completarea demersurilor pe care le-a făcut deja în interiorul Televiziunii Române. El aminteşte că a declarat public că, în şedinţa Consiliului de Administraţie (CA) al SRTv din 22 septembrie 2014, le-a cerut membrilor CA ca, în cazul în care sunt cumva agenţi acoperiţi printre ei, să ia în considerare retragerea din Consiliu.

    Stelian Tănase mai spune în scrisoare că Televiziunea Română trebuie să funcţioneze independent.

    “Domnul George Maior, în calitate de director general al Serviciului Român de Informaţii, a declarat că identitatea ofiţerilor acoperiţi din presă nu va fi aflată niciodată, deoarece «e vorba de ofiţeri acoperiţi şi de secrete de stat». Prin urmare, vă solicit retragerea ofiţerilor acoperiţi din Televiziunea Română, care trebuie să funcţioneze independent şi să ofere cetăţenilor informaţii corecte şi echidistante”, precizează Stelian Tănase.

    Totodată, Stelian Tănase a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX că era obligat, ca director al TVR, să facă un asemenea demers în urma declaraţiei lui George Maior.

    Întrebat dacă are informaţii privind existenţa unor astfel de ofiţeri acoperiţi în TVR, Stelian Tănase a răspuns: “Nu. Problema este că, atunci când vorbeşti, totdeauna ţi se spune: «X este spion, este agent, este ceva». Problema este ce probe ai. Eu am cerut instituţiei abilitate în România, în urma declaraţiei lui Maior, care a fost directorul SRI, să-şi retragă spionii din TVR (…) Eram obligat ca director să fac un asemenea demers, în urma declaraţiei lui bineînţeles”.

    În cel mai recent interviu acordat B1 TV, sâmbătă, George Maior a fost întrebat cum stă SRI, pe care la momentul respectiv îl conducea, cu ofiţerii acoperiţi din presă. “Cum stau toate statele democratice europene”, a răspuns George Maior.

    George Maior şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI, marţi, preşedintelui României, iar Klaus Iohannis a acceptat-o, potrivit unei informări a Administraţiei Prezidenţiale.

  • 17 foşti angajaţi ai TVR au câştigat procesele cu televiziunea şi trebuie reangajaţi

    De altfel, Consiliul de Administraţie al SRTv a aprobat, marţi, modificarea structurii organizatorice a Televiziunii Române, în sensul înfiinţării a 17 posturi.

    Surse din TVR au declarat pentru MEDIAFAX că pe aceste posturi vor fi reangajaţi foşti salariaţi ai SRTv, care au fost disponibilizaţi în 2013, în cadrul procesului de concediere colectivă prin care a trecut televiziunea publică.

    După ce au fost concediate, aceste persoane au dat în judecată Televiziunea Română şi au câştigat procesele definitiv şi irevocabil. Astfel, aceşti foşti angajaţi ai TVR trebuie reangajaţi în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii, potrivit surselor citate.

    Printre salariaţii care au primit dreptul de a fi reangajaţi în instituţie se numără şi Lucian Ionică, fostul director al studioului teritorial TVR Timişoara. Acesta a fost înlăturat din funcţia de director al TVR Timişoara tot în contextul procesului de restructurare, când Dietlinde Dinesz a fost desemnată, printr-un concurs de proiecte manageriale, coordonator cu atribuţii de director al studioului teritorial de la Timişoara.

    Ulterior, Lucian Ionică a dat în judecată TVR şi a şi câştigat definitiv şi irevocabil procesul, pentru a fi reangajat pe funcţia de director al studioului teritorial TVR Timişoara. Astfel, TVR Timişoara ar avea în prezent doi şefi: Lucian Ionică, pe funcţia de director, şi Dietlinde Dinesz, actualul coordonator cu atribuţii de director al studioului teritorial de la Timişoara, au mai spus sursele citate.

    Anul trecut, surse din SRTv declarau pentru MEDIAFAX că aproape 90 de foşti angajaţi ai Televiziunii Române care au fost concediaţi în 2013, în cadrul procesului de restructurare, câştigaseră până la momentul respectiv procesele cu TVR, în prima instanţă, printre salariaţii care au primit dreptul de a reveni în instituţie numărându-se şi Despina Moiceanu.

    Conform surselor citate atunci, nu era foarte clar câte dintre aceste persoane au fost deja reîncadrate în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi câte urmează să fie reîncadrate, având în vedere că aceste sentinţe nu erau definitive şi irevocabile, însă erau executorii.

    Totodată, într-o conferinţă de presă din 5 martie 2014, Stelian Tănase, directorul general interimar al TVR la momentul respectiv, a anunţat că Televiziunea Română avea aproximativ 300 de procese cu unii dintre foştii angajaţi ai instituţiei, care au fost concediaţi în 2013, dintre care 15% fuseseră pierdute într-o primă instanţă.

    În anul 2013, pe vremea când la conducerea TVR se afla Claudiu Săftoiu, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal din 2012, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

    Potrivit lui Stelian Tănase, numărul de angajaţi înainte de restructurarea care s-a făcut în 2013 în Societatea Română de Televiziune era de 3.149 (număr de posturi 3.236). Stelian Tănase a mai spus că, după restructurare, TVR a avut 2.535 de angajaţi (2.450 de posturi).

  • 17 foşti angajaţi ai TVR au câştigat procesele cu televiziunea şi trebuie reangajaţi

    De altfel, Consiliul de Administraţie al SRTv a aprobat, marţi, modificarea structurii organizatorice a Televiziunii Române, în sensul înfiinţării a 17 posturi.

    Surse din TVR au declarat pentru MEDIAFAX că pe aceste posturi vor fi reangajaţi foşti salariaţi ai SRTv, care au fost disponibilizaţi în 2013, în cadrul procesului de concediere colectivă prin care a trecut televiziunea publică.

    După ce au fost concediate, aceste persoane au dat în judecată Televiziunea Română şi au câştigat procesele definitiv şi irevocabil. Astfel, aceşti foşti angajaţi ai TVR trebuie reangajaţi în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii, potrivit surselor citate.

    Printre salariaţii care au primit dreptul de a fi reangajaţi în instituţie se numără şi Lucian Ionică, fostul director al studioului teritorial TVR Timişoara. Acesta a fost înlăturat din funcţia de director al TVR Timişoara tot în contextul procesului de restructurare, când Dietlinde Dinesz a fost desemnată, printr-un concurs de proiecte manageriale, coordonator cu atribuţii de director al studioului teritorial de la Timişoara.

    Ulterior, Lucian Ionică a dat în judecată TVR şi a şi câştigat definitiv şi irevocabil procesul, pentru a fi reangajat pe funcţia de director al studioului teritorial TVR Timişoara. Astfel, TVR Timişoara ar avea în prezent doi şefi: Lucian Ionică, pe funcţia de director, şi Dietlinde Dinesz, actualul coordonator cu atribuţii de director al studioului teritorial de la Timişoara, au mai spus sursele citate.

    Anul trecut, surse din SRTv declarau pentru MEDIAFAX că aproape 90 de foşti angajaţi ai Televiziunii Române care au fost concediaţi în 2013, în cadrul procesului de restructurare, câştigaseră până la momentul respectiv procesele cu TVR, în prima instanţă, printre salariaţii care au primit dreptul de a reveni în instituţie numărându-se şi Despina Moiceanu.

    Conform surselor citate atunci, nu era foarte clar câte dintre aceste persoane au fost deja reîncadrate în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi câte urmează să fie reîncadrate, având în vedere că aceste sentinţe nu erau definitive şi irevocabile, însă erau executorii.

    Totodată, într-o conferinţă de presă din 5 martie 2014, Stelian Tănase, directorul general interimar al TVR la momentul respectiv, a anunţat că Televiziunea Română avea aproximativ 300 de procese cu unii dintre foştii angajaţi ai instituţiei, care au fost concediaţi în 2013, dintre care 15% fuseseră pierdute într-o primă instanţă.

    În anul 2013, pe vremea când la conducerea TVR se afla Claudiu Săftoiu, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal din 2012, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

    Potrivit lui Stelian Tănase, numărul de angajaţi înainte de restructurarea care s-a făcut în 2013 în Societatea Română de Televiziune era de 3.149 (număr de posturi 3.236). Stelian Tănase a mai spus că, după restructurare, TVR a avut 2.535 de angajaţi (2.450 de posturi).

  • TVR solicită un buget de 180,8 milioane lei în 2015, iar Radioul Public cere 192,9 milioane lei

    Potrivit proiectului de buget al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) pe 2015, SRTv solicită de la bugetul de stat o sumă de 180.835.000 de lei, cu 5,49% mai puţin faţă de anul acesta, când instituţia a beneficiat de la bugetul de stat de o sumă de 191.349.000 de lei.

    Suma solicitată de SRTv de la buget de stat reprezintă 34,30% din totalul finanţării TVR, restul de 65,70% provenind din venituri proprii.

    În general, banii primiţi de Televiziunea Română de la bugetul de stat sunt pentru funcţionarea TVRi (957.000 de lei) şi pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor TVR (163.200.000 de lei). De asemenea, TVR trebuie să plătească o sumă de 14.050.000 de lei pentru închirierea satelitului pe care sunt emise televiziunile din portofoliul SRTv şi 364.000 de lei pentru închirierea transmisiei Video Over IP.

    Totodată, la capitolul “Maşini, echipamente şi mijloace de transport”, TVR solicită o sumă de 2.264.000 de lei.

    SRTv cuprinde în prezent televiziunile TVR 1,TVR 2,TVR 3, TVR Internaţional, TVR News şi TVR HD, dar şi cinci studiouri teritoriale: TVR Cluj, TVR Iaşi, TVR Timişoara, TVR Craiova, TVR Târgu-Mureş, portalul www.tvr.ro şi platforma www.tvrplus.ro.

    În 2015, între priorităţile TVR, se numără dezvoltarea şi consolidarea pe orizontală. De asemenea, TVR 1, TVR 2 şi TVR International au ca obiective prioritare îmbunătăţirea programelor şi creşterea audienţei, inclusiv prin atragerea de noi segmente de public, concomitent cu îndeplinirea misiunii lor publice.

    De asemenea, proiectul face referire la faptul că TVR şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii derulează un program pilot pentru trecerea, până în iunie 2015, de la emisia terestră analogică la emisia terestră digitală.

    În proiect este abordată şi relansarea TVR în Republica Moldova, care “a fost însoţită de mari aşteptări, în special în rândul publicului fidel (romanofon)”. TVR precizează totodată că se solicită în Republica Moldova difuzarea de filme şi seriale străine cu subtitrare în limba română, filme româneşti de cinematecă şi emisiuni produse în România. De asemenea, SRTv precizează că se străduieşte să amenajeze studioul TV din Republica Moldova, dar lipsa banilor îngreunează această situaţie.

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a solicitat de la bugetul de stat, pentru a-şi desfăşura activitatea în 2015, o sumă totală de 192.948.000 de lei. Suma este în scădere cu 7,07% faţă de 2014, când Radioul Public a beneficiat de o sumă de 207.633.000 de lei de la bugetul de stat.

    Din suma totală, 167.500.000 de lei reprezintă plata către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor Radioului Public, 8.248.000 de lei este suma necesară pentru funcţionarea Direcţiei Radio România Internaţional, 16.000.000 de lei – pentru funcţionarea Direcţiei Formaţii Muzicale, iar 1.200.000 de lei – pentru funcţionarea Radio Chişinău.

    Suma solicitată de Radioul Public de la buget de stat reprezintă 47,24% din totalul finanţării TVR, restul de 52,76% provenind din venituri proprii.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

    Potrivit Legii numărul 41 din 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, sursele financiare ale celor două societăţi se constituie din alocaţii de la bugetul de stat, din venituri proprii şi din alte surse.

    Veniturile proprii ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune provin, după caz, din: sume încasate din realizarea obiectului de activitate; taxe pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune; penalităţi de întârziere pentru neachitarea la termen a taxelor datorate; sume încasate din publicitate; sume încasate din amenzi şi despăgubiri civile; donaţii şi sponsorizări etc.

    Bugetul instituţiilor finanţate de stat va fi discutat în Parlament în următoarea perioadă.