BusinessMagazin

Tag: turisti

  • Mohammad Murad, proprietarul grupului Phoenicia din turism: Litoralul românesc are cel mai slab sezon din ultimii 30 de ani, cu doar 80.000 de turişti săptămânal faţă de 140.000 anul trecut

    Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi în Capitală, spune că  sezonul estival de anul acesta este cel mai slab din ultimii 30 de ani, lucru care a fost potenţat atât de criza generată de pandemie, de războiul din Ucraina şi de majorările preţurilor la utilităţi şi alimente, dar şi de managementul deficitar al edililor care administrează staţiunile de la malul Mării Negre.

    “Astăzi ne confruntăm cu cel mai slab sezon din ultimii 30 de ani. În ultima săptămână au fost 80.000-90.000 de turişti. Pre comparaţie, anul trecut, în aceeaşi perioadă, am avut peste 140.000 de turişti, chiar 180.000.”, a spus Mohammad Murad într-o postare video pe contul de Facebook.

    Pe litoral omul de afaceri controlează mai  multe hoteluri. Doar în nordul staţiunii Mamaia-Nă­vodari el contro­lea­ză complexul turistic Phoenicia Holiday Resort, construit de la zero, care se întinde pe o suprafaţă totală de 100.000 de metri pătraţi, dar şi un hotel de cinci stele Phoenicia Royal (cu 144 de spaţii de cazare), o investiţie de 7 mil. euro.

    Potrivit lui Mohammad Murad, cea mai afectată staţiune este Mamaia, care a pierdut mulţi turişti şi datorită faptului că zona a fost transformată într-un cartier de oraş, cu multe blocuri construite haotic, fără spaţii verzi.  

    “Mamaia a fost transformată într-un cartier de oraş, cu zeci de blocuri, sute de blocuri, construite haotic, fără spaţii verzi. Plaja de acolo care în anii anteriori era insuficientă, acum este suficientă, dar datorită intervenţiei de extindere de anul trecut sunt probleme de calitate, de profunzime a apei, chiar la malul mării. Lucrurile se vor rezolva în timp, dar astăzi plajele sunt goale, din păcate”, a adăugat Mohammad Murad.

    Potrivit omului de afaceri, la polul opus se află staţiunea Eforie Nord, care are un grad de ocupare foarte mare.

    “Cu siguranţă au contat şi fodurile europene atrase acolo sau lucrurile sunt mai bine gestionate. În Costineşti sunt probleme, în Vama Veche sezonul este un pic mai slab faţă de anul trecut”.

    În ultimii ani, Murad a demarat mai multe investiţii în turism. El a modernizat cu 15 milioane de euro complexul hotelier Belvedere, Amfiteatru, Panoramic în Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc“, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro.

    Mai mult, el a renovat hotelul Craiova din Olimp, preluat şi reclasificat la patru stele.

    Hotelurile lui Murad sunt controlate prin mai multe companii, printre care Phoenicia Express şi Perla Majestic, potrivit mfinante.ro. Murad şi familia lui mai deţin producătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime.

     

  • ANALIZĂ ZF. Plaje şi terase goale în staţiunea Mamaia în timpul săptămânii: „Românii au dat Mamaia pe Dubai, Antalya şi alte destinaţii externe acum că s-au ridicat restricţiile“

    ♦ Tarifele la cazare au crescut cu 7%-10%, iar rezervările se fac last minute ♦ Eximtur: Cererea pentru vacanţe pe litoralul românesc a scăzut cu 30%, iar cea mai mare scădere, cu 50%, s-a înregistrat în staţiunea Mamaia.

    Tarifele mari, plajele extinse pe care mergi câteva sute de metri şi parcarea de 94 de lei pe zi ţin turiştii departe de staţiunea Mamaia în această vară. Familiile cu bugete medii au ales Eforie Nord, staţiune în care mai multe hoteluri au fost moderni­zate, dar în care au investit şi autorităţile locale, în timp ce românii cu bugete mari au dat Mamaia pe Dubai, Antalya sau alte destinaţii de vacanţă externe, potrivit oficialilor din turism.

    Mai multe terase din Mamaia Nord sunt goale în plin sezon, iar pe şezlongurile de pe plajele extinse se văd doar câţiva turişti. „Cererea pentru vacanţele pe litoralul românesc este în scădere cu 30% în agenţia noastră. Cea mai  mare scădere, cu 50%, se înregistrează în staţiunea Mamaia. Contextul general cu războiul la graniţă, ştirile legate de minele din Marea Neagră, dar şi aspecte ce ţin de lărgirea plajelor şi taxa de parcare din Mamaia sunt câteva motive pentru care cererea a scăzut. Pe de altă parte, pe vacanţele în străinătate avem creştere cu 64%, iar la bilete de avion cu peste 200%“, a spus pentru ZF Lucia Morariu, proprietara agenţiei de turism Eximtur. Ea a mai subliniat că dacă în pandemie românii au ales vacanţe în destinaţii interne din cauza restricţiilor de călătorie acum aleg vacanţe în străinătate.

    „Rezervările se fac last minute, s-a tot făcut reclamă negativă că este parcarea scumpă, că este vreme urâtă. Noi am mărit tarifele cu 7%. Când sunt evenimente sunt şi turişti, este important să se organizeze evenimente. La noi vin familii cu copii şi mănâncă în restaurantul nostru. Iunie a fost la fel ca anul trecut, dar iulie nu dă semne să se îmbunătăţească“, a spus pentru ZF Andrei Trandafir, proprietarul hotelului de trei stele Piccadilly din Mamaia.

    Cei mai mulţi hotelieri cresc tarifele pe weekend pentru că atunci este şi cererea cea mai mare, având în vedere şi categoria de clienţi care vin special pentru cluburile din această staţiune. În Mamaia tarifele la cazare ale hotelierilor au ajuns să concureze cu cele ale unităţilor de pe Riviera franceză.

    Operatorii din turism le-au cerut auto­rităţilor locale să renunţe la taxa de parcare de 94 de lei pe zi în Mamaia. „Cred că este o problemă economică generală, cu războiul de la graniţă, cu toate scumpirile care au avut loc s-a creat o psihoză.

    Iunie este o lună mai slabă în general pe litoral. Am contestat în instanţă taxa de parcare. Pentru o familie cu copii care vine pentru un sejur de şapte zile această taxă reprezintă un cost mare, aproape 700 de lei“, a spus Anca Nedea, director executiv al Organizaţiei Patronale  Mamaia.

    În iunie, omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere în Mamaia Nord, spunea că sunt mai puţine rezervări faţă de anul trecut şi că vede un sezon mai slab. „Se simte că oamenii au mai puţini bani, că plătesc mai mult la facturi, la tot ce s-a scumpit, cererea este în scădere cu 10% la noi“, declara în iunie Mohammad Murad pentru ZF.

    Cu toate acestea, hotelurile de patru şi cinci stele sau cele de lângă cluburile de lux aşteaptă să aibă aproape toate camerele ocupate în iulie şi august. Oficialii hotelului de patru stele Iaki spuneau recent că rezervările se fac last minute dar pentru iulie şi august estimează un grad de ocupare de cel puţin 85%, în timp ce oficialii Vega estimau grad de ocupare de peste 80%. Cu toate acestea, cei mai mulţi români au dat Mamaia pe staţiuni din Grecia, Turcia, Spania sau Dubai.

     „Vedem marea evadare a românilor spre destinaţii din străinătate. Dacă în pandemie destinaţiile interne au avut de câştigat, inclusiv litoralul, acum vedem reversul. Este cerere mare pentru călătoriile externe, românii se bucură acum de această libertate, sunt dornici să meargă în Antalya, Dubai. Cei care îşi făceau vacanţa în Mamaia şi aveau bugete mari pleacă acum în străinătate iar familiile cu bugete medii  merg în Eforie Nord“, a spus Corina Martin, secretar  general al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR).

    În ultimii ani, în zona Mamaia Nord-Năvodari s-au concentrat investiţii de zeci de milioane de euro în clădiri de apartamente dar şi hoteluri noi.

    În timp ce în Mamaia sezonul a început mai slab, în Eforie Nord, unde s-au făcut investiţii semnificative în ultimii ani, hotelierii spun că au toate camerele ocupate.

    „Promovarea staţiunii Mamaia este reculul staţiunii de altă dată Acum are peste 35% scădere. Ne-am bazat foarte mult pe concurenţa între Mamaia Nord şi Eforie Nord când am făcut investiţia. Când oferi o alternativă nouă rupi o parte din piaţă, iar eu cred că Eforie Nord o să fie prima în acest an la numărul de turişti“, declara Marius Băzăvan, proprietarul lanţului Bacolux, în cadrul conferinţei de presă organizate cu deschiderea hotelului Bacolux Koralio din Eforie Nord. Noul hotel de patru stele, Bacolux Koralio (fostul Hefaistos), a presupus o investiţie de peste 7 milioane de euro.

    „Cred că acum este o selecţie organică. Cine nu a reuşit să se adapteze în pandemie, nu a rezistat. Cine nu a avut o strategie bine pusă la punct, a suferit. Acum 2 ani numărul locaţiilor scoase la vânzare pe litoral era foarte mic, iar acum un an a crescut si acum este foarte mare“, a mai spus Marius Băzăvan. 

    Şi Nicolae Bucovală, proprietarul complexului Steaua de Mare din Eforie Nord, spunea recent că 95% din camerele complexului sunt rezervate pentru iulie şi august, turiştii au cumpărat pachete all-inclusive cu cinci nopţi de cazare. „Avem un sezon foarte bun. Investiţiile atag turiştii, noi facem mereu investiţii, am modernizat toate camerele şi oferim servicii pe măsură. Aproape toate camerele sunt ocupate, în Eforie Nord avem  500 de camere în complexul Steaua de Mare şi viluţe“, declara recent pentru ZF Nicolae Bucovală.

     

    Litoralulromanesc.ro: Eforie Nord a luat locul staţiunii Mamaia

    Eforie Nord a luat locul staţiunii Mamaia (foto), care pierde turişti (minus 20% faţă de 2019). Cu o creştere cu 30% a numărului de turişti în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2019, Eforie Nord conduce, în acest sezon, topul staţiunilor preferate, fiind principala opţiune de vacanţă mai ales a familiilor cu copii datorită unităţilor de cazare în regim all inclusive din staţiune. „(…) În vreme ce la Mamaia se cazează mai puţini turişti, creşte numărul celor care aleg sudul litoralului, Eforie Nord fiind staţiunea cea mai solicitată“, subliniază Ionuţ Nedea, CEO, Litoralulromanesc.ro, ce trimite anual la mare 200.000 de turişti. „Proiectul de lărgire a plajelor în Mamaia a fost gestionat de autorităţi exclusiv ca un proiect de mediu, nu şi unul în avantajul turiştilor. (…) În al doilea rând, măsurile autorităţilor locale, cum este taxa de parcare, descurajează turiştii. Noi am avut oferte de cazare cu 100 de lei pe noapte, aproape cât costă o zi de parcare la Mamaia“.

  • Un nou tip de turism câştigă tot mai mult teren. Ce este „turismul regenerativ” şi ce înseamna acesta pentru locurile pe care le vizitezi

    Dacă turiştii strică atunci când vin în număr prea mare într-un loc, atunci tot ei pot să şi repare. Ideea nu e nouă, ea apărând în urmă cu câteva zeci de ani şi adresându-se celor care doresc să contribuie la regenerarea unor zone din natură. În ultima vreme însă, „turismul regenerativ” pare să devină tot mai popular, cei care caută o vacanţă activă ajungând să dea o mână de ajutor în probleme de conservare a mediului în diverse locuri, ba chiar şi la refacerea unor zone afectate de dezastre ca inundaţiile sau incendiile, conform Smithsonian Magazine.

    În Statele Unite ale Americii, cel puţin, există mai multe companii care le găsesc de lucru turiştilor. Printre acestea se numără First Nature Tours, care duce doritorii în zona Blue River din statul Oregon, unde aceştia pot ajuta la refăcutul potecilor prin pădure afectate de circulaţia intensă de după un incendiu care a distrus traseul principal de drumeţie şi mountain biking care merge de-a lungul fluviului McKenzie, la construitul unor refugii de întreţinere pentru biciclete şi la reîmpădurire. Global Family Travels pune turiştii la lucru vreme de trei zile într-o zonă de pe râul Dungeness din statul Washington, unde trebuie să refacă habitatul somonului. Aceştia trebuie să elimine blocajele de pe râu care împiedică somonii să avanseze, precum şi să refacă vegetaţia din zona malurilor, printre altele.

    Mai la sud, cei care vor să fie puşi la treabă în vacanţă se pot îndrepta spre reciful de corali din Florida, de care se ocupă Coral Restoration Foundation. Ajunşi acolo, fac o excursie subacvatică în care li se prezintă o zonă în care oamenii de ştiinţă cresc corali, după care sunt duşi să ajute la curăţat mărgeanul de alge şi ataşarea coralilor aduşi de la crescătorie.

     

  • Povestea omului care a trimis peste 80.000 de români în destinaţii exotice. Care este următorul pas pentru afacerea lui

    În urmă cu 15 ani, Sorin Stoica pornea la drum în industria turismului cu un portofoliu restrâns de vacanţe tailor-made. De atunci, a vândut sejururi de peste 100 de milioane de euro către mai mult de 80.000 de clienţi, în destinaţii exotice din întreaga lume. Visul cu care vrea să îşi ducă businessul în următoarea destinaţie este acum o listare.

    Criza imobiliară ne-a prins imediat după lansarea companiei Eturia si ne-a afectat cel mai puţin, căci eram chiar la început, iar turiştii români erau dornici să călătorească alături de o companie care oferea servicii noi pe piaţa de turism din România. Practic, am deschis lumea, oferind vacanţe individuale cu servicii personalizate în destinaţii exotice, prea puţin promovate până la acel moment”, descrie Sorin Stoica, CEO, Eturia, începuturile businessului pornit în 2007, cu o primă vacanţă vândută în luna august. Executivul nu era, la acel moment, la prima experienţă antreprenorială. Anterior, dezvoltase o afacere în industria GSM – Dasimpex, pe care a vândut-o către un fond de investiţii, lansând ulterior un start-up în turism, „care a devenit în prezent cea mai importantă companie din România specializată în vacanţe personalizate în destinaţii extraeuropene”.

    Comparativ cu criza din 2008, pandemia care a izbucnit în 2020 spune că i-a obligat să se adapteze şi să îşi diversifice portofoliul de pachete de vacanţă, ajungând astfel la noi categorii de turişti. „Curajul de a investi sume importante de bani în aceste noi produse, alături de asumarea tuturor riscurilor ce decurg de aici, au dus la realizarea în 2021, paradoxal ar spune unii, a celei mai mari cifre de afaceri din istoria Eturia.” Astfel, în timp ce în 2019 compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 11 milioane de euro, care în primul an de pandemie a scăzut sub 50%, ca urmare a restricţiilor impuse, în 2021 businessul a ajuns la aproape 15 milioane de euro, „iar pentru 2022 ne-am propus să ajungem la 17,5 milioane de euro şi suntem optimişti că vom atinge această cifra, căci în acest moment suntem deja destul de aproape de realizarea a 50% din target”, preconizează antreprenorul.

    După cei doi ani pandemici, care spune că i-au făcut mai rezistenţi la condiţiile de instabilitate ale mediului extern, războiul de la graniţă, deşi a dus la o uşoară scădere a solicitărilor în prima lună, „nu a mai prezentat un impact major asupra dorinţei de a călători a turiştilor români”. Potrivit lui, primele patru luni ale anului 2022 au adus agenţiei o dublare a numărului de turişti faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, fără să ofere însă informaţii specifice. „În continuare noi suntem pe un trend crescător în ceea ce priveşte numărul de solicitări şi rezervări pentru anul 2022, chiar dacă la sfârşitul lunii februarie – început de martie, am avut o mică scădere a interesului pe fondul proximităţii acestui conflict. În momentul de faţă, nu remarcăm un impact relevant al noii epidemii sanitare în raport cu solicitările de vacanţă, dar suntem în contact permanent cu partenerii noştri, pentru a fi informaţi referitor la cele mai recente condiţii de intrare în ţările pe care le operăm şi a le transmite corect turiştilor noştri.”

    Antreprenorul spune că, în condiţiile în care Eturia vinde pachete turistice în întreaga lume, în perioada de „linişte” a vânzărilor de la începutul pandemiei, compania şi-a axat activitatea pe învăţare, pe consolidarea cunoştinţelor şi pe extinderea portofoliului de produse vândute. „Aşa că noi, toţi membrii echipei, am continuat să ne dezvoltăm profesional şi să ne adaptăm la o nouă piaţă de turism.”

    Despre eforturile investiţionale din ultima perioadă, Sorin Stoica spune că acestea au fost orientate în principal spre dezvoltarea in-house de noi soluţii tehnologice direcţionate atât către clientul final (B2C şi B2B), cât şi către angajaţii Eturia. „Vorbind din punct de vedere cronologic, în prima parte a pandemiei am lansat noul website Eturia şi am dezvoltat o platformă internă care eficientizează munca de creare a pachetelor turistice.” În urmă cu un an, el a lansat şi o nouă companie, parte a grupului Eturia: TravelHubX, al cărei prim scop este de a gestiona relaţia cu agenţiile de turism din România prin intermediul unei platforme de rezervări, un agregator de servicii turistice, de la pachetele de vacanţă până la bilete de avion şi hoteluri contractate direct. „De asemenea, pentru amatorii de vacanţe la plajă am dezvoltat o platformă dinamică, în care poţi combina automat zboruri cu servicii de cazare, atât din inventarul propriu cât şi de la parteneri externi, totul bazat pe principiul celui mai bun preţ. Această soluţie este disponibilă pentru moment doar pentru agenţiile revânzătoare, dar în următoarea perioadă vom lansa platforma şi către consumatorul final.”

     

    Antreprenoriatul, o meserie din care nu te pensionezi niciodată

    În toţi aceşti ani, Stoica spune că energia echipei „şi încrederea lor în noi” a fost catalizatorul care i-a ajutat să se uite către soluţii şi nu către probleme. „Eram datori faţă de noi ca antreprenori care au avut un vis, faţă de echipa care depinde de această companie, dar foarte mult faţă de turiştii care nu încetau să caute soluţii dintre cele mai inovatoare să călătorească indiferent de impedimentele pe care le reprezenta pandemia, virusul şi acum războiul”. Uitându-se în spate, executivul nu şi-ar schimba parcursul antreprenorial, întrucât fiecare etapă a avut rolul şi învăţămintele ei. „Poate uneori aş face lucrurile diferit, dar în esenţă e că sunt recunoscător pentru lecţiile învăţate şi îmi plac mult provocările antreprenoriatului.” Şi, pentru că îi e greu să aleagă un singur cuvânt care să îl rezume, numeşte trei: credinţă, inovaţie şi echipă. În prezent, fondatorul susţine că se află în plin proces de creştere cu Eturia şi că „nu se pune problema unui exit, aşa cum nu se pune problema renunţării la antreprenoriat, deşi uneori stresul şi oboseala mă fac să spun asta.”

    De altfel, privind pe termen lung, Stoica e de părere că atunci când eşti antreprenor, nu ieşi niciodată cu adevărat la pensie, mai ales dintr-un business care iţi permite să trăieşti pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp în orice destinaţie ţi-ai imaginat vreodată că doar poţi călători. Nu are însă în plan ca, pe viitor, să părăsească România, „fiindcă este o ţară care mă provoacă permanent”.

     

    Spre cele mai profitabile lagune

    Dacă în urmă cu 15 ani compania îşi axa activitatea pe circuite tailor-made şi se adresa unei mici nişe din piaţă, în timp, portofoliul de clienţi s-a lărgit, odată cu lansarea pachetelor de vacanţă cu plecare fixă şi a circuitelor de grup cu însoţitor. „Încă de la început ne-am dorit să fim trendsetteri şi am adus în România programe pentru ţări care încă nu erau ofertate de către operatorii de turism locali. Deschizând apetitul pentru lumea întreagă a crescut şi interesul românilor de a descoperi destinaţiile din afara graniţelor Europei şi tot mai multe agenţii şi-au extins raza de operare.” În primul deceniu şi jumătate de activitate, Eturia a vândut cel puţin o vacanţă în 155 de ţări, cel mai scump sejur vândut având un cost de 125.000 de euro, iar cel mai lung – un circuit în jurul lumii – a avut o durată de 95 de zile, în timp ce vacanţa de tip grup corporate cu cel mai scump cost a fost 350.000 de euro (Tanzania şi Zanzibar). Până în prezent, vânzările totale cumulate pe aceşti 15 ani au ajuns la peste 100 de milioane de euro, din care doar Maldive – destinaţia vândută cel mai bine –, a acoperit 10%.

    Potrivit executivului, primii trei factori de care turiştii români ţin cont în alegerea vacanţei sunt: condiţiile de călătorie, preferinţele personale cu privire la petrecerea timpului liber, dar şi bugetul. Românii, adaugă el, se aliniază la tendinţele europene ale pieţei de turism şi probabil peste 60% din populaţie călătoreşte cel puţin o dată pe an, alocând în jur de 10% din venituri pentru asta. „Astfel, cei cu venituri mici călătoresc în România sau în destinaţii de proximitate, tradiţionale, iar cei cu venituri ridicate îşi pot permite una, două, sau mai multe vacanţe pe an, în Europa sau în destinaţii extraeuropene.”

     

    Vacanţele se scumpesc

    Cât despre evoluţia din acest an a preţurilor pentru sejururi, bilete de avion, cazări şi alte activităţi turistice, Stoica observă că în industrie se înregistrează creşteri cu 10-20% faţă de anul 2019, „şi estimez că acest trend se va păstra până la sfârşitul anului, ajungând la peste 30% în destinaţiile foarte populare şi în perioade de vârf de sezon”, luând în calcul creşterile de costuri ale petrolului şi energiei, creşterea dolarului cu circa 20% raportată la euro, dar şi cererile de vacanţe, „în acest moment mai mari pe majoritatea destinaţiilor decât oferta”. Explicaţia este, potrivit lui, că nici companiile aeriene, nici hotelurile nu şi-au refăcut capacitatea de transport, respectiv cazare, la nivelurile prepandemice, o soluţie în acest sens fiind early bookingul, dar şi evitarea perioadelor de vârf de sezon (august, decembrie, ianuarie, aprilie). Din rândul destinaţiilor prea puţin căutate de români, el le-ar recomanda clienţilor Eturia să descopere Guatemala, Nicaragua şi Ecuador, iar dintre ţările în care nu a ajuns încă dar pe care îşi doreşte să le viziteze, antreprenorul menţionează Uganda, Madagascar şi Noua Zeelandă. În acest sezon rămâne însă pe bătrânul continent. „Vara aceasta, fetiţa mea, Mălina, va merge într-o tabără la Oxford, aşa că ne-am orientat spre o vacanţă în Europa. Vom vizita din nou Londra şi Paris, vom face un self drive în Irlanda, după care vom sta la plajă în Creta.” Antreprenorul spune că în nicio călătorie nu-i lipsesc din bagaj încărcătoarele şi adaptoarele.

    În continuare, la nivel de business, şi pentru acest an Sorin Stoica susţine că obiectivele strategice ale companiei sunt aceleaşi de ani de zile, doar indicatorii valorici care le definesc schimbându-se de la un an la altul. „Ne axăm pe creşterea şi satisfacerea celor trei mari piloni de business: clienţii, angajaţii şi acţionarii. Astfel, ne dorim să menţinem loialitatea angajaţilor şi a clienţilor, şi să reuşim ca prin intermediul tehnologiei să acoperim nevoia de a călători a cât mai multor turişti din piaţă, să eficientizăm munca echipei Eturia şi să operăm pe pieţe noi din afara României.” El încheie împărtăşindu-ne cel mai mare vis antreprenorial al său: listarea la Bursă a uneia dintre companiile din grupul Eturia.

  • Noua moda în turism pentru care foarte mulţi oameni sunt dispuşi sa plătească sume considerabile şi care renunţă la piscine enorme, spaţii de karaoke sau restaurante felurite de dragul ştiinţei

    Luxul turistic nu e la fel pentru toată lumea, unii fiind dispuşi să renunţe la piscine enorme, spaţii de karaoke sau restaurante felurite de dragul ştiinţei, preferând în locul unei croaziere obişnuite o expediţie acolo unde puţini turişti ajung.

    Cererea este suficient de mare încât să determine diverse companii să investească în construirea unor noi nave dedicate expediţiilor, care de câţiva ani trebuie să respecte noi standarde constructive dacă vor fi folosite şi pentru zone polare. Pe turiştii dornici de aventură nu-i interesează dacă la bord au teren de minigolf, cazinouri sau spectacole, dar trebuie să fie însoţiţi de oameni de ştiinţă şi alţi specialişti pentru a putea cerceta în voie locurile în care se opresc navele.

    Luxul pe vasele de expediţie, scrie Washington Post, se traduce în echipamente şi vehicule care permit turiştilor să exploreze, cum ar fi submarine, bărci mici, printre care şi caiace ori elicoptere, pentru ca toţi doritorii să se poată apropia cât mai mult de ceea ce doresc să vadă. În plus, aceste nave au spaţii mai mari destinate observării. Turiştii care preferă vacanţe în timpul cărora să vadă cât mai multe de pe traseul parcurs pot avea alături la bord biologi, geologi, glaciologi, istorici şi ornitologi şi eventual acces la un laborator ştiinţific. Printre destinaţii se numără zona Oceanului Arctic, Antarctica, America de Sud sau Amazonul, iar preţul unei expediţii poate ajunge până la
    20.000 sau 30.000 de dolari.


     

     

  • Chile va redeschide Insula Paştelui pentru turişti. Accesul a fost interzis din cauza pandemiei

    Insula Paştelui se va redeschide vizitatorilor începând cu 1 august. Guvernul chilian a restricţionat accesul turiştilor la începutul pandemiei de COVID-19. Insula din Pacific reprezintă una dintre cele mai mari atracţii turistice din Chile.

    Insula Paştelui, una dintre cele mai mari atracţii turistice din Chile, se va redeschide vizitatorilor începând cu 1 august, după ce accesul a fost restricţionat la începutul pandemiei de COVID-19.

    „De la 1 august, se va permite reluarea zborurilor şi deschiderea turismului, în funcţie de situaţia epidemiologică”, a precizat Ministerul Economiei.

    Locuitorii insulei au protestat faţă de prezenţa turiştilor atunci când a început pandemia în martie 2020 şi au ocupat aeroportul pentru a opri zborurile din continent.

    Guvernul a promis că va acorda subvenţii pentru a ajuta întreprinderile mici care au fost afectate de pandemie. Pe insulă se află peste o mie de statui din piatră, aflate în Patrimoniul Mondial UNESCO.

  • Bocancii călători. Afacerea născută din drumeţiile unui cuplu de români pe plaiurile mioritice

    Ştefan şi Cristina au lucrat ca ghizi de turism şi însoţitori de grup, completându-şi astfel experienţa profesională de farmacist, respectiv profesoară. Cam 25 de zile pe lună, în sezonul cald, în calitate de angajaţi, cutreierau ţara în lung şi-n lat şi erau martorii aventurilor pe care le căutau cei la fel de activi ca ei. Aşa că, la un moment dat, s-au gândit că ar putea fi chiar ei organizatorii escapadelor. Astfel, au pus bazele Boots on Roots, numele pe care îl poartă excursiile cu rucsacul în spate pe care le pregătesc în cele mai mici detalii.

    “Eu, Cristina Cucu, sunt ghid montan de cinci ani, vorbitor de franceză, engleză, germană, spaniolă şi italiană. Am lucrat înainte ca profesoară de limbi străine şi de română pentru străini, majoritatea studenţilor fiind adulţi, dar am cochetat şi cu grupurile de copii. Pe munte am mers de când eram mică şi din ce în ce mai des ca adult. M-am îndrăgostit de acest stil de viaţă activ, sănătos şi mi-am dorit acel «dream job» în care biroul să fie în natură.” A urmat o şcoală de ghizi şi a căutat treptat cursuri de specializare pe ramurile montane – alpinism, escaladă, avalanşe, schi. O perioadă, Cristina a lucrat în paralel în ambele meserii: în timpul săptămânii era profesoară pe tocuri şi la costum, iar în weekend îmbrăca hainele sintetice de munte. În ambele roluri, avea aceeaşi satisfacţie la finalul zilei: aceea de a-i fi lăsat pe cei cu care lucra – elevi, turişti – cu o noţiune sau o experienţă nouă. Ulterior, a renunţat la predat pentru a se concentra doar pe ghidaj şi curând şi-a extins şi reţeaua de colaboratori. Cealaltă jumătate din Boots on Roots, Ştefan Mera, este farmacist de profesie, dar nu mai este activ în domeniu de ceva timp, orientându-se şi el către activităţile montane. „Amândoi am lucrat ca ghizi şi însoţitori de grup, angajaţi la câteva agenţii care aduceau turişti străini. Agenţiile se ocupau de găsirea clienţilor, noi ne ocupam de aventurile lor pe coclauri româneşti – vorbim de drumeţii, ciclism, rachete de zăpadă, descoperiri de zone izolate, autentice şi montane din Transilvania, Bucovina şi Maramureş. Asta făceam timp de şapte luni pe an în sezonul cald, fiind plecaţi de acasă vreo 25 de zile pe lună, şi mai rar în sezonul rece. Asta se întâmpla înainte de anul de graţie 2020, când ştim cu toţii că turismul internaţional a fost pus pe pauză.” Văzându-se fără perspective şi cu un viitor incert, au luat două hotărâri importante pentru vieţile personale şi profesionale: s-au mutat din Bucureşti la ţară, mai aproape de munţi, în judeţul Dâmboviţa, şi au început să lucreze cu turiştii români. Pandemia s-a transformat astfel într-un impuls de care Cristina şi Ştefan aveau nevoie, căci simţeau deja că viaţa de oraş mare nu le mai prieşte, dar şi că era timpul să se apuce de treabă individual, să aibă tururi proprii cu turiştii, să se ocupe ei de tot.

    „În acest sens, am achiziţionat un van cu care visam să le arătăm străinilor ţărişoara noastră frumoasă. Investiţia a ajuns la 14.000 de euro la finele lui 2019. Până la urmă, ne-a fost de mare folos în turele cu români!”, povesteşte Cristina Cucu. Lucratul cu turiştii români a însemnat o lume nouă cu provocări noi. Au investit, de asemenea, în 2020 aproximativ 4.000 de euro în echipament tehnic de munte pe care îl folosesc la comun sau îl închiriază individual clienţilor, cum ar fi corzi, accesorii de căţărat, căşti de protecţie, kituri de avalanşă. Activităţile pe munte cu Boots on Roots cuprind ture pentru adulţi ‒ de la drumeţii uşoare până la drumeţii tehnice cu porţiuni de căţărat şi rapeluri, la ture pentru familii cu copii ‒ drumeţii uşoare şi medii pentru generaţia de tineri montaniarzi care învaţă, de-a lungul traseului, diferite lucruri despre plante, animale, ecologie. „Facem, de asemenea, şi ture de alpinism iarna, ateliere de escaladă şi de tehnici alpine, drumeţii pe rachete şi schi de tură, precum şi traversări mai lungi cu dormit la cort. Acestea durează între una şi două-trei zile, iar mai rar, în special vara, găsim oameni dispuşi să petreacă mai multe zile în sălbăticie, la cort sau la cabane. Asta a fost una dintre multele deosebiri de lucrul cu străinii ‒ românii nu prea îşi iau liber pentru a sta mai multe zile prin munţi sau cel puţin nu angajează un ghid pentru asta. Prin urmare, am redus durata traseelor noastre şi am modificat multe aspecte din logistică. Majoritatea clienţilor vin din Bucureşti şi atunci când există cerere suficientă, oferim şi transportul.”

    În ceea ce priveşte turele pentru familii cu copii, acestea durează în general o zi, dar Cristina şi Ştefan au organizat şi mici tabere de două-trei zile în munţii Măcinului şi două ediţii de Perseide Family Camp, cu dormit la cort, admirat «ploaia de stele», ascultat poveşti şi petrecut timp pe munte. „Pe lângă acestea, mai facem voluntariat împreună cu o asociaţie care aduce copii cu dizabilităţi cognitive şi noi îi plimbăm pe trasee uşoare, povestindu-le despre natură. La excursii, iau parte şi familii cu copii tipici, tocmai pentru a crea atmosfera de incluziune şi de integrare. La final, toată lumea se simte bine şi se încarcă de energie.” Turele au loc mai ales în weekend, iar în restul săptămânii Cristina şi Ştefan merg pe teren să exploreze trasee noi, pentru a veni cu idei proaspete. Anul 2021 le-a adus venituri de 33.000 de lei din evenimentele pe care le organizează pe munte şi au de gând să tot crească, făcând exact ceea ce promit cu numele pe care şi l-au ales – Boots on Roots, un joc de cuvinte prin care şi-au dorit să ducă drumeţii cu gândul la nişte picioare vioaie, nişte bocanci curioşi să afle noi rute prin care, eventual, se întorc la origini, la rădăcinile de unde venim cu toţii.

    Turele au loc mai ales în weekend, iar în restul săptămânii Cristina şi Ştefan merg pe teren să exploateze trasee noi, pentru a veni cu idei proaspete.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Za German Wurst Wagen – food truck cu specific german (Bucureşti)

    Fondatori: Corina  şi Mădălin Simon

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: naţională, la evenimente

    Korinthus Edu – şcoală online de istorie (Târgu-Mureş)

    Fondatoare: Corina Lenard

    Cifră de afaceri în 2021: 80.000 de euro

    Prezenţă: online

     

    Moţart – magazin online cu produse ilustrate (Braşov)

    Fondatori: Ruxandra Cristescu şi George Lebu

    Investiţii iniţiale: 10-12.000 de lei (peste 2.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Fera Venti – atelier de modă (Bucureşti)

    Fondatoare: Antinela Elisei

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 70.000 de lei (14.000 de euro)

    Prezenţă: în magazinul propriu din curtea clubului Fabrica din Bucureşti

    Asteroidul B612 – librărie pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Sipciu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 54.000 de euro

    Prezenţă: zona Cotroceni din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • O altă faţă a faimoasei Baba (Cappa) Dochia: regiunea istorică din inima Turciei îmbrăcată în alb

    Legenda Babei Dochia nu este străină nimănui. Mai cu seamă, întipărite în minte sunt cele 12 cojoace pe care le purta ca să se protejeze de frig, pe care a început să le dea jos pe măsură ce vremea se schimba şi se încălzea. De obicei, aşa se întâmplă în perioada aceasta şi în tărâmul magic din Turcia, Cappadocia.

    În luna martie temperatura în timpul zilei era, în medie, de 15℃, cu excepţia acestui an, când temperatura înregistrată a fost cu minus în faţă, a nins, iar de la o zi la alta simţeai nevoia să mai pui un cojoc pe tine. În noile haine, albe, am descoperit un loc, în percepţia mea, mai pur, poate şi fiincă încă nu era supraaglomerat de turişti.

    Distanţa dintre Bucureşti şi Antalya este de aproximativ 1.300 de kilometri, dar cu avionul ajungi în mai puţin de două ore în oraşul din sudul Turciei, aflat la poalele munţilor Taurus, pe litoralul Mării Meditarane. Iar de acolo până în inima Turciei, în zona Anatolia, mai precis în Cappadocia, unde se găsesc numeroase vestigii istorice şi oraşe subterane, drumul este mai scurt de o zi pe cale rutieră. În luna martie, drumul a fost cu atât mai lin cu cât pe măsură ce înaintai stratul de zăpadă de pe munţii Taurus era mai gros. Uimirea şi bucuria, în acelaşi timp, creşteau doar gândindu-te că în Antalya a nins pentru prima dată, în 2022, după 29 de ani. Apoi, ninsoarea de dimineaţă din Cappadocia ori Nevşehir (înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru districtul său Cappadocia) a creat imagini spectaculoase în locuri precum Goreme, Cavuşin ori Valea Porumbeilor, un motiv în plus pentru care a meritat să fac călătoria. Brokerul de vacanţe Destine Holidays, parte a Destine Holding, un grup de firme cu afaceri de 130 de milioane de euro, controlat de antreprenori români, are în portofoliu un circuit spre Cappadocia, care porneşte de la 314 euro de persoană în cameră dublă pentru 7 zile, se arată pe site-ul acestora. În prima zi turiştii sosesc în Antalya, în următoarea merg spre Cappadocia, unde stau trei zile, iar pentru celelalte se întorc în Antalya.

    „Circuitele şi city breakurile se vând cât mai aproape de plecare, iar destinaţiile clasice sunt Turcia, Grecia, Bulgaria şi Spania”, spune Cosmin Cismaş, director de dezvoltare în cadrul Destine Holidays. Compania a luat naştere în 2018 şi astăzi are 12 sucursale la nivel naţional, dar planul reprezentanţilor companiei este să mărească de patru ori numărul lor până în 2024 şi să ajungă la 50 de sucursale. În programul circuitului oferit de Destine Holidays, în drumul spre Cappadocia, una dintre opririle turiştilor este în oraşul Konya, fosta capitală a Imperiului Selgiucid în Evul Mediu, pentru a vizita mănăstirea Mevlana. Aici se află mormântul lui Djalal al-Din Rumi, un învăţat mahomedan vestit, poreclit Mewlana (învăţătorul nostru – trad.) de către discipoli şi admiratori din ţinut, pentru că, în mijlocul haosului, în prima parte a secolului al XIII-lea, era un lider al tuturor musulmanilor. „Rumi a susţinut un jihad lăuntric, al cărui ţel era să lupţi împotriva propriului ego, nafs, şi în cele din urmă să învingi” (Elif Shafak, Cele patruzeci de legi ale iubirii, pag. 30). De altfel, Rumi a fost un poet pasionat, un mistic şi creator al dansului extatic al dervişilor rotitori, care a avut o strânsă legătură de prietenie cu un derviş pe nume Shams. Mănăstirea Mevlana este locul unde a luat fiinţă ordinul religios al dervişilor rotitori şi în prezent este un muzeu al artelor islamice –  unul dintre cele mai mari din ţară. Înainte să devină dervişi, adică sfinţi, pe vremuri, oamenii treceau prin anumite probe şi se mutau dintr-o cameră în alta. Toate acestea pot fi vizitate. Bucătăria, ultima cameră, unde ajungeau după o perioadă lungă de post, presupunea ca persoana care urmează să devină derviş să se abţină să mănânce. Aceasta este impresionantă chiar şi acum, căci în Mevlana există acum o reprezentare 1:1 a activităţii dervişilor în această cameră. Apoi, la o mică distanţă de Konya se află Sultan Han din provincia Aksaray. Acest caravanserai este un han de pe marginea drumului, din secolul al XIII-lea, unde călătorii puteau să se odihnească după o zi de călătorie. Caravanseraiul a fost construit de sultanul Selgiucid Alaeddin Keykubad I şi era o importantă oprirea de-a lungul Drumului Mătăsii. Acum, arhitectura este cea care atrage mai întâi trecătorii.

    Zăpadă, ceai turcesc şi balon cu aer cald

    În Turcia, un obicei vechi este ca atunci când cineva pleacă într-o călătorie să se arunce cu apă peste o oglindă ori pe drumul din spatele său, pentru a fi neted ca apa. Însă, turcilor cel mai mult le place să toarne ceai în orice moment al zilei. Ceiul turcesc, o formă de ceai negru, se serveşte într-un pahar special, de mici dimensiuni, potrivit pentru o zi friguroasă. De altfel, cu trupul încălzit, mai uşor parcurgi drumul până la Parcul Naţional Goreme, aflat în vechea Cappadocie. Acolo, ce-i drept, fiind un muzeu în aer liber, îţi îngheţa nasul oricât de corespunzător erai îmbrăcat pentru sezonul rece, însă toleranţa creştea instant văzând impresionantele fresce ale bisericilor, acoperite de zăpada ce rafina micile imperfecţiuni, precum fisurile apărute în timp. Bisericile sculptate în piatră de creştinii care au fugit din sud pentru a se ascunde de persecuţia romanilor fac parte din patrimoniul cultural UNESCO, iar în pofida lungilor cozi făcute de turişti pentru a intra în biserici, două dintre ele ar trebui neapărat vizitate: biserica Întunecată şi biserica Tokali, care este cea mai mare din vale. Apoi, nu departe de Goreme este Cavuşin, unde se află mai multe biserici şi capele, dar şi case săpate în piatră. Pe o culme înaltă din oraşul Goreme se află şi Castelul din Uchisar, o rocă în care pe vremuri au locuit oameni şi care acum este muzeu. Tot în Cappadocia se găseşte o salbă frumoasă de văi colorate, cu nume dintre cele mai diverse. Pe mine m-a „sedus” Pigeon Valley sau Valea Porumbeilor, care vine de la căsuţele acestora săpate în roca moale, ei fiind şi o sursă de fertilizare naturală, importantă la începuturi pentru producerea hranei. Apoi, fascinantă este şi Valea Cămilelor sau Valea Imaginaţiei, unde, de departe se obervă o formaţiune în formă de cămilă. În afara acesteia mai erau multe altele care lăsau loc imaginaţiei. În apropiere mai erau Valea Calugărilor, Valea Ihlara şi Valea Coşurilor de fum.

    Tot în Cappadocia se află un imens atelier de ţesut covoare, cu 100 de camere unde am descoperit întregul proces de realizare a faimoaselor ţesături, începând cu producerea materialelor: bumbac, mătase şi lână, până la ţeserea produsului finit. Chiar şi Angelina Jolie l-a vizitat, după spusele reprezentanţilor şi imaginile cu ea „la locul faptei” afişate pe pereţi. Într-o altă zi am făcut o plimbare în frumosul oraş Avanos, renumit pentru arta ceramicii, unde am asistat la un atelier explicativ şi exemplificat prin producerea unui vas de ceramică pentru păstrarea vinului, specific Turciei. Interesant era că pâmântul roşu folosit provenea din Râul Roşu, iar pământul alb era adus de la muntele Avanos, după cum povesteau reprezentanţii Hitit Seramik. De asemenea, Cappadocia are mai multe oraşe subterane, utilizate de primii creştini ca locuri de refugiu înainte de acceptarea creştinismului ca religie. Pe final, am lăsat întrebarea des întâlnită „merită zborul cu balonul cu aer cald în Cappadocia?”. Da sau nu, depinde de fiecare. Un tur de o oră costa în luna martie 150 euro/persoană şi începea dimineaţa devreme, la ora 06:00. Având în vedere frigul puternic şi teama de înălţime, am lăsat această aventură pentru altă dată. Însă experienţa celorlalţi parteneri de călătorie a fost una „de poveste”, iar acest lucru m-a determinat să-mi doresc să mă întorc în Cappadocia în sezonul estival chiar şi numai pentru plimbarea cu balonul cu aer cald. La întoarcerea în Antalya, am vizitat zona veche a oraşului, am mers pe străduţele înguste din centrul istoric, am ajuns în port, unde forfota a fost sub estimările mele, iar la finalul zilei am mers la cascada Karpuzkaldiran, numită şi Lower Duden, care se varsă direct în mare. Şi dacă în oraşul Antalya am văzut magazine succesive cu bijuterii din aur, aurul din Turcia fiind considerat cel mai ieftin de pe piaţă, într-una din zile am vizitat şi o fabrică de bijuterii din aur, unde am aflat tainele din spatele podoabelor ce înfrumuseţează femei din toate colţurile lumii. Dincolo de aur, Turcia este şi un important crescător de oi şi am ajuns şi într-o fabrică de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte din piele, de unde cu greu am mai găsit ieşirea, după ce am intrat în diverse încăperi ticsite cu astfel de articole, preţ de mai bine de o oră. Preţurile erau exorbitante, de mii ori zeci de mii de euro, dar, nu e o noutate, turcilor le place foarte mult să negocieze.

    Ce este de reţinut dacă mergeţi în Turcia: încercaţi din cât mai multe feluri de mâncare, dar mai ales, clasicele supă de linte roşie, shish kebap de pui, suberek, baklava, kunefe şi rahat. Neapărat, să beţi cafea turcească dimineaţa, chiar şi numai pentru a fi actori secundari în procesul de preparare a acesteia în nisip.

    În Avanos se practică arta ceramicii, mai cu seamă datorită resurselor naturale disponibile: pământul alb folosit este adus chiar de la muntele Avanos, iar cel roşu provine din Râul Roşu.

     

  • Hotelurile de lux de pe Valea Prahovei îşi vor rotunji veniturile de Paşte. Tarifele depăşesc şi 3.200 de lei de cuplu pentru un sejur de trei nopţi la cinci stele

    ♦ Staţiunile din Prahova şi Braşov pun la dispoziţie 40.000 de locuri  de cazare în hoteluri, pensiuni şi vile turistice, arată ultimele date de la Institutul Naţional de Statistică. 

    Hotelurile de cinci stele din staţiunile de pe Valea Prahovei şi Braşov îşi vor rotunji conturile cu câteva mii de euro cu ocazia sărbătorilor pascale,  aproape jumătate din camere fiind deja rezervate, chiar dacă tarifele sunt mult mai  mari faţă de cele dintr-o perioadă normală şi ajung şi 3.200 de lei de cuplu pentru un sejur de trei nopţi în camera standard.

    „Pachetul costă 3.260 de lei  pentru un sejur în perioada 22-25 martie în camera dublă standard, conţine trei nopţi de cazare şi mic dejun bufet, trataţie tradiţională în noaptea de Înviere“, a spus un reprezentant din departamentul de rezervări al hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia, singura unitate cu această clasificare din staţiune. Aproape 40% din camere sunt deja rezervate. Unitatea cu o capacitate de cazare de 23 de camere şi apartamente a fost deschisă în 2011 în urma unei investiţii de 2,5 mil. euro, realizată de compania NDI Grup Expert. În 2020, omul de afaceri Octavian Radu a preluat 51% din acţiunile Ioana Hotels din Sinaia.

    La hotelul de cinci stele Lux Garden din Azuga, care are o capacitate de cazare de 50 de camere, tarifele variază de la 469 de euro pentru trei nopţi în camera dublă standard şi ajung la peste 700 de euro pentru un apartament, potrivit datelor de pe site-ul hotelului. Pachetul include cazare cu mic dejun, prânz de Paşte, acces la spa, activităţi pentru copii. „Aşteptăm mai multe rezervări săptămâna aceasta, mai avem locuri“, potrivit unui reprezentant de la rezervări.

    Infrastructura hotelurilor de cinci stele nu este foarte bine dezvoltată pe Valea Prahovei, fiind prezente doar câteva unităţi cu această clasificare, de capacitate mică cele mai multe.

    Cerere este şi pentru locurile de cazare din unităţile de lux din Poiana Braşov şi Braşov.

    Hotelul de cinci stele Aure­lius împăratul Romanilor din Poiana Braşov a fost rezervat integral de Paşte.

    „Nu avem nicio cameră liberă de Paşte la hotelul Aurelius, hotelul este rezervat, nu am avut pachete la vânzare. Din 26 aprilie se pot face rezervări“, a spus un reprezentant al hotelului  de cinci stele Aurelius din Poiana Braşov. Hotelul cu 87 de camere, poziţionat pe malul Lacului Mioriţa, este este cea mai cunoscută unitate a  lanţului împăratul Romanilor, de al cărui nume se leagă cel al omului de afaceri sibian Aurel Munteanu, fost jucător de fotbal la Sportul Studenţesc.

    La hotelul de cinci stele Aro Palace din Braşov se pot face rezervări cu 300 de euro de cuplu pentru un sejur de trei nopţi. “Pachetul de Paşte costă 300 de euro pentru doi adulţi, trei nopţi de cazare în cameră dublă, cu mic dejun inclus, acces la piscinăm spa. Mai avem locuri“, potrivit unui reprezentant de la hotelul Aro Palace din Braşov. În 2020, compania Aro Palace Braşov (ARO) a avut venituri totale de 10 de milioane de lei, faţă de 31 milioane de lei anul anterior.

    În judeţul Braşov sunt 121 de hoteluri, potrivit datelor INS, doar hotelul Aro Palace din oraşul Braşov fiind clasificat la cinci stele, alte unităţi de lux fiind în staţiunile din judeţul cu acelaşi nume. Braşov a atras 725.000 de turişti care s-au cazat în 2020, faţă de 1,4 milioane de turişti în anul de referinţă 2019, iar judeţul Prahova a atras 312.000 de turişti în unităţile de cazare în 2020, faţă de 585.000 de turişti în 2019, potrivit insse.ro.

    În total,  Prahova şi Braşov pun la dispoziţie 40.000 de locuri  de cazare în hoteluri, pensiuni şi vile turistice, arată ultimele date de la Institutul Naţional de Statistică.

    În 2020, în unităţile de cazare locale au fost cazaţi 6,3 milioane de turişti, din care foarte puţini au fost străini. Pe piaţa locală sunt doar 34 de hoteluri de cinci stele, aproape jumătate din acestea se află în Bucureşti şi Cluj.

  • Ridicarea restricţiilor de călătorie a revitalizat cererea de vacanţe pentru Paşte şi 1 Mai

    Potrivit unui comunicat al Hello Holidays, organizator de sejururi şi circuite, pentru zilele libere de la finalul lunii aprilie şi începutul lunii mai, românii caută vacanţe de cel puţin trei-patru zile în Bulgaria, Turcia, Grecia, Dubai, Egipt, dar şi România, pentru care alocă, în medie, un buget de 350 euro/persoană.

    Condiţiile pentru accesul în destinaţiile de vacanţă sunt clare, majoritatea ţărilor acceptând fie certificatul european care atestă vaccinarea, fie pe cel pentru trecerea prin boală, fie rezultatul negativ al unui test RT-PCR, ori al unui test antigen, cerinţele pentru returul în România din state non-UE au fost eliminate, ceea ce face ca prima vacanţă fără restricţii majore să fie cea de Paşte.

    Cele mai căutate destinaţii pentru sărbătorile pascale sunt Albena, Nisipurile de Aur şi Kusadasi-Istanbul. Vacanţa în Bulgaria costă de la 162 de euro/persoană/hotel de patru stele cu all inclusive, pentru trei nopţi, din 22 aprilie. În Turcia, turiştii îmbină programul de vizite la Troia, Cetatea Pergamon, vechiul sat grecesc Sirince, Pamukkale, Efes şi Casa Fecioarei Maria, Istanbul cu relaxarea în Kusadasi, iar în noaptea de Înviere participă la slujba de la Biserica Aya Fotini din Izmir. Programul de opt nopţi costă 349 de euro/persoană în perioada de Early Booking.

    „Este evident că oamenii au lăsat pandemia în urmă şi vor să îşi petreacă timpul liber ca înainte, alături de familie, de prieteni. Au fost încurajaţi şi de simplificarea condiţiilor de călătorie din ultimul timp. O cerere peste aşteptări pentru vacanţe în Bulgaria şi Turcia ne-a pus în situaţia să adăugăm locuri. Pentru vacanţa în Bulgaria am alocat deja două autocare, pentru cea în Kusadasi am început cu unul, apoi am suplimentat cu unul şi este posibil să ajungem la trei în total. Mai sunt trei săptămâni până la Paşte, iar cererile sunt constante”, declară Denisa Oprea, director de marketing al organizatorului de sejururi.

    Turiştii se relaxarează de Paşte şi în Grecia, Macedonia, Egipt, Emiratele Arabe Unite, România, în general oferta din 2022 fiind cu mult mai mare faţă de anul trecut, datorită ridicării restricţiilor de călătorie, iar preţurile sunt nemodificate. Astfel, vacanţa de patru zile în Grecia, Paralia Katerini ori Insula Evia, costă de la 149 de euro/persoană, respectiv de la 169 de euro/persoană. Paştele petrecut la Mamaia costă 595 de lei/persoană/trei nopţi/hotel de trei stele, iar într-un circuit de cinci zile la Cazanele Dunării, de la 974 de lei/persoană.

    Vacanţa la temperaturi ridicate, de vară, în Hurghada, costă de la 566 de euro/persoană/şapte nopţi, cu toate taxele incluse, zbor charter, la un hotel de patru stele. Iar în Antalya, pe primul zbor charter din sezonul 2022, pentru care pachetele s-au vândut deja, în totalitate, în jur de 400 de euro de persoană, la un hotel de patru stele cu all inclusive.

    Pentru 1 Mai, turiştii caută în general sejururi la mare, de la litoralul românesc la Antalya şi Hurghada. O vacanţă la mare costă de la 595 de lei/persoană pentru trei nopţi de cazare la un hotel de trei stele din Mamaia. În timp ce vacanţa în Antalya, care începe din 29 aprilie, costă de la 395 de euro/persoană/hotel de patru stele cu all inclusive şi de la 419 euro/persoană/hotel de cinci stele, cu all inclusive. În Egipt începe chiar din 1 mai şi costă de la 469 de euro/persoană/hotel patru stele cu demipensiune şi de la 522 de euro/hotel de cinci stele cu all inclusive.