Thailanda, Japonia, Indonezia si, pentru prima oara, Coreea de
Sud vor efectua exercitiile denumite “Cobra Gold”, organizate
pentru cea de-a 29-a oara si reunind in acest an peste 14.000 de
militari, majoritatea fiind americani si thailandezi. “Statele
Unite continua sa considere acest exercitiu (…) drept un simbol
important al angajamentului armatei americane pentru mentinerea
pacii si securitatii in Asia”, a declarat ambasadorul american Eric
G. John, in timpul ceremoniei de deschidere, in provincia Rayong,
din estul tarii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Republica “Moldova se lupta sa isi imbunatateasca economia, este
eligibila pentru programul Compact al Millennium Challenge
Corporation (MCC) deoarece este inca o tara saraca si are nevoie de
mult ajutor”, a declarat Hillary Clinton in interviul acordat la
Paris, unde a sustinut un discurs pe tema securitatii Europei.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Pur si simplu nu avem partenerii afgani, aliatii NATO, sprijinul
intern, resursele financiare sau interesul national care sa
justifice un efort prelungit si extins de consolidare a statului
afgan. Imi bazez aceasta concluzie pe trei principii. Primul –
gandindu-ma la toate momentele de progres din aceasta parte a lumii
(toate acele dati cand un jucator cheie din Orientul Mijlociu a
facut ceva care sa ma insenineze), observ ca toate au ceva in
comun: America nu a fost deloc implicata.
America a ajutat la punerea fundatiilor, dar descatusarea
societatii civile nu a pornit datorita americanilor. Noi putem sa
suflam in foc, dar cei de acolo trebuie sa aprinda singuri focul
moderatiei. Si ori de cate ori am vrut noi mai mult decat au vrut
ei, am esuat si ei s-au prabusit.
Tratatul de pace de la Camp David nu a fost initiat de Jimmy
Carter. Presedintele egiptean Anwar Sadat a mers la Ierusalim in
1977, dupa ce ministrul israelian de externe Moshe Dayan avusese
convorbiri secrete in Maroc cu vicepremierul lui Sadat, Hassan
Tuhami. Ambele tari au decis ca-si doresc o pace separata – in
afara cadrului extins de la Geneva, sprijinit de Carter.
Acordurile de pace de la Oslo au inceput in Oslo – in discutiile
secrete din 1992-’93 dintre reprezentantul OEP Ahmad Qurei si
profesorul israelian Yair Hirschfeld. Israelienii si palestinienii
singuri au pregatit o intelegere si au dezvaluit-o americanilor in
vara lui 1993, spre surpriza Washingtonului.
Contraofensiva din Irak a fost un succes militar, deoarece a
fost precedata de o revolta irakiana declansata de un lider tribal
sunnit, seicul Abdul Sattar Abu Risha, care, folosindu-se de
propriile forte, a inceput sa evacueze militantii pro-al-Qaeda ce
ocupasera orasele sunnite si impusesera un stil de viata
fundamentalist. Ofensiva americana a dat acelei initiative
asistenta vitala pentru a se putea dezvolta. Dar scanteia a fost
aprinsa de catre irakieni insisi.
Revolutia Cedrilor din Liban, retragerile Israelului din Gaza si
Liban, Revolutia Verde din Iran si decizia Pakistanului de a porni
in sfarsit o ofensiva impotriva talibanilor din Waziristan – pentru
ca acei talibani ajunsesera sa ameninte clasa de mijloc pakistaneza
– sunt toate exemple despre cum actioneaza de unele singure
majoritatile tacute, moderate.
Mesajul: “Oamenii nu se schimba cand le spunem noi ca trebuie sa
se schimbe”, spune Michael Mandelbaum, expert in politica externa
la Johns Hopkins University. “Ei se schimba cand ei insisi isi spun
ca trebuie.”
Si cand majoritatile tacute moderate preiau controlul propriului
viitor, noi castigam. Cand nu o fac, cand noi ne dorim ca ei sa
faca mai multe compromisuri decat fac, noi pierdem. Indigenii simt
ca suntem la mana lor, asa ca ne exploateaza bunavointa nativa si
prezenta ca sa-si jefuiasca tarile si sa-si infranga dusmanii din
interior.
Republicanul din Arizona, care a fost invins de Barack Obama la
alegerile prezidentiale din 2008, s-a exprimat intr-un interviu
difuzat duminica la emisiunea “State of the Union”, pe postul
CNN.
“Cred ca pericolul mai mare acum este o jumatate de masura, un
fel de a incerca sa multumesti toate zonele spectrului politic”, a
subliniat McCain. “Si, din nou, am o mare intelegere pentru
presedinte, pentru ca ia cele mai grele decizii pe care presedintii
trebuie sa le ia, dar cred ca trebuie sa actioneze cu viteza”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro