Stocul modern de proprietăţi imobiliare comerciale din România – birouri, spaţii industriale şi de retail – a depăşit 11 milioane de metri pătraţi la finele lunii septembrie, după ce numai în 2019 au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. În plus, piaţa de birouri urmează evoluţia celei industriale, şi anul trecut avea să depăşească borna de 4 milioane de metri pătraţi.
Structura pe segmente de piaţă arată că din stocul total, 4,2 milioane de metri pătraţi reprezintă parcuri industriale şi de logistică, 3,9 milioane de metri pătraţi sunt clădiri de birouri – în Bucureşti şi următoarele 4 pieţe secundare – iar restul de 3,27 milioane de metri pătraţi sunt scheme de retail.
Şi în 2019, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri şi industriale, evoluţie care este în concordanţă cu tendinţa de creştere a numărului de salariaţi şi a investiţiilor străine directe la nivel naţional.
În primele nouă luni, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov) au fost livrate proiecte de birouri de 372.000 metri pătraţi, potrivit datelor JLL. Stocul de birouri din Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, iar cel din principalele oraşe totalizează circa 1 milion de metri pătraţi.
La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut s-au livrat 250.000 mp de birouri în Bucureşti, plus 34.000 mp faţă de trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce în ţară în ultimul an s-au livrat 104.000 mp de birouri.
Conform datelor CBRE, stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 3,16 mil. mp, în creştere faţă de perioada similară a anului anterior cu 15%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care împreună însumează peste 254.000 mp. Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului.
Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zona de nord, zonele de centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri. Până la sfârşitul anului 2019 se estimează că stocul modern de spaţii de birouri va atinge suprafaţa de 3,24 mil. mp prin livrarea a şase proiecte cu o suprafaţă totală de 81.600 mp. 40% din suprafaţa totală estimată a se finaliza până la sfârşitul anului este preînchiriată, conform datelor CBRE Research.
Până la finalul anului trecut, în Bucureşti, livrările aveau să totalizeze peste 280.000 metri pătraţi, nivel mai redus decât cel estimat iniţial de 333.500 mp, în condiţiile în care finalizarea unora dintre clădiri anunţată pentru 2019 a fost amânată pentru 2020. Chiar şi aşa, suprafaţa de birouri livrată în 2019 în Bucureşti este dublă comparativ cu cea din 2018.
În afara Bucureştiului, au fost livrate în 2019 proiecte totalizând 110.500 metri pătraţi, aproape jumătate fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (44.700 mp), în Timişoara au fost finalizaţi 37.000 mp, în Iaşi – 13.800 mp, iar în Braşov – 15.000 mp.
Pe fondul livrărilor în creştere de noi proiecte, rata de ocupare a înregistrat o uşoară creştere, de la 7,5% la finele trimestrului 2 la 8,2% la sfârşitul trimestrului al treilea.
În cel de-al treilea trimestru activitatea totală de leasing a urcat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 84.300 mp, din care 82% au reprezentat birourile de clasă A, iar 79% din cerere a fost reprezentată de închirieri fără a lua în calcul renegocierile sau reînnoirile.
Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica.
„În primele nouă luni din 2019, cea mai mare cerere pentru închirierile de spaţii de birouri a provenit din partea companiilor din sectoarele computere şi hi-tech, cu 47% din cerere şi financiar cu 16%, care au tranzacţionat spaţii pentru un total de 13.500, respectiv 4.700 de angajaţi. În ceea ce priveşte zonele cele mai dinamice, acestea au fost vestul Bucureştiului, cu 31% din volumul tranzacţionat, urmat de centru cu 21%, iar apoi de nord şi Pipera cu câte 19%”, explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction services, office la CBRE România.
Per total, în primele trei trimestre din 2019 a fost tranzacţionată o suprafaţă de circa 288.000 mp la nivelul Capitalei, cu 17% mai mult decât valoarea înregistrată pentru primele trei trimestre din 2018.
Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei, şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.
În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.
La nivelul pieţei logistice, în primele nouă luni, au fost finalizate proiecte de aproximativ 370.000 mp de spaţii moderne industriale şi logistice la nivel naţional, urmând ca până la finele anului stocul nou livrat în 2019 să ajungă la aproximativ 500.000 mp.
Stocul de spaţii industriale şi de logistică din România a urcat la 4,2 milioane mp, o creştere de circa 10% faţă de 2018. Din acesta, peste jumătate (2,13 milioane de metri pătraţi) este localizat în Bucureşti şi împrejurimi, restul fiind împărţit între celelalte zone din România.
Şi pe acest segment, cererea în creştere a încurajat dezoltatorii să construiască noi proiecte. Potrivit datelor disponibile, în primele nouă luni ale anului trecut volumul de spaţii logistice şi industriale tranzacţionat a crescut cu aproape 80% faţă de intervalul similar din 2018, ajungând la 337.000 mp.
Echilibrul dintre oferta nouă şi cererea de spaţii industriale şi de logistică este reflectat de rata de neocupare, care continuă să se menţină în jurul a 5,5-6% la nivel naţional şi uşor mai ridicată în Bucureşti.
În acelaşi interval de timp, peste 180.000 mp de spaţii industriale au fost livraţi la nivel naţional. 84% din stocul modern de spaţii industriale este reprezentat de dezvoltări de clasă A. Pentru trimestrul al patrulea este aşteptată finalizarea a şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, peste 70% din suprafaţa estimată pentru sfârşitul anului fiind preînchiriată. Astfel, ne aşteptăm ca la sfârşitul anului stocul modern de spaţii industriale să ajungă la 4,4 mil. mp.
În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.
Noile livrări de pe piaţa de retail din acest an au vizat doar oraşele din afara Bucureştiului şi au totalizat doar 63.000 metri pătraţi. Până la sfârşitul anului, în schimb, este programată livrarea a circa 144.000 mp de spaţii de retail. Cel mai mare proiect care ar urma să fie livrat până la sfârşitul acestui an este centrul comercial Promenada Mall din Sibiu, de 42.200 mp, dezvoltat de NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale în România.
De asemenea, două noi parcuri de retail vor fi livrate de Prime Kapital şi MAS Real Estate în Zalău (19.000 mp) şi în Baloteşti, lângă Bucureşti (28.500 mp).
Piaţa imobiliară locală a continuat să înregistreze o evoluţie pozitivă şi în cel de-al treilea trimestru din 2019, pe toate cele trei sectoare de leasing. În primele nouă luni ale anului, s-au tranzacţionat aproximativ 290.000 mp pe segmentul de birouri, motorul cererii rămânând companiile din IT&C şi industria financiară, în timp ce pe piaţa de retail un număr de 11 branduri au ales să fie prezente în România, printre care Victoria’s Secret şi Burger King, consiliate de CBRE. Creşterea consumului şi dezvoltarea magazinelor online care au nevoie de stocuri din ce în ce mai mari pe plan local au susţinut expansiunea centrelor logistice. De partea cealaltă, România a continuat să atragă noi investiţii în producţie, astfel încât şi numărul halelor industriale destinate producţiei a crescut.
Per total, potrivit datelor CBRE şi C&W Echinox, sectorul industrial a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale acestui an în comparaţie cu cel de birouri şi cel de retail.
Dintre cele trei sectoare principale, retailul a urcat cel mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care cele mai importante deschideri au fost programate pentru ultimul trimestru al acestui an. Spre exemplu astăzi a fost deschis mallul Promenada Sibiu, fostul Festival, de către fondul NEPI-Rockcastle, iar în săptămânile următoare Prime Kapital urmează să deschidă DN1 Baloteşti.
„Oraşe precum Sibiu, Braşov, Târgovişte şi Târgu-Mureş urmează să atragă noi spaţii de retail până la finalul anului 2020, în timp ce Oradea sau Timişoara au deja cea mai mare densitate la nivel naţional, de 657, respectiv 604 mp de retail per mia de locuitori. Deşi apropiate din punctul de vedere al densităţii, diferenţa dintre aceste ultimele două oraşe este dată de tipul de proiecte, în Oradea fiind aproape egal raportul dintre centre comerciale şi parcuri de retail, în timp ce în Timişoara doar 15% sunt parcuri de retail versus 85% centre comerciale“, a completat Carmen Ravon.
Tag: trecut
-
Bilanţ în imobiliare: creşteri pe toate liniile
-
S-a dus la mall şi ce a găsit acolo l-a determinat să înceapă propria afacere. Acum businessul său este cunoscut în toată lumea
Experienţa neplăcută pe care a avut-o cu ocazia unui drum la mall l-a determinat pe antreprenorul Roy Raymond să îşi lanseze propria afacere. Aşa a luat naştere Victoria’s Secret, unul dintre cele mai cunoscute branduri de lenjerie intimă din lume şi cel mai mare retailer de profil din SUA. Cu toate că fondatorul businessului a avut un sfârşit tragic, „moştenirea” pe care a lăsat-o în urmă a înflorit de la an la an, compania înregistrând anul trecut venituri de peste 7 miliarde de dolari.
Roy Larson Raymond s-a născut pe 15 aprilie 1947, în Statele Unite. După ce a urmat un master la Şcoala de Business din cadrul Universităţii Stanford, s-a angajat în departamentul de marketing al companiei Vicks.
Pe 12 iunie 1977 Raymond a deschis primul magazin Victoria’s Secret, în Stanford Shopping Center. A luat decizia de a porni un business cu lenjerie intimă pentru femei după ce s-a simţit jenat încercând să cumpere un articol de lenjerie pentru soţia sa dintr-un raion amplasat în mijlocul unui supermarket. Pentru a deschide primul magazin, a făcut un împrumut de 40.000 de dolari la bancă şi a luat alte 40.000 de dolari de la rudele sale. În primul an, compania a avut venituri de 500.000 de dolari. Impulsionat de succesul din primul an, antreprenorul a decis să înceapă expedierea cataloagelor cu produse prin poştă şi să deschidă alte trei magazine.
În 1982, după cinci ani de activitate, Raymond a vândut compania formată din şase magazine şi un catalog de 42 de pagini, cu venituri de 6 milioane de dolari pe an, către Leslie Wexner, pentru aproape 1 milion de dolari.
Până în 1990, Victoria’s Secret devenise cel mai mare retailer de lenjerie intimă din SUA, depăşind venituri de 1 miliard de dolari. În 1984, Raymond a investit 850.000 de dolari pentru a porni compania My Child’s Destiny, care comercializa produse premium pentru copii, printr-o unitate deschisă în San Francisco şi prin intermediul cataloagelor. Din cauza faptului că magazinul nu era amplasat într-o locaţie bună, businessul a intrat în faliment în 1986.
Pe 26 august 1993 antreprenorul s-a sinucis, aruncându-se de pe podul Golden Gate. Investigatorii au tras concluzia că gestul său a pornit dintr-o depresie cauzată de divorţul prin care trecuse cu un an în urmă, din căsnicie rezultând doi copii.
În prezent, brandul Victoria’s Secret este comercializat în întreaga lume prin intermediul a peste 1.000 de unităţi, înregistrând anul trecut venituri de circa 7 miliarde de dolari. În piaţa locală, compania a deschis anul acesta o primă unitate, în centrul comercial Băneasa Shopping City, fiind adusă în sistem de franciză de grupul Alshaya. Brandul american a luat contact cu piaţa locală încă de anul trecut, odată cu inaugurarea unităţii din incinta aeroportului Henri Coandă (Otopeni) din Capitală. -
România a închis anul 2019 cu o inflaţie de 3,8%, după ce alimentele s-au scumpit cu 4,6% şi serviciile cu 3,8%
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna decembrie la 4%, faţă de 3,8% în noiembrie şi 3,3% în octombrie, la nivelul întregului an 2019 preţurile majorându-se cu 3,83%, a anunţat INS.
Astfel, în cursul anului trecut, alimentele s-au scumpit cu 4,6%, serviciile cu 3,8%, iar mărfurile nealimentare cu 3,2%.
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2019 – decembrie 2019) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2018 – decembrie 2018), calculată pe baza IPC, este 3,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,9%.
În decembrie, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), inflatia a fost de 4%.
Cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate în ultima lună a anului trecut la cartofi (23%), fructe proaspete (18%), citrice (16%), carne de porc (11%), tutun şi ţigări (8%).
-
Când pariezi pe pariuri nu ai cum să pierzi? Cât câştigă unul dintre cel mai bine plătiţi CEO din lume: Denise Coates, şefa Bet365, a câştigat anul trecut 422 mil. dolari
Denise Coates, fondatoarea Bet365, a fost cel mai bine plătit executiv anul trecut, cu o compensaţie de 422 de milioane de dolari. Anul trecut, Coates primise un bonus de 287 de milioane de dolari.
Valoarea compensaţiei pentru 2019, raportată la o săptămână de lucru medie de 40 de ore, ar reprezenta un câştig de aproximativ 212.000 de dolari pe oră. Pe parcursul ultimelor 3 ani, Coates a câştigat peste 1 miliard de dolari de la Bet365.
Anul trecut, cel mai bine plătit CEO a fost Stephen Scwarzman, de la Blackstone, care a câştigat 567 milioane dolari. Elon Musk de asemenea ar fi câştigat 513 milioane de dolari, dar mare parte din aceşti bani sunt în acţiuni.
-
Tainele gelateriei italieneşti, pentru gusturi româneşti
După 15 ani petrecuţi în străinătate, s-a întors la Cluj să producă îngheţată moleculară sub brandul L’Albero dei sogni („Pădure de vis“), ca urmare a unei investiţii de 20.000 de euro.
„După 15 ani petrecuţi în străinătate am hotărât să mă reîntorc acasă la familia mea, să îmi petrec cât mai mult timp cu fetiţa mea, Alyssia, dar şi să fiu independentă financiar. Îmi doream dintotdeauna să devin antreprenor pentru că şi părinţii mei au fost antreprenori. Voiam să deschid o afacere în sectorul HoReCa, pentru că am urmat cursurile celei mai mari şcoli de bucătari şi cofetari din Italia, Alma la Scuola Internazionale della Cucina Italiana, şi o specializare în Elveţia”, povesteşte Roxana Pârjol, fondatoarea gelateriei L’Albero dei sogni.
Numele brandului L’Albero dei sogni este inspirat din desertul preferat al antreprenoarei, Pădure de Vis, cu care a participat la o emisiune de bucătari şi care a fost apreciat. Ea a lucrat anterior ca chef bucătar într-un restaurant din Italia timp de zece ani. „Finanţarea businessului a venit treptat, la început din resurse proprii de 20.000 de euro, iar apoi am luat un credit BT Mic pentru a începe să dezvoltăm afacerea, să facem faţă cererii pieţei.”
Roxana Pârjol a urmat un curs de antreprenoriat, în urma căruia a decis să-şi deschidă o gelaterie şi să aducă un produs inovativ pe piaţă, îngheţata moleculară. Ideea s-a transformat
într-un bussines după mai multe experimente.
-
COVER STORY BM 2019: 15 ani de poveşti din business. 15 ani de Business MAGAZIN
Anca Bidian, CEO şi fondator, Kiwi Finance
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Ultimii 15 ani au fost cei mai consistenţi şi coerenţi ani de business din ultimii 30. Au fost anii de preaderare şi aderare la comunitatea europeană şi deci începutul formării unei economii de piaţă relevante. Pentru mine şi compania pe care o conduc, ultimii 15 reprezintă de fapt fondarea şi dezvoltarea Kiwi Finance, deci putem spune că am apărut şi am parcurs aceleaşi etape ca şi piaţa din România.Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Revoluţia tehnologică pe care tocmai o trăim schimbă cu totul regulile jocului, democratizează businessurile mari şi facilitează acceleratori pentru start-up-uri sau businessuri mici. În opinia mea de acum, în 8-10 ani mediul de afaceri şi lumea va juca după cu totul alte reguli şi va arăta mult diferit faţă de cum arată astăzi. Nu mai mult, nu mai mare, ci diferit.
O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Pentru mine Business MAGAZIN reprezintă siguranţă şi continuitate. Este publicaţia care a supravieţuit fără compromisuri editoriale şi care a inovat fără să se schimbe fundamental. O citesc cu aceeaşi încredere ca la început şi ca în toţi aceşti 15 ani care au trecut. Felicitări întregii echipe şi tuturor celor care au contribuit de-a lungul timpului şi îi doresc mulţi, mulţi ani de acum înainte, cel puţin la fel de frumoşi. Business MAGAZIN premiază succesul, dar este ea însăşi o poveste de succes care merită un astfel de premiu. Constant în ultimii 15 ani, felicitări!
Loredana Butnaru, general manager, Miele România
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Ultimii 15 ani au fost extrem de interesanţi pentru oricine a experimentat businessul în întreaga perioadă. Au fost ani de schimbare, de tranziţie, de haos, de şoc, atât pozitiv cât şi negativ, plini de imprevizibil. Eu i-aş descrie ca interesanţi, captivanţi, deoarece îmi plac foarte mult schimbarea, provocările şi neprevăzutul, deci au fost ani pe gustul meu. Poate singurul meu regret este că am plecat în Londra, în 2006, în plin boom economic şi m-am întors în 2009, în plină criză, deci am pierdut doi ani de glorie ai economiei româneşti. A nu se înţelege că regret experienţa la Londra, doar că, dacă aş fi putut, aş fi ales altă perioadă. Îmi aduc aminte că veneam în ţară cam la 2-3 luni şi observam cum lucrurile evoluau chiar şi în acest interval extrem de scurt. Dacă mă uit strict la industria în care activez, schimbările au fost majore, puţini dintre cei aflaţi „sus” la momentul respectiv mai există astăzi. S-a schimbat mentalitatea, s-au schimbat valorile, am învăţat multe şi începem să ne apropiem de Occident din punctul de vedere al businessului. Chiar şi economic, direcţia este de a ne apropia de Vest cât mai mult şi acesta este un lucru normal şi minunat. Cred că, în 15 ani, mediul de business românesc a evoluat mult. Chiar dacă poate sună ciudat, criza ne-a educat şi ne-a cizelat, a ajutat la procesul de maturizare a mediului de business şi a economiei româneşti. Ca om de business, cred că impactul personal se vede cel mai bine în astfel de economii şi în astfel de perioade, iar eu mă simt norocoasă că am experimentat aceste vremuri. Dacă ar fi să compar 2004 cu 2019, din punctul meu de vedere, progresul, atât în business, cât şi în economie, este semnificativ.Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Cred că vor fi ani buni, de selecţie a valorilor, atât umane cât şi de brand. Da, poate ne vom confrunta cu o încetinire a creşterii economice, poate cu o criză, deoarece economia românească nu este independentă şi evident că suntem afectaţi de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, însă nu prevăd şocuri majore, de proporţiile celor din 2008-2009. Ce-i doresc businessului românesc: profesionalism, o reducere a grandomaniei, bun simţ, corectitudine şi calitate. Restul lucrurilor vin de la sine.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Ani mulţi şi cât mai multe poveşti de succes!
Alin Burcea, CEO, Paralela 45
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Ultimii 15 ani au avut o parte bună, când se vindea orice, o parte dificilă, anii de criză economică 2009-2011, revenirea din 2012-2015 şi creşterea dintre 2016 şi 2019. Din 2008 până azi am dublat volumul de vânzări, de la 28 de milioane de euro la aproape 70 de milioane de euro în 2019. Au fost ani cu provocări multiple, dar şi ani de dezvoltare. Am dezvoltat reţeaua naţională, avem 50 de agenţii proprii şi în franciză. Am dezvoltat partea de online, portalul de vacanţe şi vânzarea online, ca urmare a unor investiţii de câteva sute de mii de euro.
Anii care vin sunt pentru noi ani de consolidare şi maximă atenţie la provocările care urmează.Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Următorii 15 ani vor avea multe incertitudini. După trei ani de centru-stânga, cu măriri de salarii în sectorul public pe care le consider aberante şi care au creat dezechilibre între sistemul bugetar şi cel privat, va urma o perioadă liberală, de dreapta, care se va remarca în primul rând prin reduceri şi corecţii. La această situaţie internă se adaugă şi multe incertitudini externe.
România s-a dezvoltat economic mult în ultimii ani şi ar fi bine să urmeze o perioadă de aşezare, de consolidare a afacerilor.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Următorii 15 ani să vă găsească la fel de creativi şi curioşi în a descoperi şi împărtăşi cititorilor modele pentru societate, businessuri create cu pasiune, încăpăţânare şi efort susţinut. Temele pe care le abordaţi sunt de un real interes pentru fiecare dintre noi, indiferent că sunt din România sau din lumea largă. Vă urez, aşadar, o echipă şi mai consolidată, şi mai eficientă, să realizaţi conţinut la fel de relevant pentru noi, cititorii voştri, şi evenimente de referinţă în România.
Rucsandra Hurezeanu, CEO şi fondator, Ivatherm
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Piaţa produselor cosmetice de farmacie din România a crescut constant în ultimii 15 ani. Make-up-ul e în declin, dar skin care-ul e în ascensiune deoarece consumatorii vor piele sănătoasă, atît în România, cât şi la nivel global. Ecosistemul de business se schimbă şi el dramatic în ultimii ani. Valoarea unei companii e dată şi de numărul de urmăritori pe Instagram. Inteligenţa artificială schimbă parametrii în care facem business. Avem în industria noastră exemple de start-up-uri create de vedete şi care cu ajutorul social media au vîndut milioane de euro încă din prima lună de la lansare. Sustenabilitatea e o preocupare nouă şi reală a industriei, ca şi diminuarea amprentei de carbon. Evoluţia noastră pe piaţa din România a fost ascendentă, organică, astăzi avem 10% cotă de piaţă şi suntem în primii patru jucători între brandurile de farmacie. Creşterea spectaculoasă a început însă acum trei ani, când am început internaţionalizarea brandului pe alte pieţe. Astăzi Ivatherm este vîndut în farmaciile din 13 ţări în Europa, Asia şi Orientul Mijlociu. Suntem bucuroşi că activăm într-o industrie extrem de dinamică. România e încă o piaţă mică la nivel european şi comparativ cu vecinii ei, dar e în creştere. Femeile românce sunt frumoase şi au ritualuri de îngrijire din ce în ce mai sofisticate.Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Următorii 15 ani vor fi din ce în ce mai buni, în primul rînd datorită creşterii puterii de cumpărare şi a dimensiunii clasei medii. În acelaşi timp, odată cu creşterea incidenţei alergiilor şi pielii sensibile din cauza stresului, poluării şi alimentaţiei nepotrivite, consumatorii se vor îndrepta din ce în ce mai mult spre produse sigure şi eficiente, testate clinic pentru a nu produce alergii. Iar locul cel mai sigur va fi întotdeauna farmacia, piaţă pe care activăm, cu potenţialul cel mai mare.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Citesc cu mare plăcere Business Magazin! La mulţi ani! Continuaţi să fiţi o sursă de informare şi promovare a valorilor businessului românesc!
Alexandru Bratu, country manager, JYSK România şi Bulgaria
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Au fost extrem de diferiţi faţă de primii 15 ani de după Revoluţie, în sensul că abia după anul 2004-2005 lucrurile au început să se mişte în direcţia corectă, după o tărăgănare şi o lentoare a businessului ancorat încă în principiile economiei de stat. Pentru mine, personal, au fost precum un roller-coaster. Sunt foarte bucuros că am avut şansa istorică de a fi martorul direct al transformării retailului românesc, de la stadiul de magazin universal orăşenesc la unităţi dotate cu terminale mobile şi aplicaţii integrate de ultimă oră.Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Eu îmi doresc o creştere substanţială a micilor afaceri de familie, avem nevoie de mulţi antreprenori locali, de dezvoltarea capitalului local, dar şi de educarea antreprenorilor – şi nu modelul de business în care proprietarul centrează şi tot el dă cu capul, în care se pricepe la orice, iar restul sunt pe post de asistenţi. Dezvoltarea păturii de mijloc formate din aceste businessuri de familie este esenţială pentru sănătatea economiei româneşti, pentru creşterea independenţei faţă de capitalul străin şi promovarea valorilor reale ale societăţii şi produselor locale.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Să rămână alături de business, să fie imparţială, precisă şi neiertătoare acolo unde este necesar, să sancţioneze incompetenţa şi impostura şi să pună lumina reflectoarelor pe cei care merită. Business Magazin este parte din dezvoltarea retailului din ultimii 15 ani, a mers pas la pas alături de noi, toţi cei implicaţi în business, ne-a fost sprijin şi a fost sursă de informaţii şi de inspiraţie.
Victor Cãpitanu, managing director şi cofondator, One United Properties
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?I-aş descrie ca fiind excepţionali, pentru că România s-a dezvoltat fantastic în ultimii 15 ani. Şi pentru noi, One United Properties, au însemnat ani în care am reuşit să ne impunem pe piaţa imobiliară de lux şi, recent, inclusiv pe segmentul office. Am încercat şi am reuşit să inovăm atât în ceea ce priveşte conceptul de rezidenţial şi mixt, dar şi în ceea ce priveşte practicile de construcţie, care au ca rezultat clădiri eficiente din punct de vedere energetic, durabile şi sănătoase din punctul de vedere al mediului.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Îmi doresc să fie cel puţin la fel şi sunt sigur că România şi businessul românesc se vor dezvolta formidabil. Avem încă multe lucruri de schimbat şi dezvoltat aici faţă de restul Europei sau alte state mai avansate, însă potenţialul uman si creativ al românilor este unul deosebit. Folosirea la maximum a acestora nu poate decât să aducă plusvaloare lucrurilor pe care le creăm.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Vă doresc să aveţi un content cât mai atractiv, care să creeze dependenţă!
Dorin Pena, director general, Cisco România
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Au fost 15 ani extraordinari, în care am avut foarte multe realizări şi am învăţat multe lucruri – atât din reuşite, cât şi din eşecuri. În ceea ce priveşte compania noastră, am avut un impact pozitiv asupra societăţii, prin dezvoltarea a două direcţii pe care le considerăm esenţiale: educaţia şi transferul de tehnologie. Am construit o echipă entuziastă, profesionistă şi muncitoare, şi o comunitate (clienţi şi parteneri) stabilă şi de încredere.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
E dificil să dau predicţii pentru următorul an, iar pe următorii 15 ani e aproape imposibil. Mi-aş dori ca businessurile şi oamenii să îmbrăţişeze tehnologia din ce în ce mai mult şi să o folosească în scopuri constructive. Businessul românesc are un potenţial extraordinar, atâta vreme cât punem accent pe profesionalism, construcţie sănătoasă şi muncă. Mi-aş dori ca România să devină un centru de servicii de tehnologie cu valoare adăugată mare, în care se inovează şi care, în acelaşi timp, este sprijin şi pentru dezvoltarea ţării.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Ca şi până acum, continuaţi să oferiţi informaţie de calitate şi să menţineţi un standard ridicat de profesionalism în presa de business.
Amalia Buliga, CEO, Diverta
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Inovaţia a schimbat lumea afacerilor în ultimii 15 ani. Au fost mari schimbări tehnologice care şi-au pus amprenta asupra mediului de business local. Social media, metode de plată avansate, livrare rapidă şi zeci de noi modalităţi de abordare a clienţilor care au determinat consumatorii să cheltuiască mai mult.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Lumea se confruntă cu schimbări la o viteză şi cu o intensitate care de multe ori pare fără precedent. Inteligenţa artificială şi noi tehnologii vor influenţa procesele actuale de furnizare de servicii şi produse, indiferent de ce ne rezervă viitorul: colaps economic sau boom. Cu alte cuvinte, agilitatea va câştiga, iar boomul tehnologic va modela mediul de business. Tehnologia va juca, fără îndoială, un rol major şi în viitorul retailului. Cu ajutorul AI şi big data retailul ar putea deveni mult mai anticipativ. Brandurile vor cunoaşte nevoile, dimensiunile şi preferinţele exacte ale consumatorilor şi vor furniza automat produsele de care aceştia au nevoie. Astfel, retailul se va îndrepta spre o abordare mai experimentală. Cumpărăturile vor rămâne în continuare o experienţă socială, deoarece un algoritm ar putea alege produsul perfect, dar nu va putea asculta un client care îşi exprimă emoţia.
Vladimir Sterescu, country manager, CGS România
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
În urmă cu 15 ani asistam încă la o aşezare a mediului de business românesc. Prin comparaţie, astăzi macrostabilitatea sistemului financiar este mult superioară, ceea ce asigură mediului de afaceri o predictibilitate ridicată. În această perioadă am asistat şi la o răsturnare de forţe în ceea ce priveşte piaţa muncii. Dacă în urmă cu 15 ani aceasta era mai degrabă marcată de un exces de forţă de muncă şi un deficit de cerere, astăzi lucrurile stau complet diferit. Majoritatea businessurilor se confruntă cu o adevarată provocare când vine vorba de atragerea şi retenţia angajaţilor, lucru ce este alimentat şi de exodul accelerat din ultimii 10 ani al forţei de muncă locale. Dacă ar fi să ne uităm la mediul de afaceri, în urmă cu 15 ani concurenţa era mult mai redusă faţă de astăzi. Existau o serie de industrii aproape neexploatate, cum era şi cea de outsourcing, iar orice idee nouă implementată în România avea şanse foarte mari să devină un succes. Astăzi concurenţa s-a accentuat în mai toate zonele de business, iar când vine vorba de piaţa de outsourcing lucrurile s-au schimbat drastic. Astfel, România a devenit unul dintre principalii furnizori europeni de servicii de business process outsourcing (BPO), cu tarife care au dovedit o tendinţă de creştere în ultimii ani, dar a rămas în acelaşi timp foarte competitivă la nivelul calităţii serviciilor.Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
După părerea mea, următorii 15 ani vor fi marcaţi de o aşezare şi mai mare a mediului de afaceri şi de o adaptare a acestuia la noile tendinţe internaţionale. România urmează, încet-încet, trendurile de business din ţările vestice sau chiar din zona americană, iar acest lucru va avea un impact pozitiv în consolidarea afacerilor locale. De asemenea, în opinia mea, mediul antreprenorial local va înregistra creşteri deoarece românii au din ce în ce mai mult curaj să investească în businessuri proprii, dincolo de curaj având şi un know-how tot mai mare în ceea ce priveşte managementul unei companii.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Sugestia mea pentru Business Magazin, la aniversarea a 15 ani de la ieşirea de sub tipar a primului număr, este să păstreze modul jurnalistic de prezentare a evenimentelor şi felul în care surprinde informaţiile relevante pentru mediul de business local.
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Cea mai succintă descriere a ultimilor 15 ani ar fi „boom, bust, recovery”, întrucât perioada acoperă anii de creştere accelerată care au anticipat aderarea României la Uniunea Europeană, după semnarea acordului de asociere şi aderarea la NATO, anii de contracţie extrem de puternică din timpul crizei financiare şi anii din urmă, de revenire a economiei, iniţial lentă şi apoi mai susţinută, însă totuşi dificilă. O perioadă care surprinde volatiliatea economiei, marcată de excese şi de corecţii puternice, netemperate de politici guvernamentale anticiclice, ci mai degrabă exacerbată de decizii politice care, în cel mai bun caz, au urmărit exclusiv obiective pe termen scurt, fără o preocupare pentru sustenabilitatea creşterii şi pentru rezistenţa la factori externi neprielnici. Mă tem că tipul de creştere din ultima vreme a creat din nou unele din premisele unei aterizări dure pentru România, cu dezechilibrele sale bugetare şi comerciale, atunci când economia globală sau europeană va trece de la încetinire la contracţie. Am evoluat mult în ultimii 15 ani, unii mai mult decât alţii. Bucureştiul şi o parte din oraşele mari sunt poveşti de succes, cu PIB per capita, nivel de investiţii şi putere de cumpărare europene. Am acumulat competenţe la toate nivelurile, în business, în societatea civilă, în mediul academic şi am ajuns, ca români, să funcţionăm performant în cele mai diverse medii, aici sau în străinătate. Nu pot să nu menţionez două neîmpliniri majore. Prima, care poate fi remediată, este eşecul de nejustificat din infrastructura rutieră, de la centura Capitalei la autostrada Piteşti – Sibiu şi altele. Cu toţii visăm la ce ar fi putut fi ţara şi Bucureştiul cu o minimă preocupare pentru acest domeniu vital şi totuşi nu reuşim, de 30 de ani, să punem presiunea necesară pe decidenţii publici responsabili. A doua neîmplinire, cu consecinţe pe termen lung şi probabil de neremediat, este exodul populaţiei, la toate nivelurile de competenţă, care agravează sporul natural negativ, ducând la penurie de forţă de muncă, diminuarea atractivităţii ţării pentru investiţii şi încetinirea ritmului de recuperare a decalajelor.Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Sper că următorii 15 ani vor fi unii de creştere economică sănătoasă şi sustenabilă, la nivelul potenţialului real, care rămâne semnificativ, fără steroizii unor politici populiste şi prociclice şi fără traumele unor ajustări dureroase, mai ales pentru omul de rând. Sper că progresele enorme din business şi din societate se vor extinde spre zonele încă în deficit de eficacitate şi că vom avea o administraţie mai suplă, mai predictibilă, mai puţin birocratică, mai inovatoare şi tehnologizată, capabilă să creeze premisele pentru valorificarea resurselor noastre de toate felurile. Cred că putem progresa enorm sărind anumite etape de dezvoltare cu ajutorul tehnologiei, dacă vor reuşi să reţinem şi să repatriem competenţele necesare şi să atragem capitalul străin de care încă va fi mare nevoie, prin politici publice predictibile şi încurajatoare, printr-o fiscalitate prietenoasă şi să dirijăm spre investiţii resursele locale, atât cele publice, cât şi economiile populaţiei, astăzi foarte modeste. Dincolo de aceste speranţe, viitorul a devenit atât de imprevizibil pe termen scurt, iar tehnologiile exponenţiale, atât de influente în business şi societate, încât nu ştiu câţi s-ar mai aventura la prognoze pe 15 ani.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Vă doresc să vă menţineţi calitatea şi relevanţa într-o lume în care abundenţa informaţiilor din nenumărate surse creează nevoia unei filtrări şi procesări inteligente şi oneste.
Elena Cremenescu, fondator, Elmiplant
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Momentul aniversar al Business MAGAZIN îmi demonstrează încă o dată cât de repede trec anii, cât de rapide şi dinamice sunt transformările pe toate planurile. Practic am crescut împreună, am parcurs etape, schimbări majore din punct de vedere economic şi social, noi, cei din diferite domenii de business, alături de publicaţii precum Business Magazin. Pentru mine, apariţia revistei în anul 2004 şi colaborarea permanentă cu această revistă au fost o reală binefacere, dat fiind faptul că întotdeauna oamenii acestei publicaţii au fost alături de problemele, nevoile, strigătele de ajutor ale oamenilor de afaceri. Ultimii 15 ani de business reprezintă un salt uriaş, o deschidere extraordinară, o nouă eră a comunicaţiei, o nouă abordare a problemelor, reprezintă predarea ştafetei unei noi generaţii. Este foarte clar că intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007 şi anii care au urmat au însemnat enorm pentru evoluţia pozitivă a businessului românesc, mai ales pentru firmele producătoare de diverse bunuri. Anii 2007-2017 au fost anii în care businessul românesc s-a consolidat, firmele serioase au făcut saltul calitativ de care era nevoie, au rămas viabile şi s-au consacrat nume de companii şi branduri care sunt şi azi în top. Au fost ani de real progres şi de expansiune pe piaţa europeană şi nu numai, chiar dacă multe firme au fost afectate de criza anilor 2008 – 2011.
Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
În primul rând, oamenii din bussines sunt oameni noi în majoritatea cazurilor, deci abordarea este cu totul nouă. Managerii de peste 65 ani vor dispărea şi este normal să fie aşa. Apar tinerii şcoliţi, mulţi dintre ei în afara ţării, apar copiii foştilor patroni, apar noile generaţii de investitori şi de manageri, care fără discuţie sunt mult peste ceea ce am fost noi. Un singur lucru nu va fi la înălţimea şi performanţa a ceea ce am fost noi, cei de peste 65 ani: ambiţia, tenacitatea, puterea de muncă, efortul depus în a crea ceva de la zero, aşa cum s-a întâmplat în cazul nostru. Imaginaţi-vă bezna totală de la care am pornit în business în anul 1992. Nu exista cuvântul marketing în vocabularul nostru… Nu exista nimic, decât dorinţa de face ceva! Personal, sunt mândră că brandul Elmiplant creat de mine şi soţul meu (ELMI = Elena şi Mircea) este astăzi în primele locuri în topurile brandurilor româneşti făcute pe consumatori.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Business Magazin a fost de la înfiinţare şi rămâne în continuare revista de suflet a celor din business, a mea personal. Mă mândresc că am avut de multe ori plăcerea să fiu în paginile acestei reviste de prestigiu. I-am simţit alături permanent pe cei din colectivul redacţional în timpul cât am fost manager şi doresc ca în următorii 15 ani să rămână la fel de implicată, ca singura revistă a oamenilor de afaceri din România. La mulţi ani, Business MAGAZIN!
Andreea Moldovan, general manager SEE, Avon
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
Cu siguranţă au fost 15 ani extrem de dinamici care au deschis piaţa locală şi au făcut-o din ce în ce mai competitivă. Mă gândesc la maturitatea la care am ajuns astăzi, când suntem capabili să răspundem unor consumatori informaţi, la curent cu tendinţele şi mai conectaţi ca niciodată la tehnologie. Pentru mine personal au fost nişte ani frumoşi, plini de experienţe din care am învăţat foarte mult. Am avut expunere la pieţe cu consumatori diferiţi – de la cei din Maroc, unde ritualurile de frumuseţe sunt nelipsite din viaţă de zi cu zi a unei femei, care în acelaşi timp are disponibilităţi financiare mult mai limitate, la Finlanda, unde avem de-a face cu un consumator foarte educat şi digitalizat, la Cehia, care e o piaţă matură cu o mare penetrare a retailului şi cu o creştere importantă a e-commerce-ului, o piaţă în care produsele preferate sunt cele de îngrijirea tenului, şi nu în ultimul rând consumatorul din România, care în continuare preferă parfumurile, dar în acelaşi timp este din ce în ce mai educat şi deschis către inovaţie.Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Cred că ne aşteaptă ani plini de provocări: cum vom reuşi să ţinem pasul cu consumatorii noştri din ce în ce mai sofisticaţi?, Cum vom reuşi să ţinem pasul cu digitalizarea?, Cum ne vom ţine aproape şi cum ne vom dezvolta echipele de specialişti din companii? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care cred că ne vom concentra în perioada următoare. Peisajului de business românesc nu pot decât să îi doresc să îşi continue ascensiunea şi să devină din ce în ce mai mult acel teren pe care jucători consacraţi performează alături de nume noi, care schimbă regulile jocului şi provoacă la dinamism.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Vă număraţi printre publicaţiile de referinţă şi vă urez încă mulţi ani în care să vă menţineţi în acest top al conţinutului de calitate, foarte bine documentat şi conectat la businessul românesc! Vă doresc „La mulţi ani!” şi la cât mai multe ediţii de succes!
Horatiu Vasilescu, director general, Teilor
Cum aţi descrie ultimii 15 ani de business în România (şi pentru dvs.)?
În ultimii 15 ani cred că s-a experimentat tot ce se putea experimenta. De la businessuri cu creştere rapidă care ulterior au dispărut, până la companii care au rezistat testului timpului. Momente de creştere exponenţială, criza economică, profesionişti de moment şi oameni care au făcut carieră. Ce este important pentru noi este că suntem astăzi printre cei întrebaţi de Business MAGAZIN ce părere avem, asta înseamnă mult pentru noi, înseamnă că am crescut sănătos indiferent de momentele prin care au trecut economia şi societatea românească.Cum credeţi că vor fi următorii 15 ani pentru businessul românesc?
Următorii 15 ani cred că vor fi ani de maturizare. Maturizare înseamnă şi momente bune dar şi mai puţin bune, însă sper că într-un cadru mai predictibil. Astfel, businessurile româneşti vor putea concura cu cele internaţionale şi astfel vom putea să aducem mai multă consistenţă şi inovaţie acasă.O urare/sugestie/un sfat pentru Business MAGAZIN
Doresc din toată inima ca Business MAGAZIN să nu înceteze să fie atât un corect povestitor al businessurilor de success, cât şi un barometru al mediului de afaceri din România.
-
Românii consumă peste 9 milioane de sticle de vin spumant anual. Câte sticle se deschid de Revelion?
Consumul de vin spumant s-a situat anul trecut la peste 7 milioane de litri (mai mult de 9 milioane de sticle de 0,75 litri), în scădere faţă de anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Eurostat. Conform celor mai recente date, mai bine de un sfert din sticlele de vin spumant şi de şampanie consumate într-un an se deschid la trecerea dintre ani.
România a produs în 2018 peste 2,9 milioane de litri de vin spumant, în scădere cu 27% faţă de anul precedent. Printre cei mai mari producători de vin spumant se numără Zarea, Casa Panciu, Casa de Vinuri Cotnari, Villa Vinea, Jidvei, Petro Vaselo, Cramele Recaş şi Carastelec.
Însă, importurile sunt mult mai mari decât cantitatea de vin spumant produsă. Astfel, în 2018 importurile de vin spumant s-au situat la peste 4,2 milioane de litri, arată datele Eurostat. În schimb, exporturile au fost de doar 190.000 de litri.
Vinul spumant are o istorie îndelungată, iar România, deşi nu se ştie prea multe despre asta, a scris câteva pagini importante în această poveste. Mai exact, România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă – după Franţa, Germania şi Rusia
-
Bani reali din reţele virtuale
Aşa a luat naştere businessul VIVA Telecom, care a demonstrat după opt ani de activitate că pariul pe antreprenoriat a fost câştigător: anul trecut, afacerile companiei au ajuns la peste 1,5 milioane euro pe una dintre cele mai concurenţiale pieţe din economia locală.
După criza economică din 2008, companiile şi-au regândit businessul şi implicit şi-au şi schimbat filosofia de business. Pornind de la aceste premise, am considerat că şi în România putea să funcţioneze conceptul de operator virtual de telecomunicaţii. În Europa conceptul era acceptat de piaţă şi de operatorii tradiţionali”, a povestit pentru Business MAGAZIN Ovidiu Popa, fondatorul şi directorul general al VIVA Telecom ideea de la care a pornit businessul. „Ideea clientului de a cumpăra fibră optică trebuia să dispară!
El trebuia să înţeleagă că achiziţionează un serviciu de internet cu o anumită viteză şi stabilitate, suport tehnic specializat, mai bine spus nişte parametri specificaţi într-un SLA (service level agreement). Pentru client trebuia să fie transparent cine îi instala infrastructura de telecomunicaţii. Important pentru el era cine îi asigură nivelul de serviciu de care are nevoie”, a completat el
În cei opt ani de activitate, VIVA Telecom s-a specializat în furnizarea de servicii IT&C integrate, portofoliul său cuprinzând în prezent o serie de servicii şi soluţii digitale precum servicii de telecomunicaţii – internet, telefonie, inclusiv de tip VoIP (voice over IP), servicii de găzduire, servicii de securitate IT pentru întreaga infrastructură de reţea, servicii de supraveghere video, soluţii de afişaj digital (digital signage), sistem de pontaj electronic şi servicii de management IT.
„Portofoliul nostru a evoluat continuu, adaptându-se atât cererii, cât şi evoluţiei tehnologice. Businessul VIVA Telecom a pornit cu pachete de telefonie, servicii de internet şi digital signage destinate pieţei B2B (business to business). Cerinţele clienţilor noştri ne-au convins să ne dezvoltăm continuu portofoliul de soluţii şi servicii şi, în prezent, oferim atât companiilor din România cât şi companiilor cu prezenţă la nivel global servicii de internet, soluţii de securitate IT, hosting şi colocare în centre de date premium, private şi cloud hibrid, smart marketing şi digital signage, supraveghere video şi control acces, soluţii de premium Wi-Fi destinate evenimentelor cu număr foarte mare de participanţi – târguri, concerte, festivaluri”, a explicat antreprenorul.
VIVA Telecom a reuşit astfel să îşi facă loc pe piaţa telecom din România, o piaţă extrem de concurenţială, dominată de giganţii Orange, Vodafone-UPC şi RCS-RDS, pe care mai există puţine companii independente. Înainte de a porni businessul propriu, Ovidiu Popa a lucrat timp de 11 ani în cadrul operatorului local de telecom RCS-RDS, ultima poziţie ocupată fiind cea de director comercial la nivel naţional.
Care a fost însă cea mai mare provocare în demararea propriului business? „Principala provocare a fost acceptarea noţiunii de operator virtual de telecomunicaţii de către clienţi şi operatori. Ulterior, ne-am luptat pentru schimbarea conceptului prin care se contractează parametri tehnici, nu infrastructură”, a subliniat el, adăugând că o altă provocare a fost reprezentată de tarifele scăzute pe piaţa din România la serviciile de IT şi telecom. „În special în acea perioadă clientul se uita doar la preţ şi nu lua în calcul faptul că un preţ scăzut la un serviciu de bază putea să-i genereze un cost mult mai mare dacă acel serviciu nu funcţiona. Prin urmare, pentru un serviciu premium trebuia să înţeleagă că primeşte mult mai mult şi implicit trebuia să compare preţurile pentru ceea ce primeşte, nu cu cele mai mici preţuri din piaţă.”
Anul trecut, VIVA Telecom a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 6,9 milioane lei (1,5 milioane euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior, şi un profit net de 377.000 lei, mai mult decât dublu comparativ cu 2017, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. „Ca procent din cifra de afaceri predomină serviciile de date, urmate de cele de data center şi premium Wi-Fi. Majoritatea clienţilor din portofoliul VIVA Telecom, folosesc, pe lângă alte servicii oferite de noi, serviciile noastre de Internet Premium”, a punctat el.
Clienţii ţintă ai VIVA Telecom sunt atât companiile mici şi mijlocii, cât şi companiile mari din orice industrie, care au nevoie de implementarea soluţiilor din portofoliul său. Majoritatea clienţilor sunt din România, însă compania are şi proiecte în străinătate.
„Nişa în care activăm ne oferă o plajă de 10.000-15.000 de companii pe care le putem prospecta, iar în prezent avem un portofoliu important de clienţi din segmentul B2B. Sunt puţine locaţii în care nu putem ajunge. Dacă un client doreşte o soluţie de internet în vârf de munte, cu siguranţă o va avea. Cel mai «exotic» proiect a reprezentat o soluţie de internet pentru o exploatare petrolieră în deşert”, a menţionat Ovidiu Popa.Proiectele realizate de VIVA Telecom până acum au implicat un mix de servicii destinate unor companii din diferite industrii precum cea financiar-bancară, retail, medical, HoReCa, dar şi platforme de comerţ online sau chiar firme IT. „În portofoliul nostru de clienţi se află şi companii IT ce furnizează servicii conexe, pentru care, de mulţi ani încoace, furnizăm servicii de date, wi-fi, soluţii de call center pentru soluţiile CRM pe care le integrează sau pur şi simplu, suntem prima lor recomandare atunci când este vorba despre externalizarea IT-ului pentru clienţii acestora”, a precizat fondatorul VIVA Telecom.
Compania a reuşit să câştige tot mai multe proiecte pe piaţa locală şi datorită faptului că pachetele de servicii personalizate pe care le oferă au în medie un tarif cu 20% mai mic decât cele practicate de competiţie.
Pentru 2019, ţinta de afaceri a companiei este de peste 1,3 milioane euro, în condiţiile în care anul acesta VIVA Telecom a avut mai multe proiecte în zona de servicii, decât pe partea de infrastructură hardware. „Anul acesta ne-am axat mai mult pe eficientizarea proceselor şi pe categoria de servicii care generează o marjă brută mai mare pentru companie. Faţă de anul trecut am crescut cu 40 % serviciile de Premium Wi-Fi Internet şi cu 30% serviciile de colocare şi private cloud”, a explicat Ovidiu Popa. Businessul VIVA Telecom nu se află în zona de volum, cu un număr cât mai mare de clienţi, a completat el, ci se axează pe realizarea unui număr mai redus de proiecte, însă complexe, unde specificaţiile tehnice solicitate de către clienţi sunt atipice şi implică personal specializat, atât în zona de IT şi telecom cât şi în zona de programare.
„Numărul cererilor venite din partea clienţilor cu nevoi specifice a crescut şi sperăm să putem acoperi cât mai multe dintre acestea şi implicit să avem cât mai mulţi clienţi.”
Strategia de dezvoltare a VIVA Telecom implică creşterea constantă – încet, dar sigur. „Pentru că nu vorbim de un business de volum, dorim să generăm creşterea prin îmbunătăţirea şi exploatarea unor linii de business ce reprezintă, din punctul nostru de vedere, viitorul, fie că vorbim de servicii de telecom, internet, digital marketing sau cloud”, a subliniat el.
O componentă importantă a creşterii businessului VIVA Telecom în viitorul apropiat va fi reprezentată de lansarea unor pachete de servicii integrate destinate start-up-urilor, pachete ce vor fi lansate la începutul anului următor. Totodată, pe termen mediu, în următorii 2-3 ani, compania are în plan să îşi dezvolte activitatea în principal în direcţia serviciilor de premium Wi-Fi, serviciilor IT şi telecom dedicate pentru principalele industrii active pe piaţa locală, şi să-şi extindă prezenţa în Europa prin intermediul serviciilor de cloud privat.
„Planurile de extindere pe următorii 2-3 ani vizează furnizarea serviciilor de premium Wi-Fi în cât mai multe clădiri noi de birouri, să avem servicii de IT şi telecom personalizate pe principalele verticale de business din România, precum şi să ne extindem serviciile de cloud privat în cât mai multe puncte de prezenţă din Europa. Pentru clienţii care doresc servicii de cloud de la Amazon sau Microsoft Azure ne propunem să devenim principalul furnizor de link privat între sediul lor de operaţiuni şi centrele de date ale Amazon sau Microsoft”, a conchis antreprenorul. -
Poveste românească, de acum cu precizie elveţiană
AdePlast, producător român de materiale de construcţii cu 11 fabrici în portofoliu, va fi preluat de grupul elveţian Sika după ce „acţionarii AdePlast SA au decis să vândă societatea către grupul elveţian. Această tranzacţie îndeplineşte dorinţa regretatului Marcel Bărbuţ, fondatorul AdePlast“, se arată într-un comunicat trimis ieri de reprezentanţii AdePlast.
Tranzacţia este condiţionată de autorizarea autorităţii de concurenţă. Potrivit unor surse din piaţă, valoarea tranzacţiei se află în jurul a 100 de milioane de euro, scriu cei de la ZF.În comunicatul transmis săptămâna trecută privind vânzarea AdePlast se arată că „acţionarii AdePlast SA au decis vânzarea companiei”, fără a fi precizat cine sunt aceşti acţionari. Alexander Bărbuţ, unul dintre fiii lui Marcel Bărbuţ, este singurul menţionat ca reprezentant al acţionarilor. Pe de altă parte, avocaţii de la Filip & Company au transmis că au asistat „o parte dintre acţionarii AdePlast SA în procesul de vânzare a companiei către Sika AG”, menţionând că este vorba despre Alexander Bărbuţ, Thomas Bărbuţ şi Marcel Bărbuţ.
Într-un material de copertă publicat de Business Magazin în luna mai, povesteam cum omul de afaceri Marcel Bărbuţ a construit timp de două decenii afacerea AdePlast, cu unităţi de producţie în Roman, Oradea şi Ploieşti. Unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria materialelor de construcţii, Bărbuţ a devenit acţionar al AdePlast în 1996, la circa doi ani de la înfiinţarea companiei, care a avut iniţial acţionariat austriac. Fondatorul producătorului de materiale de construcţii AdePlast a încetat din viaţă la începutul lui 2019, la vârsta de 62 de ani, având o avere estimată la 55 de milioane de euro.
„Dacă nu poţi începe de unul singur, alege-ţi întotdeauna parteneri de încredere. Caută să fii mereu în control şi să ştii absolut tot ce se întâmplă în companie, de la primul până la ultimul angajat. Trebuie să urmăreşti tot ce se întâmplă“, spunea Marcel Bărbuţ în 2015, într-un articol de copertă din Business MAGAZIN. „În 2015, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. În 2016 antreprenorul a revenit la conducerea grupului AdePlast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu.
Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini. „Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spunea la acel moment Marcel Bărbuţ. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopsele, Marcel Bărbuţ spunea că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povestea că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“.
Ca urmare, antreprenorul declara că poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spunea Bărbuţ, existau nenumărate oportunităţi de achiziţii, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuia să-l formeze ca CEO pe unul dintre băieţii săi, implicaţi deja în afaceri. La scurt timp după decesul lui Marcel Bărbuţ, mai multe publicaţii din România notau că omul de afaceri nu a încredinţat compania celor trei fii ai săi, Alexander Michael (29 de ani), Thomas (26 de ani) şi Marcel Jr (23 de ani), preferând să îl numească executor testamentar pe Daniel Stăncescu, CEO-ul AdePlast. Potrivit publicaţiilor respective, Stăncescu ar fi primit instrucţiuni ferme să vândă compania, pentru ca angajaţii să aibă un loc de muncă, şi să dea copiilor doar o parte din bani. Contactaţi de Business MAGAZIN, cei trei moştenitori nu au vrut să ofere la acel moment declaraţii legate de informaţiile apărute în presă.
