BusinessMagazin

Tag: transporturi

  • Traficul aerian redirecţionat spre România a crescut după tragedia din Ucraina

    Ministerul Transporturilor precizează că, în condiţii normale de trafic, luând ca exemplu anul 2013, media aeronavelor pentru care regia asigură servicii de trafic aerian, pe o perioadă de 24 de ore, este de 2.000 – 2.200, pe perioada verii şi 1.600 – 1.800, pe perioada iernii.

    Având în vedere recentele evenimente din Ucraina legate de posibilul pericol în care se pot afla aeronavele civile care survolează spaţiul aerian al Ucrainei, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a recomandat ca până când vor fi luate decizii la nivel internaţional privind utilizarea acestuia, toate aeronavele operate de către operatorii aerieni români să evite folosirea rutelor ce  traversează acest spaţiu aerian.

    În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe a recomandat cetăţenilor români să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei, dacă acestea nu sunt necesare.

    Ministerul Afacerilor Externe îşi menţine recomandarea adresată cetăţenilor români, inclusiv reprezentanţilor mass-media, să nu se deplaseze pe teritoriul Peninsulei Crimeea.

    Totodată,  având în vedere situaţia din unele regiuni din estul şi sudul Ucrainei (Harkov, Doneţk, Nikolaiev, Lugansk şi Odessa), cetăţenii români sunt sfătuiţi să evite deplasările cu precădere în zonele sus-menţionate, dacă acestea nu sunt strict necesare.

    Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgenţă +380 93 6252717, Consulatului General al României la Cernăuţi la numărul de urgenţă +380 93 2709260 şi Consulatului General al României la Odesa la numărul de urgenţă +380 95 5412788.
     

  • Noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus: Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister

     “Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister şi mă refer atât la resursele materiale, cât şi la cele umane. Cu acest rezultat, probabil că vom deveni mai competitivi în ceea ce facem, în întreaga activitate a ministerului. Fiind mai competitivi, la un moment dat s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre de-a devăratelea în ceea ce se întâmplă în Europa”, a declarat joi oficialul într-o scurtă declaraţie de presă la sediul Ministerului Transporturilor, după preluarea portofoliului.

    Rus a arătat că va avea nevoie de puţin timp pentru a-şi da seama ce are de făcut, “mai bine eventual decât până acum”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus: Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister

    “Vom începe încercând să reducem risipa în acest minister şi mă refer atât la resursele materiale, cât şi la cele umane. Cu acest rezultat, probabil că vom deveni mai competitivi în ceea ce facem, în întreaga activitate a ministerului. Fiind mai competitivi, la un moment dat s-ar putea să devenim şi performanţi şi să putem concura cu serviciile şi produsele noastre de-a devăratelea în ceea ce se întâmplă în Europa”, a declarat joi oficialul într-o scurtă declaraţie de presă la sediul Ministerului Transporturilor, după preluarea portofoliului.

    Rus a arătat că va avea nevoie de puţin timp pentru a-şi da seama ce are de făcut, “mai bine eventual decât până acum”.

    Noul ministru al Transporturilor a declarat că în acest minister este foarte mult de lucru, că va încerca să înţeleagă care sunt problemele şi să identifice soluţiile.

    La finalul declaraţiei de presă, de câteva minute, el nu a acceptat întrebări din partea jurnaliştilor.

     

  • ANALIZĂ – Activitatea lui Şova în mandatul la Transporturi: A promis 1.800 kilometri noi, dar contractul Comarnic-Braşov nu e semnat, iar cel cu Bechtel de negăsit

    Dan Şova a fost numit ministru al Transporturilor după ieşirea PNL de la guvernare, el conducând anterior, vreme de peste un an, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

    La o lună de la preluarea mandatului, Şova a abordat cu cifre, date, planuri şi variante de finanţare unul dintre cele mai sensibile subiecte cotidiene – construcţia de autostrăzi – , capitol unde România nu a reuşit să performeze sub nicio guvernare post-decembristă.

    Potrivit informaţiilor anunţate de Şova la acel moment, România va avea o reţea de 2.440 kilometri de autostradă în anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri faţă de nivelul actual, de aproximativ 650 kilometri.

    În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri.

    Tot în aprilie, întrebat dacă a găsit contractul încheiat cu compania americană Bechtel, că documentul este căutat de Parchet “de vreo şase luni”. În noiembrie, Şova afirma, în calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură, că nu a căutat niciodată contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, şi că nu are informaţii dacă documentul a fost găsit, dar constructorul american a promis să trimită o copie legalizată.

    Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român plătind companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

    Pe de altă parte, Şova nu a reuşit să semneze în perioada mandatului său contractul pentru una dintre cele mai aşteptate autostrăzi, respectiv Comarnic – Braşov.

    Premierul Victor Ponta şi Dan Şova s-au întâlnit la jumătatea lunii ianuarie, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii asocierii Vinci – Strabag – Aktor, care a câştigat licitaţia pentru construcţia acestui tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, prilej cu care cele două părţi au semnat un memorandum de înţelegere.

    Ponta afirma atunci că autostrada Comarnic-Braşov, în lungime de 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, lucrările de construcţie urmând să înceapă la finalul lunii aprilie.

    La sfârşitul lunii martie, ministrul Transporturilor anunţa că acordul pentru construcţia autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, aşa cum se anunţase iniţial, amânarea termenului fiind un lucru “eminamente pozitiv” întrucât statul a reuşit să obţină angajamentul ferm din partea BEI, BERD şi Băncii Mondiale pentru susţinerea proiectului.

    CNADNR se află sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, condus de Şova înainte de venirea la Transporturi, dar este în coordonarea operaţională a Ministerului Transporturilor, a spus ministrul în martie.

    Pagina de internet a instituţiei care răspunde de facto de CNADNR, denumită în prezent Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public – Privat şi Promovarea Exporturilor www.dpiis.ro, afişează de ceva vreme mesajul “Webpage Under Construction”.

    În perioada mai-iunie, CNADNR a lansat licitaţii pentru studii de fezabilitate necesare construcţiei a aproximativ 1.700 de kilometri de autostradă.

    Totodată, CNADNR a scos la licitaţie în acest interval construcţia tronsonului Ogra – Câmpia Turzii, finalizarea lotului 2 al autostrăzii Nădlac – Arad şi al tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău – Borş.

    În aprilie, CNADNR a semnat contractele pentru proiectarea şi execuţia loturilor 3 şi 4 ale autostrăzii Sebeş – Turda, constructorii italieni şi austrieci selectaţi urmând să primească, în total, 1,1 miliarde lei (aproape 250 milioane euro), inclusiv TVA, pentru aceste proiecte.

    Unul dintre cele mai controversate subiecte pe perioada mandatului lui Şova la Transporturi a fost legat de schimbările de management în cadrul companiilor subordonate.

    Şova a înlocuit în intervalul mai – iunie conducerea mai multor companii din subordine, precum CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti sau Tarom.

    Ministerul comunica la începutul lunii mai, într-un răspuns remis la solicitarea MEDIAFAX, că pe perioada mandatului lui Şova la conducerea instituţiei au fost schimbări de management la AACR, CFR SA, ISCTR, ARR, CFR Marfă şi ROMATSA.

    Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, principiile guvernanţei corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011.

    Demiterile Consiliilor de Administraţie ale companiilor CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti şi Tarom au fost impuse de “chestiuni de legalitate, imperative”, iar înlocuitorii sunt provizorii, a declarat acum două săptămâni ministrul Transporturilor, arătând că Ministerul Transporturilor va iniţia selecţia noilor manageri privaţi.

    El a precizat că în cazul Aeroporturi Bucureşti şi CFR Marfă, AGA a respins situaţiile financiare pentru anul trecut, iar consecinţa legală a fost destituirea administratorilor. În plus, Corpul de Control al ministerului a sesizat foarte multe nereguli la cele două companii, rapoartele fiind înaintate DNA.

    În cazul CFR Marfă, DNA a fost sesizată şi pentru licitaţia de transport cărbune organizată de Complexul Energetic Oltenia, unde transportatorul feroviar de stat a oferit un preţ foarte apropiat faţă de competitorii de la GFR, înscrişi în cadrul procedurii în cadrul unei asocieri.

    La Tarom, CA-ul trebuia să depună planul de management în 90 de zile, potrivit prevederilor legale, lucru care nu s-a întâmplat nici în 150 de zile, a pus Şova, precizând că acesta a fost motivul înlocuirii.

    Şova ceruse anterior FMI scoaterea unor entităţi din transporturi de sub management privat, întrucât au existat cazuri în care managerii nu au respectat hotărâri AGA luate în conformitate cu acordul cu Fondul, însă răspunsul finanţatorului extern a fost negativ.

    Alte subiecte care aşteaptă răspuns în instanţă sunt legate atât de destinaţia hotelurilor Societăţii Feroviare de Turism (SFT), aflată în insolvenţă, Şova declarând în aprilie că se va adresa Parchetului în legătură cu soarta acestora, cât şi de scrisoarea de garanţie de 10 milioane euro emisă către Grup Feroviar Român de Raiffeisen pentru participarea la privatizarea CFR Marfă, Ministerul Transporturilor anunţând că, după ce banca a refuzat executarea scrisorii, a decis să sesize DIICOT pentru a stabili dacă instituţia este în culpă sau decizia băncii este nelegală.

    În scurtul mandat la conducerea Ministerului Transporturilor, Şova a criticat în mod repetat presa, dar a fost mai activ în relaţia cu mass-media faţă de predecesorul său, utilizând în anumite momente chiar blogul personal pentru a transmite anunţuri, comentarii sau informaţii detaliate legate de anumite proiecte. În prezent, site-ul său, www.dansova.ro, nu poate fi accesat.

    Şova este doctor în drept, membru PSD din 2003 şi senator din 2008. El a fost avocat, asociat al Casei “Şova şi Asociaţii”.

  • 100 de zile de la dispariţia zborului MH370 aparţinând Malaysia Airlines: Rudele pasagerilor, convinse că “se ascunde ceva”

     “După 100 de zile de la dispariţie, (zborul) MH370 reprezintă o durere în inima tuturor malaysienilor şi restului lumii. Nu putem şi nu ne vom opri până când (zborul) MH370 nu va fi găsit”, a dat asigurări luni ministrul malaysian al Transporturilor Hishammuddin Hussein.

    Malaysia “nu poate şi nu va abandona” familiile pasagerilor, a adăugat el.

    Avionul de tip Boeing 777 – care a decolat pe 8 martie de la Kuala Lumpur către Beijing, cu 239 de persoane la bord – s-ar fi prăbuşit în sudul Oceanului Indian, în direcţia opusă faţă de destinaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii de la metroul din Sao Paulo au renunţat la continuarea grevei

    După o primă acţiune de grevă, care a durat cinci zile şi a produs haos în capitala economică a Braziliei, angajaţii metroului au votat împotriva lansării unei noi greve, în pofida inflexibilităţii autorităţilor faţă de cererea lor de reangajare a celor 42 de grevişti concediaţi, a constatat un jurnalist al AFP.

    “Facem faţă unui guvern foarte puternic, dar am reuşit să paralizăm cel mai mare oraş din America Latină. Am obţinut creşteri (salariale) importante şi am decis să oprim (acţiunea) în funcţie de limitele noastre“, a declarat preşedintele sindicatului, Altino Melo dos Prazeres.

    “Vom lupta până la final pentru reangajarea (greviştilor concediaţi)”, a adăugat el, precizând că o campanie va fi lansată în acest scop.

    Luni, Guvernul a anunţat concedierea a 42 de grevişti.

    Potrivit autorităţilor, angajaţii concediaţi ar fi comis acte de vandalism şi i-ar fi împiedicat să lucreze pe cei care nu participau la grevă.

    Presa locală a informat, miercuri, că Guvernul a întocmit o listă cu 300 de angajaţi care ar putea fi concediaţi în caz de reluare a grevei. Un oficial contactat de AFP a dezminţit existenţa unui astfel de plan.

  • AFP: Viitor economic sumbru pentru teritoriile separatiste din Ucraina

     “Consecinţele conflictului sunt catastrofale pentru economia locală, anticipăm, în ansamblu, scăderea cu 30% a producţiei, într-un an”, a estimat Iuri Makogon, profesor la facultatea de economie a Universităţii Doneţk.

    Regiunile Doneţk şi Lugansk, din bazinul carbonifer Donbas, unde trăiesc peste 6 milioane de locuitori, şi-au proclamat independenţa şi au rupt legăturile cu puterea centrală de la Kiev.

    Regiunea Doneţk, centrul industrial al Ucrainei, care asigură 20% din PIB-ul ţării, se află în anarhie. Cele mai mari companii din regiune, Stirol şi Severodoneţk Azot, lideri în industria chimică a Ucrainei, au oprit producţia la începutul lunii mai din cauza luptelor dintre rebelii proruşi şi forţele ucrainene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bătălia pentru China: TAROM intră pe o piaţă în care Air France este lider

    „Este prima conferinţă de presă pe care Air France o organizează în China”, spunea la Shanghai noul CEO al Air France, Frédéric Gagey, fostul CFO al companiei şi cel care l-a urmat în funcţie pe Pierre Henri Gourgeon, începând din vara anului trecut. Pe măsură ce economiile din statele BRIC s-au dovedit singurele plusuri la nivel mondial în ultimii şase ani, companiile aeriene au urmat direcţia banilor şi şi-au crescut expunerea pe oraşe pe care în urmă cu un deceniu nimeni nu ar fi contat. Air France transportă în prezent cel mai mare număr de pasageri din Europa către China, însemnând 88 de zboruri săptămânale către nouă destinaţii, excluzând cele ale partenerilor China Southern şi China Eastern, ambii fiind membri ai alianţei aviatice Sky Team, fondată de franco-olandezi.

    Air France a prezentat la Shanghai noua cabină first class, cel mai luxos serviciu oferit de companiile aeriene pasagerilor, pas cu care încheie proiectul de modernizare a cabinei din ultimii ani. Compania a investit 170 de milioane de euro în modernizarea claselor economy şi premium economy de pe aeronavele intercontinentale, având şi servicii de catering diferite şi ecrane tactile pentru încoporate în scaunde pentru toţi pasagerii.  Alte 200 de milioane de euro s-a îndreptat către noua clasă business, unde 44 de aeronave Boeing 777 vor fi dotate cu 2.100 de noi scaune care se întind la 180 de grade. În fine, clasa La Premiere, pentru care un zbor pe relaţia Paris-Beijing costă 12.000 de euro, în comparaţie cu 700-800 de euro la economy, rivalizează acum cu serviciul similar al companiilor din est, Turkish Airlines, Emirates, Qatar sau Etihad, recunoscuţi la nivel internaţional pentru serviciile oferite.

    Interesul pentru China a fost confirmat şi de către autorităţile de la Bucureşti încă din toamna anului trecut, urmând ca săptămâna trecută să apară primele confirmări privind operarea cursei. Astfel, din luna august, o aeronavă TAROM ar urma să zboare de două ori pe săptămână între cele două ţări. Zborurile vor fi efectuate fără oprire, iar durata unei călătorii va fi de nouă ore. Linia aeriană Bucureşti-Beijing şi retur a fost sistată în 2003, din raţiuni economice. Aflat la Beijing în luna martie, vicepremierul Liviu Dragnea s-a întâlnit cu vicepremierul chinez Zhang Gaoli, cu care a discutat şi problema traficului aerian între România şi China. „Un subiect pe agenda de discuţii l-a reprezentat redeschiderea liniei aeriene Bucureşti-Beijing. Vicepremierul a fost informat că TAROM a trimis toate solicitările necesare. M-a asigurat că, într-un timp foarte scurt, autorităţile competente din China vor trimite răspunsul oficial şi vor invita compania să poarte discuţiile finale în ceea ce priveşte orarul de decolare şi aterizare”, spunea atunci Dragnea. El adauga în acestă primăvară că refacerea legăturii aeriene dintre cele două state nu este doar un deziderat al României, ci şi al Chinei, având în vedere interesul turistic şi de afaceri dintre cele două state. „Foarte mulţi turişti din China ar vrea să vină, să viziteze România şi o linie directă Beijing-Bucureşti şi invers ar fi foarte utilă, inclusiv pentru oamenii de afaceri”, a afirmat Dragnea.

    O problemă în ce priveşte succesul noii curse a fost ridicată anul trecut chiar de directorul executiv de la acea vreme al TAROM, Nicolae Demetriade, care spune că transportatorul naţional românesc nu poate zbura la Beijing cu aeronavele pe care le are în prezent. „Ne dorim cu toţii să zburăm nu doar la Beijing, ci şi la New York sau în alte oraşe. Dar trebuie să vedem posibilităţile pe care le avem şi analizăm orice şansă. În acest moment nu putem să zburăm la Beijing cu avioanele pe care le avem. Nu avem un avion care să poată asigura acest lucru”, spunea Demetriade. TAROM dispune de aeronava Airbus A310, cea cu care opera zboruri transatlantice sau către Orient până la suspendarea acestora. Deşi a fost puţin utilizat şi a stat mai mult la sol, avionul nu este modernizat şi nu dispune de facilităţile de confort oferite de celalate companii aeriene. Avantajul este însă zborul fără escală şi deci timpul mai mic petrecut în avion.

    Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ România-China, observă că traficul aerian dintre cele două ţări s-a făcut până în prezent mai ales prin Paris, Istanbul şi Munchen, însemnând circa 33-35.000 de bilete dus-întors vândute anual. „Acest zbor are şi un caracter simbolic întrucât ilustrează angajamentul autorităţilor române şi invitaţia la colaborare pentru proiectele şi oportunităţile descoperite de cele două părţi în proiectele de infrastructură şi agricultură. Este una dintre măsurile care are rostul să faciliteze ceea ce s-a stabilit”, spune Ghelmegeanu. Potrivit informaţiilor din piaţă, circa 5.000 de bilete rezervate ar face cursa să devină profitabilă. „Este destul de târziu că am decis să reluăm relaţiile cu China după 11 ani de pauză, dar trebuie să fim conştienţi că acesta este ultimul tren. Dacă l-am pierdut, adio”, mai spune Ghelmegeanu.

    O cursă din Bucureşti către China durează în medie 15-16 ore prin Paris, 13-14 prin Munchen sau 12 prin Istanbul. Însă, după cum preciza anterior şi Alexandru Dobrescu, şeful filialei locale a Air France KLM, în momentul de faţă, compania transportă în sau din România cei mai mulţi pasageri către Asia-China, în comparaţie cu rivalii de la Lufthansa, British Airways sau Turkish Airlines, ca urmare a raportului calitate-preţ „competitiv”. Bătălia, cu miză mare, se va purta aşadar din vara aceasta între factorii preţ, timp şi patriotism.

  • GFR, surprins de cererea Ministerului Transporturilor de executare a garanţiei, cere publicarea contractului de privatizare a CFR Marfă

     “Grup Feroviar Român, prin reprezentanţii săi legali, ca urmare a comunicatului de presă transmis de către Ministerul Transporturilor în data de 13 aprilie 2014, a luat la cunoştinţă cu surprindere faptul că în data de 20 martie 2014, la solicitarea DIICOT, Ministerul Transporturilor s‐a adresat oficial către Raiffeisen Austria, prin intermediul Eximbank, cu cererea de executare a scrisorii de garanţie bancară emisă de către această bancă în favoarea Grup Feroviar Român”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Compania solicită ca Ministerul Transporturilor să‐şi dea acceptul de a pune la dispoziţia presei conţinutul scrisorii de garanţie bancară şi al contractului de privatizare, “pentru a lămuri odată pentru totdeauna toate aceste informaţii greşite” care apar în presă în legătură cu procesul de privatizare a CFR Marfă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Transporturilor a schimbat patru din cei şase administratori ai Tarom

     Membrii CA înlocuiţi sunt Manuel Donescu, Florin Luca, Constantin Sebeşanu şi Ovidiu-Petrişor Artopolescu, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse apropiate situaţiei.

    Un alt membru CA al Tarom, Bogdan Speteanu, a renunţat la această poziţie în urmă cu o lună şi jumătate, potrivit surselor citate.

    Dante Stein ocupă poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro