Tag: Traian Basescu

  • Băsescu: România şi-a atins toate obiectivele. Vom avea un comandament NATO pe teritoriul ţării. La summit s-au semnat 5 documente publice şi 15 secrete – LIVE TEXT

     Declaraţiile preşedintelui:

    – A fost un summit foarte important, care a prefigurat noile misiune ale Alianţei, de după misiunile din Afganistan.

    – Foarte mulţi au speculat pe disputele între Europa şi SUA, au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică şi a fost suspectată chiar unitatea membrilor NATO.

    – Summitul a demonstrat că nu există şefi de stat care să nu fi înţeles misiunea fundamentală a NATO, de a-şi apăra proprii membri.

    – România a avut câteva obiective, aceastea fiind atinse.

    – La summit s-au semnat 20 de documente, din care cinci sunt publice, iar 15 sunt secrete. Acum, structurile militare trebuie să pună în practică politicile.

    – Cele 5 documente sunt: Comunicatul summitului, declaraţia privind relaţia transatlantică, care este foarte importantă, declaraţia comună NATO – Ucrsaina, declaraţia privind Afganistanul şi declaraţia privind forţele armate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: “Este un eveniment important pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru credincioşii ortodocşi”

    Sărbătoarea, arată preşedintele, “are loc, nu întâmplător, într-un timp şi într-un loc de care viaţa martirilor Brâncoveni este profund legată. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept «Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni» în Patriarhia Română, iar Biserica «Sfântul Gheorghe – Nou» adăposteşte trupul voievodului martir Constantin Brâncoveanu adus în ţară de către soţia sa, doamna Maria, pentru a fi înmormântat în frumoasa ctitorie pe care voievodul a ridicat-o în capitala ţării”.

    Şeful statului afirmă în continuarea measajului:

    “Este un eveniment important pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru credincioşii ortodocşi şi, fireşte, este un moment extraordinar de emoţionant pentru noi toţi, cei care am dorit să cinstim împreună memoria unui domnitor care a însemnat atât de mult în istoria noastră, în spiritualitatea şi în cultura românească. Privind în urmă la ceea ce au dăruit Brâncovenii în istoria României, suntem invitaţi să reflectăm la exemplaritatea unui destin pe deplin asumat, în spiritul jertfei şi al credinţei mărturisitoare.

    Cunoscut şi preţuit în întreaga Europă, Constantin Brâncoveanu şi-a sumat integral misiunea care i-a fost încredinţată ca voievod al Ţării Româneşti. Într-o perioadă politică dificilă, la confluenţa dintre Răsărit şi Apus, Constantin Brâncoveanu a răspuns în egală măsură vocaţiei sale de om politic, dar şi de ctitor şi cărturar, împlinind, în chip strălucit, destinul domnitorului luminat, preocupat de artă şi cultură, asemenea marilor principi ai Renaşterii. De numele său se leagă numeroase ctitorii în frumosul stil brâncovenesc, Academia domnească din Bucureşti înfiinţată la 1694, şcoli superioare şi biblioteci care au devenit centre de cultură rivalizând cu cele din Apusul Europei şi, nu în ultimul rând, tipărirea Bibliei de la Bucureşti, prima ediţie integrală a Sfintei Scripturi scrisă în limba română, toate acestea echivalând cu un înalt act de cultură şi spiritualitate, prin care domnitorul a rămas în conştiinţa naţională. Această plurivalenţă a preocupărilor sale ne face să vorbim despre o «epocă brâncovenească» înţelegând prin aceasta o perioadă de înflorire în spiritul unei unităţi care, cu siguranţă, a pregătit intrarea noastră în modernitate.

    Suntem un popor cu numeroase modele demne de urmat. Noi, contemporanii, avem privilegiul de a-i cinsti cum se cuvine pe Brâncoveni şi, totodată, datoria de a încerca să le urmăm exemplul. Mă bucur că evenimentul de astăzi readuce în conştiinţa naţională unul dintre cele mai strălucite figuri politice şi culturale din istoria noastră medievală. Destinul Brâncovenilor, urmat şi de moartea lor martirică la Constantinopol în anul 1714, dovedeşte forţa cu care un om a fost capabil să schimbe în bine destinul ţării sale, chiar cu preţul jertfei propriei vieţi şi aceea a fiilor săi.

    Curajul mărturisirii, fermitatea în apărarea adevărului şi a dreptăţii sunt condiţiile fără de care destinul unei comunităţi nu poate fi imaginat. Dacă noi toţi vom înţelege şi vom asuma cu deplină responsabilitate această lecţie de viaţă, vom avea şansa să continuăm destinul pe care voievodul Brâncoveanu l-a dorit pentru poporul său. Istoria evoluează, antrenându-ne în transformările ei, şi sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând, să ne păstrăm fidelitatea faţă de toate aceste repere care ne pot orienta spre progres, spre modernizare, spre dezvoltarea potenţialului extraordinar de care dispunem.

    Am încrederea că sărbătoarea de astăzi va fi un prilej de bucurie şi de speranţă pentru toţi românii şi, mai ales, pentru cei care, având respect pentru alegerea şi jertfa martirilor Brâncoveni, vor păstra vie amintirea lor.”
     

  • Campania electorală: să-i zăpăcim cu cifre şi să condamnăm Rusia

    Dorinţa de a evita cu orice preţ percepţia că s-ar plia solicitării preşedintelui de a vedea măcar “o foaie A4” cu sursele de compensare a pierderii de venituri la buget de pe urma scăderii CAS l-a făcut pe premier să iasă în public cu pliantul electoral care comunică doar indirect că reducerea CAS va fi contrabalansată de efectele de multiplicare rezultate din lăsarea la dispoziţia firmelor private a 4,8 mld. lei anual, calculate la 1,3 mld. lei generate de crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor noi, la care se adaugă 4 mld. lei din recuperarea a măcar 10% din datoriile firmelor în insolvenţă şi 1,9 mld. lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimate la CAS.

    Replica a venit imediat de la preşedintele Traian Băsescu, care a sugerat fin că statul ar putea deveni incapabil să plătească pensiile la timp, fiindcă efectul scăderii veniturilor din CAS coroborat cu efectul legii de indexare a pensiilor ar majora de la 12,5 mld. lei la peste 18 mld. lei a deficitului fondului de pensii, iar dacă guvernul îşi respectă obligaţia faţă de NATO de a creşte la aproape 2% din PIB bugetul apărării şi vrea şi să se încadreze în limita de deficit structural de 1% din PIB pentru 2015, ar avea nevoie de 13 mld. lei venituri în plus la buget faţă de veniturile acestui an, în condiţiile în care deja a redus investiţiile publice în economie, iar veniturile colectate pe prima jumătate a anului sunt sub ţintele planificate.

    Decizia de retrimitere de către preşedinte în Parlament a legii care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale la angajator la CAS nu e privită însă deloc drept o catastrofă de tabăra guvernamentală: un consilier al premierului a estimat pe Facebook că dacă scăderea CAS nu se întâmplă în acest an, guvernul va avea oricum la dispoziţie circa 1 mld. euro anual pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce ar avea “un efect de comunicare chiar mai bun decât prin reducerea CAS”.

    În acelaşi timp, rivalitatea politică internă şi dorinţa de a se remarca în ochii SUA, în perspectiva alegerilor din toamnă, i-au făcut pe preşedinte şi pe premier să se prindă într-o veritabilă întrecere de discursuri de înfierare fie numai a Rusiei pentru doborârea avionului MH17 (cazul premierului Victor Ponta), fie nu numai a Rusiei, ci şi a Franţei şi a Germaniei, acuzate indirect că n-au fost în stare să prevină escaladarea ostilităţilor din Ucraina pentru că şi-au pus interesele economice în raport cu Rusia mai presus de valorile democraţiei occidentale (cazul preşedintelui Traian Băsescu).

    Diferenţele dintre Băsescu şi Ponta rămân însă clare: primul, profitând de faptul că scandalul înregistrărilor din Polonia a a demolat visul actualului guvern de la Varşovia de a acţiona ca lider al ofensivei diplomatice europene antiruse, are în continuare ambiţia de a se comporta măcar ca lider de opinie al “noii Europe” (esticii interesaţi să frâneze, cu sprijinul SUA, o creştere a influenţei ruseşti în zonă), în timp ce al doilea şi-a păstrat tendinţa de a se ascunde prudent după deciziile celor mari de la Bruxelles sau Berlin, declarând doar că România va urma întocmai linia de politică externă promovată de Vest.
     

  • Traian Băsescu a cumpărat aproape 3.000 de acţiuni Romgaz şi titluri de stat denominate în dolari

     Potrivit  Ziarul Financiar, portofoliul de investiţii al pre­şedintelui este cel al unui in­vestitor echilibrat, cu un profil de risc peste media populaţiei, care preferă mai degrabă investiţiile conservatoare în fonduri de obligaţiuni, spun adminis­tratorii de fonduri.

    Peste 10.000 de investitori au cum­pă­rat acţiuni Romgaz în oferta publică de­rulată de companie în toamna anului tre­cut, prin care cel mai mare produ­că­tor de gaze din România a strâns 1,7 mi­liar­de de lei de pe bursă.

    Printre investitorii în acţiunile Rom­gaz se numără şi preşedintele Tra­ian Băsescu. Potrivit declaraţiei de inte­rese pe anul 2013, preşedintele Ro­mâniei de­ţi­nea la data de 11 iunie 2014 un pachet de 2.948 de acţiuni pe care le-a cum­pă­rat cu o sumă de 87.763 lei (preţ de achi­ziţie).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Mutarea de către Traian Băsescu a arhivei personale de la PDL, un lucru firesc şi normal

     Întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, cum comentează mutarea arhivei personale a lui Traian Băsescu din sediul PDL, Emil Boc a spus că este o decizie personală a şefului statului.

    “Este vorba de arhiva personală, ca orice preşedinte de partid sau primar, ai o arhivă personală pe care o deţii şi o menţii acolo unde doreşti. Arhiva personală este personală şi aparţine deţinătorului ei, unde şi-o ţine sau unde şi-o transferă este o decizie personală. Sunt documente de lucru, documentele tale prin care ai luat decizii. Faptul că decide să fie transferată dintr-o parte în alta este o decizie personală şi absolut normală. Nu este nimic special, este un lucru firesc şi normal”, a spus Emil Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analişti politici şi foşti miniştri de Externe concluzionează: Băsescu a procedat bine atacând dur Rusia

    Preşedintele Traian Băsescu a lansat un atac extrem de dur la adresa Rusiei, după ce avionul MH17 a fost doborât de separatiştii proruşi din Ucraina, conform variantei susţinute de întreagă Uniune Europeană şi chiar de SUA. Şeful statului este convins că moartea celor 298 de persoane a fost cauzată de faptul că Rusia lui Putin a pus la dispoziţia luptătorilor din estul Ucrainei tehnica necesară pentru atacul cu rachetă asupra aeronavei Malaysia Airlines.

    „Rusia este partenerul teroriştilor, prin sprijin politic, sprijin cu personal calificat, sprijin cu armament de toate categoriile, inclusiv armament greu“, a spus, cu subiect şi predicat, Traian Băsescu. Aparent, cuvintele preşedintelui se înscriu exact în linia partenerilor europeni şi americani, care au pus Rusia la zid, la nivel declarativ, deocamdată fără a aplica şi alte sancţiuni.

    Dincolo de discursul public, din vorbele aspre ale preşedintelui răsar câteva întrebări, la care am încercat să răspundem cu ajutorul analiştilor politici şi al experţilor în relaţii internaţionale. Prima: se dovedeşte Traian Băsescu, pe final de mandat, un preşedinte-jucător şi în relaţiile externe?
     

    Cititi mai multe pe www.adevarul.ro

  • PMP îi cere preşedintelui Băsescu să retrimită Parlamentului legea de reducere a CAS

     “PMP solicită preşedintelui României retrimiterea legii privind reducerea CAS pentru a fi rediscutată în Parlament, constatând după trei săptămâni de dezbatere publică că cei de la guvernare nu au capacitatea de a oferi argumente privind sustenabilitatea acestui proiect şi afirmaţiile politice şi ale mediului de afaceri trebuie avute în vedere în acest proiect”, a precizat Cristian Diaconescu.

    El a arătat că guvernanţii au oferit o serie de explicaţii transmise pe diverse căi, dar este vorba despre “o mare minciună şi un dispreţ faţă de o motivare economică decentă”.

    “Observăm câtă neseriozitate, bătaie de joc ce perverteşte o măsură interesantă şi necesară, lăsând-o doar ca un manifest politic”, a mai spus Diaconescu..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: România doreşte redefinirea relaţiei NATO-Rusia, la Summit-ul Alianţei din septembrie

     Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Aeroportul ”Henri Coandă”, înainte de plecarea la Varşovia, că un subiect aflat pe ordinea de zi a Reuniunii şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est se referă la pregătirea Summit-ului NATO care va avea loc în luna septembrie, în Marea Britanie.

    Şeful statului a arătat că România are opt priorităţi legate de acest summit şi a afirmat că prima prioritate este adoptarea de măsuri concrete pe termen lung şi echilibrarea geografică a resurselor militare ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul Uniunii Europene.

    ”În speţă, nu am dori o diminuare a resurselor pentru flancul estic, în detrimentul resurselor alocate zonei nordice, ţările blatice şi Polonia. Deci şi România şi Bulgaria ar trebui tratate cu atenţie, având în vedere în primul rând realităţile”, a precizat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu avea 10-15 cutii ”mai mari” cu documente în sediul PD

     ”Avea câteva documente. Erau 10-15 cutii mai mari cu documente. Ce conţineau nu ştiu. Probabil că nu e ceva important, pentru că altfel nu erau lăsate acolo”, au relatat sursele citate.

    Acestea nu au putut preciza dacă respectivele documente au fost luate din sediul PDL.

    Pe de altăă parte, reprezentanţii PDL contactaţi au apreciat că, de fapt, prin declaraţia referitoare la arhiva sa din Modrogan, preşedintele Băsescu a vrut să transmită mesajul că PDL nu este de încredere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Nu am putut desprinde imaginea Ioanei Petrescu de cea a fiicelor mele, o tratez cu respect

     Preşedintele a menţionatt că i s-a reproşat, după consultările cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul de Finanţe, la Palatul Cotroceni, că a fost ”prea didactic” în atitudinea faţă de ministrul Ioana Petrescu.

    ”Mi s-a reproşat atitudinea faţă de doamna ministru Ioana Petrescu. Vă rog să mă credeţi că niciodată nu am putut să desprind imaginea ei, nici la Cotroceni, nici după, de imaginea fiicelor mele. Am tratat-o şi am să o tratez cu respectul pe care îl dau şi fetelor mele, este un om tânăr care poate a ratat puţin”, a spus Băsescu.

    El a continuat: ”Poate a vrut să acopere lipsa de cunoştinţe şi capacitatea de a face performanţă sub sloganuri politice, mai ales cele de a doua zi, de la televizor, dar este un copil care poate să înveţe şi baza teroretică îi poate da şanse. Nu a fost deloc o atiutdine de profesor către elev, aşa cum a subliniat presa, ci de tată către copil”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro