BusinessMagazin

Tag: top

  • Care sunt ţările ce vor deveni super-puterile lumii după ultimele crize economice. Cum schimbă Brexitul şi coronavirusul topul ţărilor care controlează economia mondială

    În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com.

    Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

    Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

    Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

    Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL>>>>>>

  • Care sunt cele două oraşe din România care au luat faţa marilor capitale ale lumii, precum Londra şi Paris, şi au lăsat în urmă Bucureştiul

    Timişoara şi Cluj-Napoca au fost nominalizate în top 20 de oraşe din lume în care se poate trăi sănătos în 2021, într-un clasament realizat de compania britanică de brokeraj şi consultanţă DOT Zinc.

    Specialiştii companiei au analizat o multitudine de factori, printre care rata obezităţii, durata de viaţă, criminalitatea, poluarea, serviciile medicale, costul unui kilogram de mere, siguranţa cetăţeanului, precum şi numărul de ore de expunere la soare într-un an.

    Fiecăruia dintre aceste aspecte i-a fost atribuit un scor în baza metodologiei autorilor, care a condus către un scor total. În topul de la începutul anului 2021, pe locul întâi se situează oraşul Valencia din Spania, cu un punctaj total de 2318 puncte.

    Valencia a fost nominalizat drept principalul oraş în care se poate trăi sănătos, iar autorii topului notează că este vorba despre un cumul de factori.

    „Oraşul are o climă ideală. Nu este nici prea cald, nici prea frig şi este împânzit de zone verzi care îmbunătăţesc calitatea aerului. De asemenea, oamenii din Valencia se bucură de multe ore de expunere la soare pe an, ceea ce contribuie la starea de sănătate”, notează Salman Haqqi, specialist în cadrul DOT Zinc.

    Situate pe locurile 15, respectiv 16, oraşele Timişoara şi Cluj-Napoca au obţinut scoruri totale de 1932, respectiv 1925 de puncte, situându-se în faţa unor oraşe precum Helsinki, Copenhaga, Munchen, Praga şi Oslo.

  • Cele două oraşe din România care au luat faţa marilor capitale ale lumii, precum Londra şi Paris, şi au lăsat în urmă Bucureştiul

    Timişoara şi Cluj-Napoca au fost nominalizate în top 20 de oraşe din lume în care se poate trăi sănătos în 2021, într-un clasament realizat de compania britanică de brokeraj şi consultanţă DOT Zinc.

    Specialiştii companiei au analizat o multitudine de factori, printre care rata obezităţii, durata de viaţă, criminalitatea, poluarea, serviciile medicale, costul unui kilogram de mere, siguranţa cetăţeanului, precum şi numărul de ore de expunere la soare într-un an.

    Fiecăruia dintre aceste aspecte i-a fost atribuit un scor în baza metodologiei autorilor, care a condus către un scor total. În topul de la începutul anului 2021, pe locul întâi se situează oraşul Valencia din Spania, cu un punctaj total de 2318 puncte.

    Valencia a fost nominalizat drept principalul oraş în care se poate trăi sănătos, iar autorii topului notează că este vorba despre un cumul de factori.

    „Oraşul are o climă ideală. Nu este nici prea cald, nici prea frig şi este împânzit de zone verzi care îmbunătăţesc calitatea aerului. De asemenea, oamenii din Valencia se bucură de multe ore de expunere la soare pe an, ceea ce contribuie la starea de sănătate”, notează Salman Haqqi, specialist în cadrul DOT Zinc.

    Situate pe locurile 15, respectiv 16, oraşele Timişoara şi Cluj-Napoca au obţinut scoruri totale de 1932, respectiv 1925 de puncte, situându-se în faţa unor oraşe precum Helsinki, Copenhaga, Munchen, Praga şi Oslo.

  • Care sunt cele mai sigure companii aeriene cu care să zburaţi în 2021. Măsurile de siguranţă legate de pandemia de COVID-19, unul dintre criteriile analizate

    În urma apariţiei pandemiei de COVID-19, pasagerii care au ales să călătorească cu avionul au fost nu doar mult mai puţini, ci şi mai selectivi.

    AirlineRatings.com realizează anual un top al celor mai sigure companii aviatice, analizând în acest sens 385 de transportatori din întreaga lume, şi pentru întocmirea căruia ia în calcul numeroşi factori, precum accidente, incidente grave, audituri de la organele de conducere din industria aviatică, audituri guvernamentale şi vârsta flotei.

    Pentru 2021, titlul de cel mai sigur operator aerian a fost acordat companiei aeriene australiene Qantas. Printre condiţiile impuse de Qantas în contextul pandemiei se numără obligativitatea urmării unui curs de şase zile pentru piloţii care nu au zburat în ultima vreme ca urmare a opririi aeronavelor la sol. Din cele şase zile de curs, una este dedicată stării de bine a acestora, pentru a se întoarce cu forţe proaspete în cabine.

    Operatorul a deţinut titlul de cea mai sigură companie aeriană din lume şi între anii 2014-2017, statut care i-a fost acordat din nou în 2019 şi 2020. În 2018, AirlineRatings a declarat că nu poate găsi un câştigător clar şi a ales să claseze operatorii din top 20 pe aceeaşi poziţie, deoarece în anii anteriori, după alegerea câştigătorului, urma pur şi simplu listarea în ordine alfabetică a celorlalte companii din top.

    În 2021 însă, sistemul de rating a fost uşor ajustat, pentru a permite o precizie mai mare. „În ultimii doi ani am devenit conştienţi de faptul că unele companii aeriene, care au trecut de auditurile bi-anuale de siguranţă, nu urmau însă zi de zi regulile operaţionale solicitate de auditori”, spune Geoffrey Thomas, editor-in-chief al
    AirlineRatings, citat de CNN.

    Publicaţia a analizat, de asemenea, înşelătoriile legate de licenţele acordate în mod fraudulos piloţilor şi acuzaţiile de luare de mită. „Accidentele şi incidentele reprezintă cinci din ratingul nostru de şapte stele, măsurile de siguranţă legate de pandemia de COVID-19 fiind unul din celelalte două criterii analizate, alături de auditul pentru contabilitate”,  spune Thomas.

    El adaugă că, în ultimele luni, călătorii se concentrează şi mai mult pe siguranţa companiilor aeriene, ca urmare a pandemiei. „Şi nivelul nostru de anchetares-a triplat în ultimele şase luni cu privire la o varietate de probleme de siguranţă, nu doar legate de COVID-19”, spune Thomas. Într-un top separat, AirlineRatings a evidenţiat şi cele mai sigure companii aeriene low cost, listând primele 10 în ordine alfabetică. Acestea sunt: Air Arabia, Allegiant, EasyJet, Frontier, Jetstar Group, Jetblue, Ryanair, Vietjet, Westjet şi Wizz Air.

    Iată care sunt cele mai sigure companii aeriene de linie din acest an, potrivit AirlineRatings:
    1. Qantas
    2. Qatar Airways
    3. Air New Zealand
    4. Singapore Airlines
    5. Emirates
    6. EVA Air
    7. Etihad Airways
    8. Alaska Airlines
    9. Cathay Pacific Airways
    10. British Airways
    11. Virgin Australia/Virgin Atlantic
    12. Hawaiian Airlines
    13. Southwest Airlines
    14. Delta Air Lines
    15. American Airlines
    16. SAS
    17. Finnair
    18. Lufthansa
    19. KLM
    20. United Airlines
     

  • Un român din cinci este deranjat de vecinii zgomotoşi. Topul ţărilor cu vecini gălăgioşi

    Un român din cinci este deranjat de zgomotul făcut de vecini, potrivit unei statistici realizate de Eurostat. Românii sunt pe locul şapte în topul european, cei mai deranjaţi de vecini fiind maltezii, olandezii şi nemţii.

    Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, un român din cinci este deranjat de zgomotul făcut de vecini. Românii stau mai prost cu nervii în comparaţie cu ungurii şi bulgarii, dar mai bine decât olandezii şi germanii.

    Adeon are 23 de ani şi este din Bucureşti. Pentru că lucrează într-o cafenea, trebuie să fie devreme la muncă şi are nevoie de odihnă. În ultima lună nu s-a putut bucura prea mult de linişte din cauza vecinilor care şi-au renovat apartamentul.

    „Garsoniera de vis-à-vis, în care erau nişte muncitori care lucrau, nu ştiu dacă aveau sau nu autorizaţie, dar pur şi simplu se auzea îngrozitor, adică la 5 dimineaţă deja începeau, până la 6, 7, 8. Ciocane, bormaşină, orice, nu ştiu, înjurături”, spune Adeon.

    El nu e singurul care se plânge de zgomotul făcut de vecini.

    „La ordinea zilei este bormaşina. Avem nişte interval în care e linişte, în rest…”, spune Ioana, 27 de ani, din Capitală.

    Însă cei mai deranjaţi de zgomotul din vecini sunt locuitorii din Malta, Olanda şi Germania cu procente de aproximativ 30%. Plângerile vin în special din partea celor care locuiesc singuri. 25% dintre orăşeni au probleme cu vecinii, faţă de 10% dintre cei care locuiesc în mediul rural.

    Topul locuitorilor deranjaţi de vecini zgomotoşi este următorul: Malta – 28,3%, Olanda– 26,6%, Germania– 26,1%, Portugalia– 22,7%, Luxemburg– 20,2%, Danemarca- 20%, România– 18%, Ungaria– 9,7% şi Bulgaria– 8,9%.

  • O melodie lansată în urmă cu 36 de ani, pe primul loc în topurile muzicale din 2021

    O melodie îndrăgită de sărbători este pe primul loc în topurile muzicale, după 36 de ani. Melodia Last Christmas a formaţiei Wham! a fost primul număr 1 în anul 2021. Este pentru prima dată când piesa urcă în vârful topului, la 36 de ani de lansare.

    Anul 2021 a început într-un mod total neaşteptat. Primul număr 1 în topurile muzicale este o piesă lansată în urmă cu 36 de ani. Este vorba despre melodia Last Christmas a trupei Wham! care în ultima săptămână a fost ascultată de aproape 10 milioane de ori. Astfel, a urcat pe prima poziţie în clasamentele muzicale, anunţă Daily Mail.

    Este prima dată când piesa urcă pe această poziţie, reuşind să doboare un record. Până acum, piesa Amarillo de la Tony Christie era cea care a avut nevoie de cel mai mult timp pentru a ajunge numărul 1. Amarillo a urcat pe primul loc la 33 de ani de la lansare.

    Melodia Last Christmas a fost compusă de George Michael, cel care a murit chiar în ziua de Crăciun în urmă cu patru ani. Andrew Ridgeley, colegul lui George Michael din trupa Wham! a scris, pe Twitter, după anunţ: „Este un tribut meritoriu pentru geniul lui George şi o reuşită de care ar fi fost mândru şi încântat”.

  • Telemunca, cuvântul cheie al anului 2020. Topul celor mai importante evenimente din piaţa muncii în acest an

    Anul 2020 a avut un cuvânt greu de spus pe piaţa muncii din România, iar în primele şase-şapte luni din an pandemia a trimis să muncească de acasă aproape un sfert dintre angajaţii din economia locală, conform statisticilor europene. Companiile spun că au în plan să extindă munca de acasă sau telemunca şi după ce va trece pandemia, astfel că ”noul normal” ar putea însemna munca de la masa din bucătărie sau din sufragerie.

    Telemunca, cuvântul cheie al pandemiei

    Procentul angajaţilor români care lucrează de acasă a ajuns la 24% din numărul total al angajaţilor din economia locală în iulie 2020, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Numărul contractelor de muncă cu clauză de telemuncă a ajuns la 32.521 pe 1 noiembrie, conform datelor de la Inspecţia Muncii, transmise la solicitarea ZF, un semn că organizaţiile din economia locală se pregătesc pentru a le permite angajaţilor să continue să lucreze în regim de tele­muncă şi după finalul pan­demiei.

    Kurzarbeit, program redus după model german

    Printre măsurile de sprijin luate de autorităţile locale pentru a ajuta mediul de afaceri să treacă cu bine de criza creată de pandemia de COVID-19 este şi un program de muncă flexibilă, inspirat din modelul german Kurzarbeit, prin care guvernul asigură plata unei părţi a salariului brut al angajatului căruia i se reduce programul de lucru.

    Rata şomajului, tot mai sus

    Rata şomajului în România a ajuns la 5,2% în al treilea trimestru al anului, cu 472.000 de persoane care au rămas fără un loc de muncă. Cea mai mare valoare a ratei şomajului a fost înregistrată în luna iulie, când crescut la 5,4%, cel mai înalt nivel din 2016. Numărul şomerilor în luna iulie 2020 a ajuns la 484.000, în creştere cu 10.000 faţă de luna iunie, şi în creştere cu 33% faţă de iulie 2019, când erau 362.000 de şomeri înregistraţi, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Numărul de salariaţi din economie scade         

    Numărul total al salariaţilor din economia locală a ajuns la 4,92 milioane în octombrie 2020, în scădere cu 63.700 de persoane comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. 

    Salariul mediu  creşte şi în criză

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.343 de lei în octombrie 2020, cu 7,3% mai mare comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent. Faţă de luna trecută, salariul mediu net a crescut cu 22 de lei, respectiv 0,7%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Salariile IT-iştilor au început să scadă

    Angajaţii din sectorul de IT din România au avut un salariu mediu net de aproape 7.700 de lei în octombrie 2020, revenind la conducerea clasamentului salariilor din economia locală, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cu toate acestea, salariile din IT nu au crescut faţă de luna precedentă, ba chiar au scăzut cu 1%, de la 7.750 de lei în septembrie, la 7.674 în octombrie.

    Curierii, din ce în ce mai căutaţi, dar plătiţi aproape la fel

    Cele mai mici salarii din industria locală de transporturi şi depozitare sunt cele ale angajaţiilor cu activităţi poştale şi ale curierilor, de aproape 2.360 de lei în septembrie 2020, în creştere cu doar 11,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Firmele de curierat au înregistrat creşteri puternice ale activităţii în pandemia de COVID-19. Companiile de poştă şi curierat au avut afaceri de 5,2 miliarde de lei în 2019, iar ritmul de creştere s-ar putea dubla în acest an, cifra de afaceri a companiilor urmând să atingă pragul de 6 miliarde de lei, conform unei analize KeysFin. 

     Numărul muncitorilor asiatici, în scădere

    Până în luna octombrie a acestui an, circa 16.000 de muncitori asiatici au venit la muncă în România dintr-un contingent de 30.000, după cum spunea Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions, agenţie de recrutare şi plasare de personal din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Indonezia şi Filipine.

    Cererea de joburi depăşeşte oferta

    Numărul candidaţilor care aplică pe un job pe platforma de recrutare online eJobs a crescut considerabil în această perioadă, iar la începutul lunii noiembrie 150.000 de candidaţi concurau pentru cele circa 20.000 de locuri de muncă puse de bătaie de angajatori pe platformă, după cum explica Bogdan Badea, CEO al eJobs.

    Companiile vor abilităţi noi de la candidaţi

    Trendurile de pe piaţa muncii se schimbă, la fel şi cerinţele angajatorilor de la candidaţi. În perioada următoare, angajatorii vor cauta candidaţi cu abilităţi în zonele de e-commerce şi digital, retail, automatizări şi medicină, conform unui studiu al eJobs.

     

  • Topul celor mai scumpe şampanii existente pe piaţa din România. Preţul ajunge la 24.300 de lei, cât o maşină la mâna a doua sau o vacanţă exotică în doi

    România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă. Când vine vorba de consumul de vinuri cu bule şi mai ales de şampanie, piaţa locală nu este fruntaşă, apetitul pentru licori spumante crescând simţitor abia în ultimii ani.

    Vinul spumant în general şi şampania în particular revin an de an în atenţia consumatorilor cu ocazia sărbătorilor, ocazii perfecte pentru a savura licori cu bule. Deşi consumul de astfel de vinuri este pe un trend ascendent în România de mai mulţi ani, piaţa locală este mult în urma unor ţări precum Franţa sau Italia unde şampania ori prosecco se consumă frecvent, fără o ocazie anume, la o cină în oraş sau la o masă acasă cu prietenii.

    În România s-au consumat 9 milioane de sticle de vin spumant în 2018 (cele mai recente date), iar dintre acestea mai bine de un sfert erau deschise de Revelion, încă un semn că această piaţă e dependentă în continuare de astfel de evenimente, potrivit datelor de la biroul european de statistică Eurostat.

    Totuşi, apetitul tot mai mare al românilor pentru astfel de vinuri cu bule face ca piaşa să se diversifice şi să apară tot mai multe produse în ofertă. Pe cât de diversă e piaţa, pe atât de atât de diferite sunt şi preţurile.

    În acest context, cum alegi un vin spumant sau o şampanie (vin spumant produse în regiunea Champagne din Franţa)?

    “Cele mai bune şampanii sunt cele vechi de la case renumite, în producţie foarte limitată şi pe care le cumpărăm în alocaţii foarte mici cum ar fi Champagne Salon Le Mesnil, Egly Ouriet sau Agrapart. Însă, ca şi pentru vinuri, şi la şampanie trebuie respectate anumite asocieri gastronomice, iar unele necesită inclusiv decantare de cel puţin o oră pentru a lăsa aromele să se dezvolte perfect”, informează Cristian Preotu, proprietar Le Manoir, un grup cu mai multe afaceri în domeniul gastronomiei de lux, printre care şi magazinele Comptesse du Barry.

    Compania este şi unul dintre principalii jucători de pe piaţa de import şi distribuţie de vinuri.

    În prezent, în magazinele Comtesse du Barry, cea mai scumpă sticlă de vin spumant este Champagne Bollinger RD din 1988, de 150 cl, cu preţul de 14.800 lei, urmată de Champagne Salon Le Mesnil Blanc de Blanc din 2007, 150 cl, la 7.900 lei şi Champagne Bollinger Vieilles vignes francaises din 2009, 75 cl, care costă 5.500 lei.

    “Pe piaţa actuală din România, preţul unei şampanii bune începe de la 185 lei pentru o sticlă de 75 cl şi 120 lei pentru o sticlă de 37,5 cl. Pentru şampanii foarte bune preţurile sunt între 250 şi 300 lei. Pentru cşampaniile excepţionale, preţul începe de la 400 lei”, spune proprietarul Le Manoir, grupul sub umbrela căruia sunt reunite mai multe restaurante şi baruri precum reţeaua de magazine de vinuri şi gastronomie fină Comtesse du Barry, în România.

    Există însă şi şampanii al căror preţ ajunge chiar la 24.000 de lei, cât o maşină second-hand sau cât o vacanţă exotică în doi. Acesta este cazul unei sticle de şampanie de 600 cl (6 litri) sub brandul Dom Perignon, unul dintre cele mai cunoscute branduri de profil din lume, disponibilă în magazinul online finestore.ro. Următoarea ca preţ este o şampanie Armand de Brignac Rose la trei litri, care costă la reducere aproape 13.000 de lei. Preţul este redus cu 25%.

    Vinul spumant are o istorie îndelungată, iar România, deşi nu se ştie prea multe despre asta, a scris câteva pagini importante în această poveste. România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă – după Franţa, Germania şi Rusia, potrivit datelor ZF.

    Istoria zbuciumată a României a făcut mai dificilă crearea unui nume important in contextul global. Franţa este departe cel mai cunoscut producător şi singurul care realizează ceea ce este cunoscut sub numele de şampanie, vin produs doar în regiunea Champagne din Franţa. Restul este vin spumant sau vin cu bule, ce poartă diferite denumiri în diferite ţări din lume.

    Astăzi, în România spumantele reprezintă doar 1% din producţia de vin, dar tot mai mulţi jucători pariază pe segment. La nivel mondial, statele din UE sunt responsabile pentru 70-80% din volumele realizate de vin spumant. În România, se produc anual sub 50.000 de hectolitri de vin spumant, la o producţie totală de puţin sub 5 milioane hl de vin, conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV).

  • Topul celor mai mari tranzacţii din 2019. Care au fost cele mai importante dealuri de dinainte de pandemia de Covid-19

  • Elon Musk îl devansează pe Bill Gates în topul miliardarilor publicat de Bloomberg

    În clasamentul Bloomberg, Elon Musk l-a întrecut pe Bill Gates la avere. Musk are o avere de 127,9 miliarde de dolari. În topul bogaţilor făcut de Forbes, Musk se află pe locul al patrulea

    Elon Musk, fondatorul Tesla, l-a întrecut pe Bill Gates, fondatorul Microsoft în bogăţie. Aşa că Musk este acum al doilea cel mai bogat om de pe planetă, în clasamentul miliardarilor publicat de Bloomberg.

    Averea lui Musk a ajuns a depăşit 127 miliarde de dolari. Încă de la începutul anului, averea antreprenorului a crescut cu peste 100 miliarde de dolari. Iar într-o singură zi, Musk şi-a adăugat în cont 7,2 miliarde de dolari. Asta după ce preţul acţiunilor Tesla a crescut cu 6,5%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro