BusinessMagazin

Tag: toamna

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Lavinia Ivas, country manager la Douglas

    Sub conducerea sa, reţeaua s-a mărit cu 14 noi magazine, numărul acestora ajungând la 21, conform informaţiilor de pe site‑ul companiei.

    Despre parcursul său profesional, Lavinia Ivas spune că, pentru a ajunge la conducerea filialei locale a celui mai mare retailer de parfumerie din Europa, „nu a fost uşor: am muncit foarte mult, au fost şi perioade dificile, dar nu am încetat să învăţ, am creat şi coordonat echipe performante. Fiecare loc de muncă pe care l-am avut a însemnat o experienţă pentru mine“.

    Absolventă a ASE şi a unui EMBA în Global Management, care s-a derulat pe o perioadă de aproape doi ani în Austria, Rusia, China, India şi SUA, Lavinia Ivas a deţinut, înainte de a prelua conducerea Douglas, funcţia de director executiv al Pansiprod Medical. Anterior, vreme de zece ani, a lucrat în cadrul Sensiblu, companie în cadrul căreia a avansat pas cu pas.

  • Absolventa de ASE care a coordonat tranzacţii de peste 3 miliarde de euro conduce acum unul dintre cei mai mari jucători din piaţa pensiilor private

    Cariera în domeniul financiar bancar şi-a început-o în urmă cu 16 ani. De atunci, a acumulat expertiză pe piaţa de capital, în consultanţa financiară pentru fuziuni şi achiziţii, precum şi pentru finanţări structurate, şi a coordonat tranzacţii totale în valoare de peste 3 miliarde de euro. În perioada 2010 – 2013 a condus departamentul corporate finance advisory din cadrul UniCredit Corporate & Investment Banking România, iar anterior a ocupat mai multe poziţii executive şi manageriale în divizia de corporate şi investment banking a ING în România şi în Marea Britanie.

    În prezent, obiectivul principal al CEO-ului NN Pensii este să contribuie la dezoltarea unei culturi de economisire pe termen lung în România şi să sprijine românii să devină mai responsabili şi mai implicaţi privind pensia lor, asigurându-şi astfel un viitor financiar mai bun. Numărul de participanţi la fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) este estimat la aproximativ 6,8 milioane pentru finalul acestui an, în timp ce activele nete vor ajunge la 31 de miliarde de lei (6,9 miliarde de euro).

    Raluca Ţintoiu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi un MBA la London Business School.

  • Absolventa de ASE care a coordonat tranzacţii de peste 3 miliarde de euro conduce acum unul dintre cei mai mari jucători din piaţa pensiilor private

    Cariera în domeniul financiar bancar şi-a început-o în urmă cu 16 ani. De atunci, a acumulat expertiză pe piaţa de capital, în consultanţa financiară pentru fuziuni şi achiziţii, precum şi pentru finanţări structurate, şi a coordonat tranzacţii totale în valoare de peste 3 miliarde de euro. În perioada 2010 – 2013 a condus departamentul corporate finance advisory din cadrul UniCredit Corporate & Investment Banking România, iar anterior a ocupat mai multe poziţii executive şi manageriale în divizia de corporate şi investment banking a ING în România şi în Marea Britanie.

    În prezent, obiectivul principal al CEO-ului NN Pensii este să contribuie la dezoltarea unei culturi de economisire pe termen lung în România şi să sprijine românii să devină mai responsabili şi mai implicaţi privind pensia lor, asigurându-şi astfel un viitor financiar mai bun. Numărul de participanţi la fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) este estimat la aproximativ 6,8 milioane pentru finalul acestui an, în timp ce activele nete vor ajunge la 31 de miliarde de lei (6,9 miliarde de euro).

    Raluca Ţintoiu a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi un MBA la London Business School.

  • Sturgeon: Scoţia ar putea organiza un referendum privind independenţa în toamna anului 2018

    Sturgeon a spus că toamna anului 2018 ar fi “o perioadă rezonabilă” pentru ca Scoţia să organizeze un alt referendum privind independenţa, odată ce va exista un contur al unui acord privind ieşirea Marii Britanii din UE.

    “În acea perioadă, când va deveni clară schiţa unui acord privind ieşirea Marii Britanii din UE (…) cred că ar fi rezonabil ca Scoţia să aibă această alternativă dacă acesta este drumul pe care vrem să mergem”, a spus Sturgeon.

    Ea a adăugat că nu a fost luată deocamdată nicio decizie cu privire la data unui eventual referendum.

    Majoritatea britanicilor s-au pronunţat la limită în iunie 2016 în favoarea ieşirii din UE, însă cei mai mulţi locuitori ai Scoţiei au votat împotriva Brexit. Liderii scoţieni au semnalat în mai multe rânduri Guvernului Theresa May că ar putea organiza un nou referendum proindependenţă faţă de Marea Britanie, pentru a putea menţine Scoţia în Uniunea Europeană.

  • Comisia Naţională de Prognoză ajustează PIB-ul cu programul PSD

    Dacă în luna noiembrie – în varianta prognozei „de toamnă”, pe care se construise ultima rectificare bugetară – CNP estima o creştere economică de doar 4,3% pentru 2017, acum este anticipat un avans de 5,2%. Concret, Produsul Intern Brut (PIB) ar urma să fie de 815,2 miliarde de lei în 2017 (cifră estimată şi de PSD în programul de guvernare), faţă de estimarea din toamnă, de doar 807,7 miliarde de lei pentru PIB-ul anului 2017.

    Pe site-ul Comisiei, se precizează – în premieră – că CNP elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung „în corelare cu prevederile Programului de guvernare”, ale strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată Kviabryggja, închisoarea ocupată de bancheri

    Camera de interogatoriu în care s-a scris istoria recentă a Islandei este austeră, mobilată doar cu o masă, câteva scaune şi un computer. O cameră de luat vederi este prinsă de un perete, iar ferestrele duble blochează complet vuietul furtunilor care lovesc Golful Faxafloi şi Reykjavikul. 

    În această cameră procurorul special Olaf Hauksson, un om înalt şi bine făcut, cât un urs, şi-a petrecut ultimii şase ani cercetând tranzacţiile care au adus economia islandeză în pragul falimentului în toamna anului 2008. Pe aici s-au perindat unii dintre cei mai puternici bancheri din Islanda, executivi şi investitori pentru a răspunde întrebărilor lui Hauksson. În toamna anului 2008 cele mai mari trei bănci islandeze s-au prăbuşit în doar trei zile, în parte din cauza aranjamentelor ilegale făcute de executivii lor pe burse.

    „Manipularea pieţei“, explică Hauksson pentru Süddeutsche Zeitung. Întrebat ce s-a întâmplat până la urmă cu şefii celor trei bănci, Hauksson, fost poliţist într‑un oraş mărunt, obişnuit cu beţivii şi scandalagiii, schiţează un zâmbet sfidător: „Toţi sunt la închisoare. Au stat chiar aici“. Prin acest lucru este surpinzătoare Islanda. A condamnat la închisoare 29 de bancheri şi alte personaje din lumea financiară pentru infracţiuni care au condus la severa criză din 2008. Nicio altă ţară din lume nu are un astfel de palmares, nici măcar SUA, unde a izbucnit criza financiară mondială. De aceea Kviabryggja, închisoarea bancherilor, a căpătat o atenţie specială. Jurnaliştii de la Bloomberg i-au făcut o vizită.

    Kviabryggja nu este o închisoare clasică. Nu are nevoie de ziduri, de garduri de sârmă ghimpată sau de turnuri de observaţie pentru a-i împiedica pe puşcăriaşi să fugă. Izolată într-un peisaj bătut de vânturi, vechea fermă este străjuită de îngheţatul Atlantic de Nord pe de o parte şi de câmpurile de lavă acoperite de zăpadă pe de cealaltă. La est orizontul este dominat de Snaefellsjokull, un vulcan adormit sub acoperământul unui gheţar. Spre civilizaţie duce doar un drum.

    Kviabryggja este acum casa lui Sigurdur Einarsson, fostul preşedinte al băncii Kaupthing, şi a lui Hreidar Mar Sigurdsson, fost director financiar. Kaupthing este cea mai mare bancă islandeză. Bancherii îşi petrec acum timpul spălând rufe, făcând exerciţii în sala de gimnastică a închisorii şi navigând pe internet. Ei şi alţi doi colegi de breaslă întemniţaţi aici – Magnus Gudmundsson, fostul CEO al subsidiarei din Luxemburg a Kaupthing, şi Olafur Olafsson, acţionar important al băncii când aceasta s-a prăbuşit – pot face şi excursii afară, aşa cum au voie şi ceilalţi 19 „oaspeţi“ ai închisorii. Toţi au fost condamnaţi pentru infracţiuni fără violenţă.

    Pentru un om de rând s-ar putea să nu fie o viaţă prea grea, însă este ceva cu totul diferit faţă de zilele de dezmăţ când bancherii găzduiau petreceri pentru clienţi pe iahturi în Monte Carlo şi angajau cântăreţi legendari precum Tom Jones pentru a-şi încânta invitaţii la galele londoneze.

    Einarsson, Sigurdsson, Gudmundsson şi Olafsson s-ar putea să aibă noi colegi. Procurorul Hauksson va avea grijă de asta. În martie biroul său a pus sub acuzare cinci persoane pentru fraudă şi manipularea pieţei. Unul dintre ei este Larus Welding, fostul CEO al băncii Glitnir. Hauksson mai are în lucru încă vreo şase cazuri care au legătură cu criza financiară.

    Tragerea la răspundere a bancherilor vinovaţi ar fi trebuit să fie un rezultat satisfăcător pentru cei 333.000 de locuitori ai Islandei. Însă un scandal privind vânzări secrete de acţiuni de către cea mai mare bancă a ţării trezeşte temeri că încă nu a fost eradicat capitalismul de cumetrie, cel care a adus economia la dezastru. Ascensiunea unei formaţiuni politice antisistem denumite Partidul Piraţilor arată că furia persistă sub suprafaţa revenirii economice.

    „Societatea încă nu are încredere. Nu are încredere în politicieni, nici în instituţii şi nici în partide“, explică Stefan Olafsson, profesor de sociologie la Universitatea Islandeză. 

    O fi Islanda o ţară la capăt de lume cu o populaţie cât un oraş de mărime medie, dar ea trece prin acelaşi tip de revoltă populistă care zdruncină guvernele din Occident.

    „Politicienii au dezamăgit. Au permis să se întâmple aceste lucruri, tot acest exces şi toată această lăcomie, şi ca datoriile să se adune“, adaugă Olafsson.

    În urmă cu doar un deceniu, statu-quo-ul Islandei era foarte diferit. Cele mai mari trei bănci, după ce s-au scuturat de zeci de ani de disciplină financiară într-un spasm de dereglementare în anii 2000, au asaltat piaţa internaţională a datoriilor aşa cum n-au mai facut-o niciodată. Binecuvântate cu ratinguri maxime şi cu acces la Zona Economică Europeană, trioul s-a îndatorat cu 14 miliarde de euro doar în 2005, dublu faţă de 2004. Au plătit cu doar 20 de puncte de bază peste ratele de dobândă de referinţă, potrivit comisiei speciale de investigaţie a parlamentului. Băncile au devenit astfel maşini de făcut bani. Banii împrumutaţi erau daţi mai departe ca împrumuturi cu dobânzi mari. Capitalul propriu a ajuns în 2007 la o rentabilitate de invidiat, de aproape 20%. Inundate cu credite, familiile islandeze au început să-şi cumpere apartamente în Londra, să meargă în vacanţe de cumpărături la Paris şi au împânzit străzile din Reykjavik cu Range Rover-uri. În 2008 activele băncilor islandeze deveniseră de 10 ori mai mari decât economia ţării.

    Apoi a venit criza şi odată cu ea paralizia pieţelor din întreaga lume. Băncile şi-au pierdut accesul la finanţarea pe termen scurt şi nu şi-au mai putut gestiona propriile datorii. Valoarea coroanei islandeze s-a prăbuşit, făcând creditele denominate în monedă străină mult prea scumpe.

    Kaupthing, Landsbanki şi Glitnir au intrat în incapacitate de plată a unor datorii echivalente cu 85 de miliarde de dolari în octombrie 2008, iar gospodăriile şi-au pierdut mai mult de o cincime din puterea de cumpărare.

    Cetăţenii au atacat clădirea istorică parlamentului cu ouă şi pietre. Birna Einarsdottir, director de marketing al Glitnir, a fost numită în acea lună CEO al Islandsbanki, o bancă nouă creată din activele islandeze ale Glitnir după ce creditorii au preluat controlul ei.

  • AFI Europe închiriază 5.200 mp brandului Peek&Cloppenburg în AFI Cotroceni

    În 2017, AFI Cotroceni va finaliza lucrările de expansiune, prin care va adăuga suprafeţei închiriabile 6.800 de mp, ajungând astfel la o suprafaţă totală de aproximativ 90.000 mp. De asemenea, centrul comercial realizează lucrări de extindere şi în zona parcării. După finalizarea acestora, în luna mai, parcarea AFI Cotroceni va ajunge la un număr de aproximativ 3.000 de locuri.

    „Ne bucurăm să anunţăm deschiderea Peek&Cloppenburg, o ancoră importantă în zona brandurilor de fashion premium pe care le găzduim în centrul nostru comercial. Este un pas semnificativ pentru noi, ce se încadrează în extinderea cu 6.800 de metri pătraţi a  mallului”, a declarat Sorin Scîntei, General Manager AFI Cotroceni. 

    Peek&Cloppenburg este unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri de fashion, cu o reţea de peste 100 de magazine, prezent în 15 ţări. Brandul european are o tradiţie de peste un secol pe piaţă şi comercializează produse pentru bărbaţi şi femei.

    În 2016, AFI Cotroceni a avut un venit operaţional net de peste 25 milioane de euro în primele 9 luni, rezultate mai mari cu 10% faţă de cele înregistrate în aceeaşi perioadă din 2015. Centrul comercial a fost evaluat, la 30 septembrie 2016, la 467 de milioane de euro, o creştere de 7,6% în comparaţie cu 2015. În plus, numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, în primele nouă luni, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%.  

  • AFI deschide un magazin Peek&Cloppenburg în toamnă

    AFI Cotroceni va deschide în toamnă un magazin al retailerului de modă Peek&Cloppenburg, într-o suprafaţă de 5.200 de metri pătraţi, dispuşi pe două etaje, scrie Ziarul Financiar

    În 2017, AFI Cotroceni va finaliza lucrările de expansiune, prin care va adăuga 6.800 mp, ajungând astfel la o suprafaţă totală de aproximativ 90.000 mp. De asemenea, în urma extinderii, parcarea mallului va ajunge în total la 3.000 de locuri.

    Anul trecut, AFI Cotroceni a avut un venit operaţional net de peste 25 de milioane de euro în primele nouă luni, cu 10% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului anterior. Centrul comercial a fost evaluat, la 30 septembrie 2016, la 467 de milioane de euro, o creştere de 7,6% în comparaţie cu 2015. Numărul vizitatorilor din mall a crescut cu 5,5%, în primele nouă luni, cu o rată de ocupare a centrului comercial de 99%.

  • Povestea finanţistului pasionat de modă

    După ce a lucrat mai bine de zece ani cu cifrele, ca angajat şi consultant financiar, Adrian Dumitrescu a schimbat la 180 de grade miza ca antreprenor şi s-a orientat către o afacere cu mai mult iz artistic decât analitic. A pariat pe achiziţia unei francize a brandului portughez de haine pentru femei Lanidor şi a investit 200.000 de euro în magazinul deschis în toamna acestui an. Antreprenorul îşi propune să ajungă la vânzări de circa 300.000 de euro în 2017 şi să deschidă an de an alte două spaţii.

    Cele două fete ale antreprenorului au constituit sursa de inspiraţie în demararea acestei afaceri, pentru care Adrian Dumitrescu s-a asociat cu cumnatul său, Cătălin Gherasim. „Ne-am dorit să aducem ceva nou pe piaţă, să ne orientăm spre alte domenii, şi ne-am gândit la fetele mele, nepoatele lui. Ne-am dori să ducă mai departe ceea ce construim noi acum, mai ales dacă activăm în industria fashion”, spune Adrian Dumitrescu, managing partner al QAZ Fashion Retail, firma sub care operează prima franciză Lanidor din România. Magazinul şi-a deschis uşile pe 1 septembrie, odată cu gazda sa, noul centru comercial ParkLake din Titan. „Cred că lumea chiar este interesată de modă, vor să poarte mereu ceva mai frumos, mai nou. Aşa că, în urmă cu doi ani, ne-am gândit să schimbăm registrul şi am căutat o franciză de fashion inexistentă în ţară”, povesteşte Dumitrescu, care are deja experienţă în antreprenoriat. Economist la bază, spune că a pornit ca salariat într-o multinaţională şi a evoluat, pas cu pas, până când a simţit nevoia să facă mai mult pentru el şi familia sa. Aşa că, în urmă cu cinci ani, a părăsit statutul de angajat şi şi-a fondat propria firmă de consultanţă fiscală, pe care o deţine şi în prezent. Totuşi, în urmă cu doi ani, s-a hotărât să abordeze antreprenoriatul şi din alt punct de vedere. Iar împreună cu Cătălin Gherasim, cumnatul său, au pariat pe fashion, un domeniu în creştere, cu o valoare anuală estimată la 16 miliarde de lei.

    „La banii pe care îi aveam în momentul respectiv, trebuia să căutăm un partener pe măsură. Şi acesta a fost Lanidor”, spune Dumitrescu, cu referire la faptul că aveau disponibili doar 100.000 de euro. Motivul principal pentru alegerea brandului au fost condiţiile de accesare a francizei, dar a contat foarte mult şi interesul portughezilor de a intra pe piaţa românească. „Până la urmă a fost o situaţie în care am avut de câştigat atât noi cât şi ei”, punctează antreprenorul. Cu o investiţie de 200.000 de euro (pentru diferenţa necesară au contractat un credit bancar), după aproximativ un an de tatonări cu grupul protughez, antreprenorul a preluat franciza şi a semnat cu Sonae Sierra – dezvoltatorul mallului ParkLake – contractul pentru deschiderea magazinului. Povestea finanţării a fost plină de peripeţii, spune el, deoarece a încercat să obţină un credit de la mai multe bănci, majoritatea reticente în a sprijini un start-up. În cele din urmă a reuşit să obţină jumătate de sumă, restul fiind completat din fonduri proprii.

    La aproape trei luni de la deschidere, francizatul spune că rezultatele sunt sub aşteptări. Cu un bon mediu de circa 200 de lei, primul magazin Lanidor din România se află încă sub un con de umbră din cauza popularităţii scăzute. „Primul motiv este noutatea brandului pe piaţă. Consumatorul, dacă nu ştie brandul, nu cunoaşte nici calitatea acestuia. Cred că din moment ce va cumpăra un produs şi va vedea cum se comportă în timp, va deveni client fidel.” Pe de altă parte, rezultatele slabe sunt date şi de lipsa promovării suficiente a mall-ului gazdă, consideră Dumitrescu: „Mallurile operate de Sonae în Lisabona sunt promovate într-un stil foarte agresiv. Nu ştiu de ce nu face acest lucru şi aici. Chiar este un mall foarte frumos şi ar fi păcat să nu câştige vizibilitate. Practic, sunt doi factori, două branduri – deopotrivă centrul comercial şi magazinul nostru – care trebuie să crească”, adaugă antreprenorul.

    Cei doi asociaţi au însă perspective sunt optimiste şi îşi menţin ţinta de 300.000 de euro propusă ca nivel al cifrei de afaceri pentru finele primului an de funcţionare. Iar în toamna lui 2017, antreprenorii vor să deschidă al doilea magazin Lanidor, tot în Capitală, în mallul Sun Plaza. Cât despre profit, acesta este aşteptat după doi ani, la sfârşitul lui 2018. „Dorinţa noastră este de a deschide câte două unităţi pe an, însă asta depinde mult şi de rezultate”, spune antreprenorul. În cazul în care situaţia nu va fi prea roz, ar începe măcar cu o nouă locaţie pe an.