Tag: titlu

  • Maşina care a fost produsă in doar 8 exemplare. Cea mai importantă este detinută de un miliardar român

    Maşina a fost restaurată în atelierul Ţiriac Collection, în 18 luni. Aceasta are caroseria numărul 1 dintre cele două unităţi produse în anul 1939. Caroseria poartă semnătura Fleetwood. În plus, maşina este dotată cu un radio “Motorola” original.  Cadillac Series 90 a fost produs în doar 8 exemplare.

    Modelul Cadillac V16 este recunoscut astăzi ca fiind unul dintre cele mai bune automobile din epoca antebelică.  „The Classic Car Club of America” evaluează toate modelele V16  la categoria „CCCA Full Classics”, un rating rezervat numai celor mai bune automobile din perioada 1925-1948.

    GALERIE FOTO CADILLAC 

  • Ţara apropiată de România care este suspectată că ar fi în spatele atacului cibernetic ce a paralizat Ucraina şi a afectat şi companii din România

    Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că  pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac,  care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.

    „Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.

    În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată.  Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.

    Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul  JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar   a ceea ce va veni în viitor”. 

  • Ţara apropiată de România care este suspectată că ar fi în spatele atacului cibernetic ce a paralizat Ucraina şi a afectat şi companii din România

    Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că  pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac,  care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.

    „Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.

    În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată.  Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.

    Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul  JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar   a ceea ce va veni în viitor”. 

  • Putin e mic copil: cine este de fapt cel mai sportiv lider al lumii? – GALERIE FOTO

    Chiar dacă îi place să călărească topless sau să facă scufundări, liderul de la Kremlin pare să fie depăşit de prim-ministrul canadian, Justin Trudeau.

    Pe contul său de Instagram apar numeroase imagini cu el jucând rugby, pregătindu-se pentru meciuri de box sau chiar făcând o serie de flotări pe o masă de conferinţe.

  • Profesori de la Princeton, Harvard şi Yale îţi spun ce cărţi ar trebui să citeşti

    Dascăli din cele mai importante 10 universităţi americane au împărtăşit celor de la Business Insider titlul cărţii pe care ei o consideră esenţială.

    Jill Abramson, Harvard: “Stilul paranoic în politica americană”, de Richard Hofstadter

    James Berger, Yale: “Orfeo”, de Richard Power

    Eric Maskin, Harvard şi Maurice Schweitzer, Universitatea din Pennsylvania: “Proiectul desfacerii”, de Michael Lewis

    David B. Carter, Princeton: “Strategia conflictului”, de Thomas Schelling

    WJT Mitchell, Universitatea Chicago: “O teorie a dronelor”, de Gregoire Chamayou

    Kenneth Warren, Universitatea Chicago: “Racecraft: Sufletul inegalităţii în viaţa americană”, de Karen E. Fields şi Barbara J. Fields

    Harold Bloom, Yale: Totul de Shakespeare

  • Bucureştiul se pregăteşte de festival şi ridică pretenţii la titlul de capitală a evenimentelor muzicale din România

    ”Planurile pentru un festival în Bucureşti le am de vreo doi ani. Dar este un eveniment foarte scump, fiind comercial; e scump din cauza artiştilor, pentru că cei de mainstage de EDM (electronic dance music – n.red.) cer foarte mult, între 200.000 şi 250.000 de euro. Să cheltuieşti un milion în avans e o problemă“, povesteşte Ioan Borzea.

    Prima ediţie a Sunwaves a avut loc în 2007, iar de atunci se află pe lista festivalurilor care nu trebuie ratate de iubitorii muzicii electronice. De-a lungul ultimilor 10 ani, la Sunwaves au pus muzică unii dintre cei mai de notorietate DJ ai lumii: Ricardo Villalobos, Richie Hawtin, DJ Sneak, Carl Cox sau Marco Carola sunt doar câţiva dintre cei care au urcat la pupitrul festivalului. Anul acesta, cea de-a 21-a ediţie a durat patru zile şi s-a desfăşurat pe plaja Crazy Beach din Mamaia Nord, din line-up făcând parte DJ români şi internaţionali, din ţări precum Germania sau Italia. Muzica de acest gen are din ce în ce mai mult succes în România, ca dovadă şi apetitul tot mai mare pentru evenimentele organizate în Cluj sau Iaşi. Cum a rămas, atunci, Bucureştiul în urmă? Ioan Borzea vorbeşte de patru festivaluri care s-au anulat, existând chiar şi discuţii ca Untold să vină în Capitală. Mai exact, au fost cinci evenimente în competiţie, dar Timeshift este singurul proiect rămas în picioare.

    Astfel, prima ediţia a Timeshift se va desfăşura la Romexpo, în perioada 20-23 iulie. Festivalul este prevăzut cu patru scene: Mainstage, unde vor avea loc evenimentele principale, scena Kristal, amplasată în pavilionul central, scena Control – unde vor fi şi artişti din clubul cu acelaşi nume – şi scena a patra, care va fi destinată genurilor drum’n’bass şi trance. Scena principală va fi în aer liber, iar muzica va ţine până la 2 dimineaţa, în vreme ce două dintre scene vor fi amenajate în corturi. ”Puteam să iau şi pavilioane, dar să băgăm oamenii în interior, în plină vară, în iulie, e destul de complicat. Aşa, scenele sunt deschise de la 9 seara la 7 dimineaţa“, spune Ioan Borzea.

    Primul artist care va apărea în cadrul evenimentului a fost contactat în decembrie, iar festivalul în forma actuală i-l datorează de fapt lui David Guetta. ”Noi am vrut iniţial să îl facem în septembrie şi să îl numim Equinox, pentru că era exact în zilele în care oamenii din Bucureşti îşi terminau vacanţele, şcolile începeau din nou şi aşa mai departe. Dar Guetta ne-a zis că are două date libere: 21 şi 22 iulie; în momentul respectiv ne-am mutat în iulie.“

    Lista de artişti care vor fi prezenţi la Timeshift e destul de lungă, dar trebuie menţionaţi măcar o parte dintre ei: David Guetta, DJ Snake, Above and Beyond, Orbital, Faithless, Markus Schulz, Chicane sau Loco Dice; toţi sunt nume cunoscute în lumea muzicii electronice. ”Am ales să reprezentăm curentele importante din muzica electronică, din punctul acesta de vedere am încercat să fim stricţi“, spune Ioan Borzea. ”Avem cinci promoteri diferiţi: unul pe trance, unul pe drum’n’bass, unul este pe indie, cei de la Control şi noi. Toţi îşi fac reclamă pe reţelele de socializare, dar noi coordonăm totul.“

    Bugetul festivalului se ridică la 2 milioane de euro, mare parte a banilor fiind destinată onorariilor cerute de artişti. ”În rest, logistica e cam la fel, din punct de vedere tehnic te costă mult doar scena principală. OK, preţurile noastre sunt mult mai mici decât cele ale Untold pentru că noi facem asta de ani de zile, avem parteneri cu care lucrăm de mult.“

    Preţul biletelor este mai mic decât în cazul altor festivaluri, ”pentru că este prima ediţie a festivalului şi vreau cantitate, aş vrea să îşi permită oricine; decât 20.000 de oameni care să dea 300 de lei pe un bilet, mai bine 40.000 de oameni cu bilete de 200 de lei.“ Din punct de vedere financiar, explică organizatorul Timeshift, un număr zilnic de 15.000 de participanţi ar fi suficient pentru break-even. ”Ai o bază care cumpără abonamente, iar apoi îi ai pe cei care cumpără doar bilete pe zile; adunaţi, ei pot să genereze şi un trafic de până la 200.000 de oameni. Ca aşteptări, noi am vrea să vedem 25.000 de oameni pe zi – 15.000 scena principală, 5.000 în pavilionul central şi 5.000 în celelalte două scene. Acesta este targetul; că facem 50.000 sau 15.000, rămâne de văzut.“

    Cât despre modalităţile de plată, Ioan Borzea explică de ce a ales sistemul cu jetoane în locul celui cu card, folosit la tot mai multe evenimente. ”Noi ne organizăm singuri barurile şi am considerat că la vânzarea cu card am pierde bani. Sunt foarte mulţi oameni implicaţi: te duci, îţi pui bani pe card, te duci la bar şi când ai ajuns ceri două cola, două cocktailuri şi două beri; barmanul trebuie să bată la casa de marcat ce ai comandat, tu trebuie să treci cardul prin aparat, primeşti bonul fiscal şi abia apoi primeşti băuturile. Sunt timpi morţi. În cazul jetoanelor e mult mai simplu, pentru că primeşti bonul fiscal la început, când le cumperi. Partea de comandă merge mult mai repede şi cozile sunt mai mici.“

    Competitorul cel mai mare al Timeshift în momentul de faţă e Neversea – festival aflat de asemenea la prima ediţie, organizat de cei care se ocupă şi de Untold –, pentru că se desfăşoară cu două săptămâni înainte. ”Cine vrea să meargă se poate duce şi aici, şi acolo“, spune Ioan Borzea. ”La noi avantajul e că vorbim de un festival în Bucureşti – nu te costă cazarea sau mâncarea.“

    Din cauza faptului că s-au anulat atât de multe festivaluri, sponsorii au devenit foarte atenţi, explică organizatorul. ”Au fost interesaţi, dar contractele efective le-am încheiat foarte greu şi pe alte sume. Dar faţă de cât avem noi bugetul, lucrurile sunt în regulă. Pentru prima ediţie, eu sunt mulţumit. Dacă avem la festival 25-30.000 de oameni, la anul o să sară preţul de patru ori. Important, pentru noi, e să ieşim anul ăsta pe zero.“ Cu toate acestea, printre sponsorii principali ai evenimentului se numără companii importante, precum Kaufland sau Ţiriac Auto.

    În funcţie de încasările din această perioadă, adică bilete vândute online, înainte de începerea oficială a festivalului, Timeshift ar putea avea nişte decoruri ”mai mari sau mai mici“; e în funcţie de buget, iar acesta se calculează şi în funcţie de încasări. ”Momentan suntem la varianta «să arate bine» – poţi să mai iei nişte lucruri în plus, dar mai bine te asiguri că lucrurile de bază sunt la locul lor, pentru că poţi oricând să suplimentezi.“ Organizatorii s-au promovat prin Festicket, care e un site internaţional de vânzare de bilete, cu o bază de clienţi ce numără 155.000 de persoane. ”Am promovat mult festivalul în Bulgaria, pentru că e aproape, în Moldova, Ucraina şi mai puţin în Ungaria, pentru că cei de acolo trag mai mult către festivalurile din Croaţia sau Serbia. Nu mă aştept totuşi să vină prea mulţi străini încă de la prima ediţie, poate în jur de 10%. Nu e ca la Sunwaves, care e pus deja pe harta mondială a muzicii house; acolo jumătate sunt străini, jumătate români.“

    Colaborarea cu autorităţile a decurs bine până acum, iar Ioan Borzea se aşteaptă la acest lucru şi în continuare. ”Până la urmă, cred că toată lumea îşi doreşte un festival în Bucureşti.“

  • Care sunt oraşele cu cei mai mulţi miliardari – VIDEO

    Capitala Chinei are acum 94 de miliardari, cu şase miliardari mai puţin faţă de anul precedent, dar se încadrează, totuşi, pentru numărul 1 al acestui top.  Numărul miliardarilor din New York a scăzut cu nouă persoane, ajungând la 86. Shenzhen a adăugat cei mai mulţi miliardari pe lista sa, încă 16, ridicând oraşul chinez pe locul 4 al listei.

    „În Shenzhen şi Hong Kong se găsesc cei mai mulţi miliardari din lume, chiar mai mulţi decât California”, a declarat Rupert Hoogewerf, cercetător şef al raportului Hurun.

    Iată topul 10 al oraşelor cu cei mai mulţi miliardari:

    Beijing (94)

    New York (86)

    Hong Kong (71)

    Shenzhen (62)

    Moscova (59)

    Londra (55)

    Shanghai (53)

    Mumbai (42)

    Paris (36)

    Hangzhou (36)

    În acest moment există 2.257 de miliardari în lume, în creştere cu 69 faţă de anul trecut şi cu 804 în ultimii 5 ani. China are cei mai mulţi miliardari din lume, un număr de 609 persoane, în timp ce SUA se află pe locul doi în acest top, cu 552. Împreună, cele două ţări au 1.161 miliardari, peste jumătate din populaţia miliardară a lumii. 

  • Opinie Rareş Măcinică: Madagscar – Smile & Wave Boys, Smile and Wave…

    De fapt nici nu se întâmplă asta, pentru că exporturile României sunt făcute de multinaţionale. În top 100 exportatori, doar 2% sunt companii cu capital românesc. Ce înseamnă asta? Păi arată că economia României este una de tip „lohn”. Doar forţa de muncă ieftină este principala raţiune a investiţiilor străine aici. Aducem materie primă, producem bunuri finite şi exportăm către alte ţări. Noi nu avem producţie autohtonă, asta înseamnă că orice criză într-un context geopolitic care implică Europa, va destabiliza economia României.

    Dar am fi oare pregătiţi de ieşirea pe pieţe externe? Un exemplu banal, dar sugestiv, ne spune că avem IT-işti mulţi şi buni în ţară, însă firmele româneşti, conform Eurostat, se află pe ultimul loc în Europa în clasamentul celor care au un site propriu, în jur de 42%, faţă de Danemarca (92%), Suedia (89%), Austria (86%). Suntem pe penultimele locuri în Europa când vine vorba de prezenţa pe social media şi bloguri. Un lucru de bază în ziua de azi pentru un antreprenor care doreşte să îşi prezinte oferta pe pieţe externe…

    Exporturile în Africa şi Orientul Mijlociu, Asia, America au cunoscut din 1990 încoace un trend abrupt descendent (peste 50-60% scădere). În ţările din aceste regiuni, nu contează valoarea exporturilor, ci Marja mare, Valoarea Adăugată! Mai mult, realizarea unei balanţe comerciale excedentare, ne ajută la echilibrarea deficitului extern. De exemplu, în Orientul Mijlociu şi Apropiat avem un excedent comercial de aproximativ 1,8 miliarde euro. Aproape de această cifră suntem şi în statisticile exporturilor către Africa. În total, avem comerţ în 17 ţări non UE, cu balanţă comercială pozitivă, rezultând un excedent de peste 20 miliarde euro. Atenţie, asta reprezintă cu 50% mai puţin faţă de acum 27 de ani. Să realizăm ce înseamnă scăderea: în 2015 deficitul balanţei comerciale a României a fost de 8,4 miliarde de euro.

    Nu trebuie să mergem întotdeauna la pomul lăudat. Iată că România a reuşit relaţii comerciale cu Swaziland, unde am exportat piese de schimb pentru tractoare, rulmenţi, produse chimice. Madagascar, importuri zero!!!, doar exportăm: frigidere, anvelope, material de construcţii. Cu RS Vietnam avem relaţii economice de peste 30 de ani. Cine nu îşi mai aminteşte de creveţii vietnamezi din anii 80? Un alt exemplu este Mongolia, unde România a şi contribuit cu investiţii la Circul de Stat şi la fabrica de mobilă din Ulan Bator. Marea majoritate a relaţiilor comerciale este formată din export produse româneşti (medicamente, produse alimentare…). Nu în ultimul rând, facem afaceri şi cu Mauritius, nişte insule, de unde importăm ceai, cafea, peşte…

    Mai mult, aflăm că anul trecut programul de promovare a exportului a fost pus în pericol de nouă lege a achiziţiilor din 2016, riscând ca peste 400 de firme româneşti să nu poată participa la târguri internaţionale. Este vorba de Programul de Promovare a Strategiei de Export a României (HG 296/2007), Federaţia Română de Design Vestimentar acuzând ministrul de la acea vreme că nu a făcut nimic să deblocheze situaţia, iar banii necesari fiind bocaţi de Ministerul de Finanţe, Ordonatorul Principal de Credite…

    Avem nevoie nu numai de un program de susţinere a exporturilor, dar mai ales de o echipă de vânzări, probabil din cadrul reprezentanţelor economice din ambasadele noastre, care să meargă cu pliante, mape şi power pointuri şi să aducă “clienţi” (iată o măsurare clară a productivităţii!) pentru firmele româneşti care încă mai produc ceva. Şi nu numai clienţi, dar şi suport informaţional, câţi dintre antreprenorii noştrii au întradevăr cunoştinţele necesare relaizarii unui plan de export.

    Însă în vârful piramidei stă, ca o fată morgana, nevoia urgentă şi disperată de a avea producţie autohtonă, alături de programe masive de cercetare şi inovare. Altfel, vom rămâne cu antreprenoriat majoritar de cafenele şi florarii.

    Iar antreprenori care produc, pot avea oportunităţi şi intern. Avem din ce în ce mai mulţi bani acum (din salarii…) nu îi vom economisi în bănci, ci îi vom cheltui. Pe ce? Pe roşii, castraveţi, televizoare şi medicamente. De unde? Din import, evident.

  • 4 companii au oferte de top pentru călătorii în spaţiu. Cea mai ieftină vacanţă extreterestră începe de la preţul unei maşini şi poţi plăti şi în rate

    Spaţiul nu mai este noua frontieră, aşa cum zicea şi titlul filmului. Spaţiul este o destinaţie care apare în oferta multor agenţii de turism. Decolările se fac însă din cea mai avansată ţară în acest domeniu, SUA. Dar cum un bilet de avion nu mai este atât de scump până în ţara preşedintelui Trump, nuami preţul excursiilor propriu-zise în spaţiu poate să fie o piedică. Agenţiile care oferă zboruri în afara atmosferei au însă oferte pentru toate buzunarele.

    IATĂ AICI 4 OFERTE DE CĂLĂTORII ÎN SPAŢIU CU PREŢURI PENTRU TOATE BUZUNARELE

  • Prinţesa Japoniei renunţă la titlu pentru a se mărita cu un muncitor. Cum arată acesta

    Prinţesa Mako şi viitorul soţ au studiat la aceeaşi universitate, însă s-au cunoscut într-un restaurant. Tânara de 25 de ani a fost cucerită iremediabil de Kei Komuro, un tânăr atletic, care schiază, cântă la violină şi găteşte, relatează Daily Mail.

    GALERIE FOTO

    În clipa în care Mako va spune DA, îşi va pierde statutul de acum şi va deveni un cetăţean de rând, potrivit traditiei japoneze.

    Mako şi Kei s-au întâlnit în urmă cu 5 ani, iar în ultimele luni au fost nedespărţiţi.