BusinessMagazin

Tag: teritoriu

  • Cel mai nou teritoriu al României: are 21.410 de hectare, iar accesul este interzis

    În prezent, cel mai nou pământ românesc are o suprafaţă de 21.410 de hectare, este înconjurat de ape, iar peisajele îţi taie respiraţia. Deşi frumuseţea locului atrage în fiecare an mii de turişti, accesul pe noul teritoriu este interzis!

    Vedeţi AICI galeria foto cu cel mai nou teritoriu al României

    O zonă spectaculoasă care se întinde pe o suprafaţă de 21.410 de hectare, cu peste 229 de specii de păsări şi soiuri de plante rare, cu peisaje care par desprinse din cărţile cu poveşti şi în care nu poţi ajunge decât cu barca. Şi în care, din păcate, Guvernul României a interzis popularea insulei. Nici măcar turiştii nu au acces pe acest pământ. O măsură pe cât de controversată, pe atât de justificată.

  • Brexit, intrarea pe teritoriul incertitudinilor

    Cu doar o lună rămasă până când britanicii vor vota viitorul Marii Britanii în UE, Banca Angliei deja a avertizat în repetate rânduri asupra incertitudinilor care afectează creşterea. Iar efectele acestor incertitudini se văd în rezultatele economice: unul dintre cele mai afectate sectoare din economie a fost cel al serviciilor, pe care Marea Britanie se bazează puternic. Totuşi, nu este singurul afectat în primele trei luni de incertitudine politică şi de frică de Brexit. Producţia industrială, industria prelucrătoare, chiar şi comerţul au raportat în primul trimestru date sub aşteptări.

    În vreme ce taberele pro şi contra încearcă să câştige tot mai mulţi simpatizanţi pe plan intern, analiştii din afara regatului prezintă scenarii care par să aibă un singur lucru în comun: niciunul nu se termină bine pentru britanici.

    Părăsirea Uniunii Europene ar putea obliga Marea Britanie să se împrumute zeci de miliarde de lire, crescând astfel datoria publică a ţării şi forţând ministrul de finanţe să extindă măsurile de austeritate în deceniul următor. În loc să se întoarcă la surplus în 2019-2020, după cum este planificat în prezent, Marea Britanie ar putea avea un deficit bugetar de aproximativ 30 de miliarde de lire dacă britanicii votează pentru Brexit luna viitoare, potrivit celor de la Bloomberg. „Atingerea echilibrului bugetar în cazul unui Brexit ar putea însemna extinderea măsurilor de austeritate pentru încă doi ani faţă de cât era planificat“, a spus Paul Johnson, directorul Institutului de Studii Fiscale (IFS) din Anglia.

    Premierul britanic, David Cameron, a avertizat în mod constant că părăsirea Uniunii Europene nu este răspunsul corect la problemele Marii Britanii, dar a precizat că va face totul pentru a funcţiona dacă alegătorii decid ieşirea din UE, menţionând că nu va demisiona în cazul unui vot pro-Brexit.  „Recomandarea mea este clară. Eu cred că Marea Britanie va fi mai sigură, mai puternică şi mai bună într-o Uniune Europeană reformată“, a declarat Cameron. „Părăsirea Europei ne va ameninţa economia şi securitatea naţională“.

    Reprezentanţii FMI s-au arătat, la rândul lor, îngrijoraţi de consecinţe: „Nu ştim cum va arăta situaţia în cazul unui Brexit, dar FMI analizează consecinţele economice pentru UE şi Marea Britanie în cazul unui astfel de eveniment“, a spus Enrica Detragiache, assistant director la FMI Europa. Ea a adăugat că este important ca politicienii să fie pregătiţi să reacţioneze în cazul în care Marea Britanie decide să părăsească Uniunea Europeană, pentru că aceasta ar arunca pieţele într-o perioadă de volatilitate şi incertitudine. „Ceea ce pot să spun este că situaţia trebuie să fie gestionată şi ţinută sub control.“

    Susţinătorii Brexitului se confruntă, astfel, cu o mare problemă: ca o coaliţie independentă ai cărei membri nu se pot pune de acord decât asupra nevoii de autoguvernare, ei nu reuşesc să prezinte publicului un plan macroeconomic solid pentru anii ce vor urma ieşirii din Uniune. Iar acest lucru s-a dovedit a fi extrem de important mai ales pentru mai multe segmente de votanţi, precum cei înstăriţi, cei din clasa de mijloc sau cei conservatori din Londra şi zonele urbane mari; chiar şi cei mai vocali susţinători ai ieşirii din UE încep să se întrebe dacă nu cumva există un sâmbure de adevăr în mesajul aproape disperat al celor care refuză ideea de Brexit.

     Allister Heath, jurnalist britanic şi susţinător al ieşirii din zona euro, acceptă că strategia pro-Brexit este una greşită, dar insistă că lucrurile se pot schimba: „Chiar dacă argumentele lor sunt de multe ori greşite, nu înseamnă că ele pot fi ignorate“, scrie jurnalistul de la Telegraph. „Este extrem de important ca raţiunile economice să fie descrise într-un mod mai viguros. Demonstraţia trebuie împărţită în două segmente: descrierea UE ca o formă de distrugere a locurilor de muncă ce nu are nicio şansă în faţa unei lumi aflate într‑un permanent proces de globalizare şi trasarea unei strategii clare de ieşire din Uniune, ce trebuie să arate cum ne vom menţine deschiderea faţă de restul lumii. Mesajul trebuie să fie clar: ne va fi mai bine atunci când vine vorba de slujbe, salarii şi creştere. Costul ieşirii va fi mai mic decât beneficiile, iar acest lucru va deveni evident în câţiva ani.“

    Un argument pe care îl invocă Heath şi cei pro-Brexit este cel al accesului pe piaţa europeană, despre care analiştii spun că va deveni limitat odată cu ieşirea Marii Britanii din UE. Însă lucrurile nu stau chiar aşa, explică tabăra anti-UE, care se referă la Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), organizaţie interstatală ce operează în paralel cu Uniunea Europeană. Cei patru membri actuali – Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia – participă pe piaţa unică europeană. Marea Britanie a fost membru al EFTA până în 1973, atunci când a ieşit din organizaţie pentru a intra în Uniunea Europeană; cei care susţin Brexitul prezintă EFTA ca un mod de opera în Europa cu un regim de taxe preferenţial.

    Cei de la EFTA, însă, nu au un scenariu prea optimist în ceea ce priveşte viitorul Regatului dacă Brexit-ul devine realitate. Astfel, potrivit unui studiu publicat la începutul acestui an, PIB-ul real al Marii Britanii ar fi mai mic cu 3% în cazul trecerii de la UE la EFTA; situaţia s-ar îndrepta abia în anul 2035.

  • Analiza ZF. Cu ce preturi vine Orange pe fix

    Orange intră prudent pe teritoriul serviciilor fixe, cu preţuri asemănătoare celor ale partenerilor de la Telekom pentru pachetele convergente. Cea mai mare diferenţă de tarife între serviciile furnizate de cei doi jucători prin aceeaşi reţea se înregistrează pe segmentul de telefonie fixă.

    Tarifele primelor servicii de comunicaţii fixe din oferta Orange România, care au fost lansate săptămâna trecută pe baza unui acord care oferă companiei acces la reţeaua de fibră optică a  grupului Telekom, arată o abordare prudentă a liderului pieţei locale de telefonie mobilă, care nu îşi propune să câştige teren în acest nou teritoriu sacrificându-şi veniturile şi marja propriilor servicii mobile, ci prin promisiunea unor servicii de instalare peste media pieţei şi o împachetare optimă între infrastructura proprie mobilă şi cea fixă „închiriată“ de la rivali.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vremea va continua să se răcească. Prognoza meteo pentru miercuri şi joi

    Vremea va continua să se răcească, mai accentuat în jumătatea de sud-est a teritoriului, unde va deveni răcoroasă. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 12 şi 19 grade, iar cele minime se vor situa între 0 şi 9 grade, cu valori mai scăzute în depresiunile Carpaţilor Orientali, până în jurul valorii de -3 grade, informează ANM.

    Pe parcursul zilei de miercuri, 20 aprilie în estul Olteniei, în jumătatea de vest a Munteniei şi în sud-estul Transilvaniei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Se vor semnala averse, însoţite şi de descărcări electrice, iar cantităţile de apă vor depăşi local 25…30 l/mp. Vor fi condiţii de grindină. 

    Vântul va sufla moderat, cu intensificări locale îndeosebi în sudul Olteniei şi al Moldovei, în Dobrogea şi estul Munteniei, cu viteze de 55…65 km/h. La munte, în general la peste 1500 m, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare, iar rafalele vor depăşi 70…80 km/h.

    În cursul zilei, vor fi înnorări temporar accentuate şi va ploua în Muntenia unde cantităţile de apă vor depăşi, pe arii restrânse, 25…30 l/mp, dar moderat cantitativ (cantităţi în jur de 15 l/mp) şi în estul Olteniei, sud-estul Transilvaniei, sudul Moldovei şi în Dobrogea, iar în restul regiunilor, doar pe arii restrânse.

    Ploile vor fi şi sub formă de aversă şi trecător se vor semnala descărcări electrice.

    La munte vor fi precipitaţii mixte. Seara şi noaptea, cerul va deveni variabil în cea mai mare parte a ţării, iar ploile se vor restrânge şi treptat vor înceta, însă spre dimineaţă, local în depresiunile intramontane, în Subcarpaţii Getici şi izolat  în rest, se va produce brumă. Vântul va prezenta intensificări în majoritatea regiunilor, cu viteze mai mari în prima parte a intervalului, când îndeosebi în sud-vestul ţării va depăşi la rafală 60…65 km/h,  iar pe creste va sufla tare cu peste 80 km/h.

  • Tara care interzice fumatul si vanzarea de tigari pe intreg teritoriul. Ce risca cei care incalca legea

    Turkmenistan se pregateste sa devina una dintre tarile in care fumatul si vanzarea de tigari vor fi complet interzise, pe intreg teritoriul tarii.

    Presedintele Turkmenistanului a interzis vanzarea tigarilor, iar magazinele care incalca aceasta lege si vand in mod ilegal tigari vor primi amenzi si de pana la 1200 de lire sterline.

    Cateva publicatii independente din tara sustin deja ca piata neagra s-a extins pe strazile din capitala Ashgabat. Un pachet de tigari de contrabanda costa peste 8 lire.

    Insa, cea mai mare parte din media din Turkmenistan este controlata de guvern, Turkmenistatul fiind pe locul 3 in topul tarilor care incalca cel mai grav dreptul la libera exprimare, dupa Coreea de Nord si Eritrea, conform unui raport al Reporterilor Fara Frontiere, noteaza cei de la Independent.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • ATENŢIONARE ANM: Precipitaţii, ninsori la munte, intensificări ale vântului

    În intervalul menţionat temporar vor fi precipitaţii îndeosebi în centrul, sudul şi estul ţării. La munte va ninge, în zonele subcarpatice vor fi mai ales lapoviţe şi ninsori, iar în restul teritoriului vor predomina ploile.

    În sudul ţării cantităţile de apă vor mai depăşi, pe arii restrânse, 15…20 l/mp, iar la munte vor fi intervale în care ninsorile vor fi moderate cantitativ şi se va depune un nou strat de zăpadă.

    Vântul va avea intensificări temporare în special în regiunile vestice şi estice, unde la rafală se vor depăşi 45…50 km/h. La munte, la altitudini mari, mai ales pe parcursul zilei de joi, 24 martie, vor fi şi viteze de peste 70 km/h, iar zăpada va fi spulberată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Joi, 24 martie, a fost decretată zi de doliu naţional

    Guvernul a decis ca joi, 24 martie, să fie declarată zi de doliu naţional pe teritoriul României, pentru victimele atentatelor de ieri din Bruxelles. Conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, drapelele vor fi coborâte în bernă, iar posturile de televiziune şi radio îşi vor adapta programul.

    Atentate teroriste comise de jihadiştii Statului Islamic la aeroportul Zaventem şi la staţia de metrou Maelbeek din Bruxelles s-au soldat cu 31 de morţi ăi 205 răniţi. 

     

  • Veşti bune pentru românii cu credite în euro: referinţa costului creditului îşi continuă traseul în teritoriul negativ

    Indicatorul Euribor cu scadenţa la trei luni, referinţa pentru costul creditelor în euro, îşi continuă tot mai determinat avansul în teritoriul negative la minus 0,2% pe an. Astfel, tendinţa descendentă a indicatorului (Euribor a păşit în teritoriu negativ în luna aprilie din 2015) creează premisele ieftinirii creditelor acordate în euro de băncile din România.

    Dobânda medie pentru un credit în euro pentru populaţie era la finele lunii ianuarie de 4% pe an, faţă de un nivel de 5,6% în aceeaşi lună din 2015. Pe de altă parte, costul mediu la care bancherii vând credite noi în lei era în ianuarie de 7%, cu circa un punct procentual sub nivelul din aceeaşi lună din 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Veşti bune pentru românii cu credite în euro: referinţa costului creditului îşi continuă traseul în teritoriul negativ

     Indicatorul Euribor cu scadenţa la trei luni, referinţa pentru costul creditelor în euro, îşi continuă tot mai determinat avansul în teritoriul negative la minus 0,2% pe an. Astfel, tendinţa descendentă a indicatorului (Euribor a păşit în teritoriu negativ în luna aprilie din 2015) creează premisele ieftinirii creditelor acordate în euro de băncile din România.

    Dobânda medie pentru un credit în euro pentru populaţie era la finele lunii ianuarie de 4% pe an, faţă de un nivel de 5,6% în aceeaşi lună din 2015. Pe de altă parte, costul mediu la care bancherii vând credite noi în lei era în ianuarie de 7%, cu circa un punct procentual sub nivelul din aceeaşi lună din 2015.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai necesar minister al momentului

    Nu este vorba aici despre inşi cu ochii în ecranul mobilului, sau despre schimbul de generaţii sau alte imagini repetitive de acest fel, ci despre schimbările majore care apar şi care par acum generate de imaginaţia scriitorilor de ficţiune ştiinţifică. Veţi putea citi în acest număr al revistei cum jumătate din locurile de muncă din Statele Unite prezintă riscuri de a fi automatizate, preluate de roboţi (sunt singura naţie care discută deschis şi mult pe temă, de unde şi datele furnizate). Nu este vorba de domenii unde este nevoie de o implicare umană profundă, cum este medicina, şi nu mai este vorba de cele mai ameninţate categorii de lucrători, cum sunt lucrătorii la bandă din depozite şi fabrici; devin din ce în ce mai vulnerabili, cum este şi de aşteptat, şoferii de taxi şi de camioane, dar şi profesii ce aparţin de gulerele albe, cum sunt contabilii, jurnaliştii sau analiştii de date de pe Wall Street. Investiţiile în tehnologie cu aplicaţii în zona financiară s-au triplat între 2013 şi 2014 la 12,2 miliarde de dolari.

    Au apărut programe care iau decizii legate de credite, în baza unei varietăţi de date, filtrate şi analizate, despre debitor. Un funcţionar bancar s-ar baza pe un simplu punctaj şi pe o verificare de background. Consilierii roboţi creează portofolii de investiţii personalizate, luând locul brokerilor de acţiuni şi specialiştilor financiari. Tranzacţiile electronice nu mai sunt o noutate chiar aşa de mare pe pieţele financiare, derulându-se într-un ritm inaccesibil oamenilor, de mii pe secundă.

    Orice administraţie întreagă la minţi ar trebui să se pregătească pentru aşa ceva; unii o şi fac, pentru că în Suedia sau în Coreea de Sud există ministere specializate în problematica viitorului şi planificarea acestuia. Câteva detalii: nu este vorba de planuri cincinale, ci pe decenii înainte. Şi nu este vorba numai de economie sau de slujbe şi roboţi, ci de un întreg ansamblu de fenomene: o nuanţare a globalizării, noi tratate economice, o diluare a identităţilor naţionale şi o polarizare accentuată a societăţii, instituţii financiare internaţionale cărora li s-a redus influenţa, o economie globală condusă nu de mâna invizibilă a lui Adam Smith, ci de multinaţionale şi de state. Fiecare mişcare de acest tip – şi ce am enumerat sunt cele mai evidente, mai palpabile – ar trebui analizate de comitete multidisciplinare, de sociologi, economişti şi de artişti, care să pregătească trecerea naţiei peste pragul celei de-a patra revoluţii industriale.

    Cred că un om politic adevărat trebuie să pună astăzi nişte seminţe şi să fie conştient că nu va mânca fructele. Şi o să dau un exemplu pe care l-am mai invocat, dar care se potriveşte cât se poate de bine: oraşul indian Bangalore este un Silicon Valley asiatic, cu o economie de  miliarde de dolari şi cu 10.000 de milionari. Înainte de a avea atâţia milionari, Bangalore era un oraş exotic şi atât. La un moment a venit acolo o trupă de trimişi ai lui Jack Welch de la General Electric, care voia musai scăderi de costuri, iar software-ul produs de indieni tocmai acest lucru asigura.

    La aeroport erau aşteptaţi de câteva maşini oficiale, limuzine impozante, negre, de producţie locală. Delegaţii americani urcă, coloana începe să meargă, soare, pitoresc, amabilităţi, deodată se aude o bufnitură puternică şi coloana se opreşte; ce să vezi? Capota unei maşini din cele negre şi oficiale se deschisese în timpul mersului şi din cauza curentului de aer se proptise zdravăn în parbriz. S-au evaporat instantaneu şi soarele şi pitorescul şi amabilităţile, iar americanii s-au privit pe furiş: “…aici am venit noi să cumpărăm software?”. Nu numai că au venit, dar au şi rămas. Dar temelia miliardelor de astăzi ale oraşului Bangalore a fost pusă de lideri politici ai statului indian Karnataka, între 1970 şi 1976, pe vremea când managerii lumii occidentale îşi puneau flori în păr şi ţipau la festivaluri rock. Lideri politici indieni care prin 1970 visau dezvoltarea unor oraşe ale electronicii şi nişte şefi de guvern care în 1976 chiar înfiinţau Electronics City în Bangalore; iar roadele muncii lor au fost culese decenii mai târziu.

    De aia zic, Ministerul Viitorului este cel mai necesar minister al momentului.

    „Fier şi cărbune“, de William Bell Scott