BusinessMagazin

Tag: tendinte

  • Consolidarea unei pieţe fragmentate

    Liderul pieţei de distribuţie IT din România este Network One Distribution, firmă deţinută de Iulian Stanciu, care în 2016 a avut afaceri de aproape 1 miliard de lei (993 de milioane de lei) şi un profit net de 9,4 milioane de lei.

    Următorii jucători din piaţă sunt Elkotech România – cu venituri de peste 279 de milioane de lei, Enterprise Services – cu o cifră de afaceri de peste 247 milioane de lei, urmate de ABC Data – cu mai mult de 236 de milioane de lei şi de Asbis România – cu 209 milioane de lei. ”|n 2017, nu s-a modificat substanţial cifra de afaceri, însă am îmbunătăţit semnificativ profitabilitatea“, spune Oana Barbu, director general la Asbis România. |mpreună, primii cinci jucători din piaţă au avut afaceri de aproape de 2 miliarde de lei (aproximativ 421 milioane de euro).
    Gabriel Ciucu, director general la Ingram Micro Distribution, consideră că piaţa de distribuţie IT din România este competitivă, ceea ce obligă companiile să opereze cu marje de profit reduse. ”Am remarcat că pentru parteneri sunt foarte importante suportul financiar, activitatea de pre-sales tehnic şi disponibilitatea produselor în stoc“, afirmă Ciucu.

    Ingram Micro Inc. a cumpărat divizia din Europa Centrală şi de Est a RRC Group la începutul anului 2016, iar şase luni mai târziu tranzacţia a fost finalizată, astfel încât din decembrie 2017 RRC Tech Distribution România a devenit Ingram Micro Distribution. ”Activitatea companiei s-a dezvoltat într-un ritm alert, în principal ca urmare a infrastructurii oferite de Ingram Micro şi setării unor noi parteneriate cu furnizori de top din domeniul tehnologiei“, spune Gabriel Ciucu, director general al Ingram Micro Distribution. Compania a avut o cifră de afaceri de peste 121 de milioane de lei în 2016, un plus de 45% faţă de 2015, dar a înregistrat pierderi de puţin peste 2,2 milioane de lei, faţă de un profit de aproape 500.000 de lei în 2015, potrivit datelor Ministerului de Finanţe. Numărul vânzătorilor din portofoliul companiei a crescut considerabil şi acum există pe platforma Ingram Micro 24 peste 300 de branduri pentru partenerii din România, potrivit lui Ciucu.

    Stocul este un alt aspect care a suferit modificări în ultima perioadă. Pe lângă depozitul din Bucureşti, ”acum putem livra în maximum trei zile din depozitul central Ingram Micro Pan Europe. Depozitul se află în Germania şi aprovizionează în prezent peste 80.000 de clienţi, din 30 de ţări din Europa“, spune el. De asemenea, portofoliul companiei s-a îmbogăţit cu trei noi arii: componenţa de volum, cea de mobility şi cea de cloud, adaugă Ciucu.

    Clienţii Ingram Micro sunt companii care furnizează soluţii IT de tip hardware, software, mobility (telefoane mobile, tablete) şi soluţii cloud. ”Lucrăm cu peste 600 de parteneri activi la nivel naţional şi vedem în ultimii ani o creştere semnificativă de business în segmentul SMB, adopţia soluţiilor de cloud şi un interes din ce în ce mai mare pentru soluţiile de securitate IT“, consideră Ciucu.

    Cele mai vândute produse din portofoliul companiei sunt soluţii de Data Center, precum networking, power computing şi soluţii de stocare. ”De asemenea, o cotă importantă a vânzărilor din portofoliul Ingram Micro Distribution o reprezintă soluţiile de tip Data Capture / Point Of Sales care se adresează clienţilor din retail, producţie, logistică“, adaugă reprezentantul Ingram Micro Distribution. Pentru 2018 se aşteaptă o creştere majoră în vânzarea de laptopuri şi PC-uri.

    Compania Ingram Micro are 46 de angajaţi în România, cu birouri în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara. Ciucu nu a precizat ce rulaje a avut compania în 2017, menţionând că pentru 2018 ”ne propunem să păstrăm ritmul de creştere a cifrei de afaceri, care pentru noi în ultimii doi ani a însemnat peste 25%“.

    Oana Barbu, directorul general al Asbis România, consideră că distribuţia IT din România îşi continuă procesul de transformare din business pur tranzacţional într-unul relaţional. ”Piaţa de distribuţie înseamnă acum inovaţie, creativitate, specialişti şi curaj să încerci lucruri noi, iar tendinţele din tehnologie impun dezvoltarea unor direcţii noi de business şi abordarea integrată a serviciilor oferite“, spune ea, menţionând că digitalul, big data, stocarea în cloud, securitatea, blockchainul sau inteligenţa artificală sunt tendinţe ce vor avea un impact major în businessul de distribuţie IT.

    De asemenea, Barbu estimează că piaţa de distribuţie IT în anul acesta poate ajunge la 750 de milioane de euro, ”luând în considerare doar produsele IT şi excluzând produsele non-IT, de exemplu telefonia mobilă“. Barbu menţionează la rândul ei fragmentarea puternică a pieţei şi a gradului crescut de competivitate şi estimează că vor avea schimbări în următorii ani, provenite din consolidări, cât şi din extinderea marilor jucători regionali. ”Din perspectiva partenerilor, este vizibilă concentrarea celor specializaţi în zona de retail sau lipsa de capitalizare a celor mai mulţi dintre ei. Aceasta se traduce în provocarea principală a distribuitorilor de a găsi metode de gestionare a businessului în condiţii de risc minim.“

    Asbis a avut peste 1.500 de parteneri anul trecut care se împart pe modelul de business: retail online (parteneri cu produse consumer), reselleri tradiţionali (parteneri cu un model de business mixt) şi parteneri care se concentrează exclusiv pe B2B. Compania are 50 de de angajaţi.

    Cum arată profilul consumatorului de IT din România în comparaţie cu cel din Europa de Vest? Oana Barbu observă două tipuri de clienţi, pe zona de retail şi pe zona de business. Consumatorul final din Europa de Este este mai conservator. ”|n ultima perioadă, observăm un interes tot mai mare pe calitatea produselor şi serviciilor, în detrimentul preţului. Desigur, acesta este, în continuare, un factor important în România pentru volum, însă deja se simte cererea de produse mai scumpe, dar calitative“, consideră Barbu. Pe partea de business, consumatorul are o atitudine mai rezervată în a decide achiziţionarea produselor de ultimă generaţie, ”dar urmăreşte tendinţele tehnologice şi conştientizează necesitatea serviciilor. Se simte nevoia de soluţii integrate, iar tendinţa este de îndreptare spre o maturitate decizională, desigur vorbind de businessul de infrastructură“.

    Componentele PC şi de servere rămân categoria principală de produse pentru Asbis, iar ponderea cea mai mare în cifra de afaceri de anul trecut au avut-o serverele şi produsele software. ”O creştere importantă au avut-o SSD-urile şi plăcile video, în contextul exploziei cererii datorate fenomenului blockchain şi investiţiilor majore care au avut loc în producerea de monedă virtuală“, spune directorul general al Asbis.

  • Confesiunile unei angajate Facebook: am avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă din viaţa mea

    Să lucrezi pentru Facebook pare o oportunitate pe care nu trebuie să o ratezi, însă lucrurile nu par a fi chiar aşa, potrivit unei foste angajate Facebook care a spus pentru The Guardian că acolo a avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă.

    Sarcina ei în cadrul diviziei de “Trending” era să aleagă ce link-uri să apară în caseta „trending” a Facebook.  „În fiecare zi, analizam sute de subiecte (sau cuvinte cheie), despre care Facebook îmi spunea că sunt în tendinţe pe platformă. Apoi, alegeam o poveste, compuneam un titlu şi un scurt rezumat care apăreau în casetă”, mărturiseşte tânăra.

    Fosta angajată spune că în departamentul în care lucra tronau favoritismul, sexismul şi intimidarea. Mediul de muncă devenise inconfortabil, angajaţii erau nervoşi, deprimaţi şi nu aveau dreptul să îşi exprime opiniile. Părerile femeilor erau ignorate şi nu li se recunoşteau meritele şi competenţa în soluţionarea problemelor, spune fosta angajată. “Am constatat că, atunci când raportam o problemă sau o discrepanţă, raportul meu nu era luat în considerare. Numai că atunci când un bărbat făcea acelaşi lucru compania se mobiliza în a rezolva acele chestiuni. Această ignorare era devastatoare. Am ajuns la un punct în care nici nu mă mai oboseam să raportez probleme”, adaugă ea.

    O femeie a raportat o problemă cu pontarea la locul de muncă, dar supervizorul său a spus că nu este nicio problemă. Săptămâna următoare mai mulţi angajaţi au semnalat faptul că le lipsesc ore din program.

    Afirmaţiile acesteia sunt susţinute şi de faptul că din 2014 până acum, 15 din cei 45-50 de angajaţi ai departamentului Trending şi-au dat demisia, iar zece din 15 au fost femei.

    Salariile pentru asemenea poziţie se învârteau în jurul a 55.000 şi 65.000 de lire pe an

  • Marele divorţ energetic

    ”Numărătoarea inversă a început“, spune Serge Colle, global power & utilities advisory leader în cadrul companiei de consultanţă EY. Declaraţiile lui Colle sunt incluse în ultimul studiu realizat de specialiştii de la EY care abordează schimbările majore, deja vizibile în sistemul energetic global.

    ”La nivelul industriei energetice europene ne vom uita la 2022 ca la un fel de an de naştere a unui sistem complet diferit. Deşi nu ne aşteptăm ca în acel moment un număr mare de consumatori să părăsească reţeaua de distribuţie, simplul fapt că ai această opţiune va acceleara ritmul schimbărilor tehnologice, lucru care mai departe va alimenta dezvoltarea unui sistem energetic digitalizat şi descentralizat“, mai spune Colle.

    Acelaşi studiu realizat de EY mai arată un lucru.

    În toate pieţele, până în 2025, vehiculele electrice vor ajunge la paritate cu vehiculele tradiţionale, cu combustie internă, în ceea ce priveşte costurile şi performanţele. Dacă azi maşinile electrice nu reprezintă decât 2% din parcul auto european, până în 2025 aceastea vor ajunge la 10%, adică de la 0,4 milioane de unităţi la 14,3 milioane de maşini.

    Cercetarea evidenţiază de asemenea doi factori care ar putea accelera atingerea punctelor cheie de transformare: schimbarea preferinţelor consumatorilor în favoarea energiei regenerabile şi adopţia accelerată de tehnologii care permit integrarea uşoară în reţelele de distribuţie de energie şi reduc costurile de generare de energie solară şi eoliană, precum şi cele de stocare de energie în baterii.

    ”Maturizarea tehnologiilor de producţie de energie regenerabilă, scăderea abruptă a costurilor stocării energiei în baterii şi opţiunile mai clare de alegere pentru consumatorul final indică de multă vreme emergenţa unui sistem energetic radical nou. În vreme ce tendinţele şi momentele diferă între pieţe şi geografii, studiul arată clar că numărătoarea inversă până la debutul unui nou viitor energetic accelerează mai puternic decât se aşteptau mulţi“, spune Valeriu Binig, partener la EY România.

    De exemplu, în acest moment, la nivel european circa 16% din cererea de energie este acoperită de regenerabile. În 2042, ponderea acestora va ajunge la 42%. La acel moment, una din trei maşini va fi alimentată electric. Modelările făcute de EY arată că la nivelul anului 2025 aproape o treime din cererea de energie ar putea veni din zona de maşini electrice.

    ”Imaginaţi-vă atât: milioane de maşini electrice înseamnă milioane de baterii care ar putea fi integrate în sistem, lucru care mai departe reprezintă oportunităţi suplimentare de management şi de optimizare a reţelelor“, mai spune Colle.

    Mugurii schimbării, care sunt deja vizibili, le generează coşmaruri marilor companii de utilităţi. Când dominaţia ta se bazează pe avantajul de a fi un monopol natural, apariţia acestor fisuri nu prevesteşte nimic bun. ”Multe ţări europene au început deja să-şi schimbe modelele de afaceri din energie ca răspuns la presiunile legislative şi de reglementare, la creşterea absorbţiei de resurse regenerabile şi la ţintele ambiţioase de reducere a amprentei de carbon. Rezultatele studiului indică faptul că veniturile anuale de 67 de miliarde de dolari ale companiilor tradiţionale de utilităţi vor risca să scadă până în 2050, din cauza distribuţiei de energie solară generată în regiune“, se mai arată în studiul EY.

    România nu este străină de aceste schimbări, deşi lucrurile sunt la început.

    Sunt zile în care eolienele din Dobrogea asigură un sfert din energia necesară, la egalitate cu mamuţii pe cărbuni din bazinul Olteniei.

    Maşinile electrice sunt un club exclusivist încă, dar proiectele pentru montarea de încărcătoare pentru acest tip de vehicule nu mai sunt o raritate şi pe ele se va construi noul chip al pieţei auto.

    La jumătatea anului trecut, arată statisticile, posesorii de vehicule electrice aveau la dispoziţie o reţea naţională de 150 de puncte de încărcare. Proiecţiile oficiale arată însă că până la finalul anului 2020 posesorii de maşini care folosesc combustibili alternativi ar putea avea la dispoziţie încă 1.000 de puncte de alimentare, aici intrând şi soluţii precum gazul natural comprimat (GNC).

  • Care sunt tendinţele în e-commerce în 2018. De ce trebuie să ţină cont magazinele online

     „În ziua de azi este foarte uşor să creezi un magazin online la costuri accesibile şi să realizezi campanii de marketing eficiente prin care să ajungi la clienţi. Pentru a-şi menţine trendul ascendent de creştere a business-ului şi în 2018, comercianţii români ar trebui să ţină cont de o serie de trenduri globale, să fie pregătiţi pentru schimbările legislative şi să îşi adapteze ofertele pentru clienţii care devin din ce în ce mai riguroşi” continua Marius Costin.

    1. Provocări legislative

    În 2018, comercianţii români trebuie să aplice noile schimbări legislative impuse de Uniunea Europeană. Este vorba în special de GDPR, noul regulament european privind protecţia datelor personale care va intra în vigoare (şi) în România începând cu data de 25 mai 2018. Din acel moment, antreprenorii online vor trebui să obţină acordul pentru specific pentru folosirea datelor cu caracter personal ale consumatorilor, aceştia din urmă putând să anuleze acest acord în orice moment. Printre altele, vor fi obligatorii păstrarea unei evidenţe a activităţilor de procesare a datelor cu caracter personal, informarea clienţilor cu privire la elaborarea de profile pe baza acestor date şi comunicarea scopului prelucrării acestor date.

    2. Comerţul transfrontalier

    Comerţul transfrontalier se extinde din ce în ce mai mult. Un studiu recent  arată că 55% dintre românii care cumpără online au achiziţionat deja produse de pe site-uri din alte ţări. Motivul principal pentru care aleg să cumpere din afara ţării ţine de ofertele pe care le găsesc aici. Peste 7 din 10 cumpărători online români declară că aleg să cumpere din afara ţării datorită ofertelor mai bune sau a brandurilor pe care nu le găsesc local, în timp ce 6 din 10 menţionează că preţurile mai accesibile sunt un factor decisiv în acest caz. ,,În acelaşi timp, magazinele online din România sunt atractive pentru clienţii străini. Anul trecut, top 3 categorii din care s-au achiziţionat produse sau servicii de pe platformele locale cu carduri emise în afara ţării sunt bilete de avion, telecom şi marketplace-uri. Comercianţii români trebuie să privească acest lucru ca pe o oportunitate pe care să o ia în calcul în strategia lor de extindere a business-ului. Iar alegerea unui partener de plată de încredere atât la nivel local, cât şi internaţional va face diferenţa în a le susţine acest demers.” adaugă Marius Costin, Country Manager PayU România.

    3. Inteligenţa artificială pentru toţi

    În 2017, cele mai recente instrumente tehnologice precum AI (inteligenţa artificială), AR (realitatea augmentată) sau VR (realitatea virtuală) au fost utilizate în principal de marii jucători de pe piaţa de e-commerce, în special din domeniul FMCG. Aplicarea lor în departamentele de marketing permite o mai mare personalizare a unei oferte a magazinului online, le oferă utilizatorilor o experienţă de cumpărare complet nouă şi permite analiza comportamentului consumatorilor. Aplicarea unor soluţii precum chatbots, cabine de probă virtuale sau alte modalităţi de testare virtuală a produselor ar putea deveni în curând un standard în comerţul electronic. Din aceste motive, comercianţii care doresc să fie competitivi pe piaţă ar trebui să ţină cont de acest trend în 2018.

    4. Mobilul este în continuare ,,rege”

    În cazul în care un magazine online nu are site-ul ajustat pentru dispozitivele mobile, 2018 este ultimul moment pentru a face acest lucru. Ultimele statistici arată că aproximativ 70% din vizitele pe site-uri se fac de pe mobil în detrimentul desktop-ului, în creştere cu 20% faţă de anul 2016 . Magazinele online ar trebui să ia în considerare nu doar realizarea unui site ,,mobile friendly”, ci şi asigurarea unor metode de plată convenabile pentru utilizatori de pe dispozitivele mobile, aşa cum este plata cu un singur click.

    5. Noul rol al canalelor de socializare

    În 2017 platformele sociale au încetat să aibă doar rol de comunicare şi au descoperit potenţialul pieţei de e-commerce, oferindu-le utilizatorilor posibilitatea de a cumpăra de pe platformele lor. Drumul consumatorilor de la verificarea ofertei şi până la achiziţie ar trebui să fie cât mai scurt posibil, iar canalele de social media precum Instagram sau Facebook sunt instrumente ideale pentru acest scop. Din luna noiembrie a anului trecut, Facebook a lansat propria platformă de cumpărare care permite utilizatorilor să îşi vândă aici direct produsele. Este posibil ca în 2018 marketplace-ul Facebook să se consolideze pe piaţă, atrăgând noi vânzători din actualele marketplace-uri.

    6. Portofoliu variat de metode de plată

    În 2017, 4 din 10 utilizatori de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puţin lunar . În contextul în care din ce în ce mai multe persoane cumpără online, este important ca magazinele să le ofere posibilitatea de a plăti cu ce au în buzunar. ,,Procentul plăţilor online din total plăţi a cunoscut cea mai mare creştere în ultimul an, ajungând la 12-14%. În acest trend ascendent, un portofoliu variat de metode de plată devine o condiţie obligatorie. De la plata în rate, o metodă de plată care câştigă din ce în ce mai mult teren, şi până la plata cu un singur click, PayU poate pune la dispoziţie partenerilor săi peste 250 de metode de plată, în funcţie de nevoile şi specificul businessului” adaugă Marius Costin.

    În concluzie, un business de succes în e-commerce în 2018 trebuie să ţină cont de legislaţia în vigoare, să privească în perspectivă spre extinderea internaţională, să adopte canale şi metode noi de promovare şi să aibă alături parteneri de încredere.

  • The Economist: Naţionalismul este în ascensiune în Europa şi Statele Unite, luând frecvent forma populismului

    “Oriunde privim, naţionalismul este în ascensiune. Uneori ia forma naţiunilor autoproclamate care solicită dreptul de a-şi determina viitorul: Catalonia în Spania, Kurdistanul în Irak, Scoţia în Marea Britanie, Biafra în Nigeria. Mai frecvent, este vorba de tendinţele spre dreapta populistă şi reacţionară. Partidul Alternativă pentru Germania (AfD) a obţinut 94 de locuri în Bundestag. Marine Le Pen, liderul formaţiunii Frontul Naţional, a obţinut o treime din voturi în scrutinul prezidenţial din Franţa. În Ungaria, Austria şi Cehia au ajuns la putere naţionalişti; la fel, în Polonia. În perioada postreferendum din Marea Britanie, «au preluat din nou controlul», sau cel puţin aşa au pretins. Turcia are politici militante, Japonia vrea renunţarea la pacifism, India jonglează cu noţiunea supremaţiei hinduse, China visează la glorie, iar Rusia a adoptat o atitudine beligerantă”, observă editorialiştii The Economist într-un material intitulat “Naţionalismul, încotro? / Naţionalismul nu se atenuează, dar nu este clar spre ce direcţie se îndreaptă”.

    “Cele mai remarcabile sunt tendinţele naţionaliste din Statele Unite. America a fost prima naţiune care a proclamat independenţa faţă de toţi suveranii, cu excepţia poporului şi Constiuţiei naţiunii. Statele Unite s-au perceput permanent drept un loc special. Dar, de-a lungul istoriei ţării, acest excepţionalism a fost o formă de universalism; (…). Acum, la putere a ajuns un preşedinte furios, cu doctrină nativistă, care observă că America nu mai conduce pe plan mondial, ci este lăsată în urmă, astfel că promite să o facă din nou măreaţă”, adaugă editorialiştii The Economist.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin Magdalina, expert în tendinţe şi tehnologii emergente: Moş Crăciun în economie

    Dăruim şi primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie.
     
    Venituri mai mari, cadouri mai multe
     
    În România vacanţa de Crăciun coincide cu o creştere a consumului pe toate planurile, de la alimente şi îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanţe şi creşterea vânzărilor de maşini. Zeci de milioane de euro sunt puşi în mişcare în numele lui Moş Crăciun. În această perioadă, producţia bunurilor de larg consum cunoaşte un boom care tureaza motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile şi antrenează o forţă de muncă sezonieră.  
     
    Cu o creştere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moş Crăciun animă şi mai mult frenezia achiziţiei pe fond sonor de cadouri despachetate şi sampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de ţări analizate, în funcţie de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.  
     
    Cumpărăm cadouri online sau în magazine
     
    Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.  

    Monetizarea lui Moş Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenaţi producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri şi promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moşului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemaţi, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toţi să cumpere ceva.  
     
    Moş Crăciun, de la simbol la mercantilism
     
    Un Moş Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moş Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.
     
    Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomină. Morişca consumului învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dura la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?

  • Constantin Magdalina, expert în tendinţe şi tehnologii emergente: Moş Crăciun în economie

    Dăruim şi primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie.
     
    Venituri mai mari, cadouri mai multe
     
    În România vacanţa de Crăciun coincide cu o creştere a consumului pe toate planurile, de la alimente şi îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanţe şi creşterea vânzărilor de maşini. Zeci de milioane de euro sunt puşi în mişcare în numele lui Moş Crăciun. În această perioadă, producţia bunurilor de larg consum cunoaşte un boom care tureaza motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile şi antrenează o forţă de muncă sezonieră.  
     
    Cu o creştere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moş Crăciun animă şi mai mult frenezia achiziţiei pe fond sonor de cadouri despachetate şi sampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de ţări analizate, în funcţie de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.  
     
    Cumpărăm cadouri online sau în magazine
     
    Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.  

    Monetizarea lui Moş Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenaţi producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri şi promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moşului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemaţi, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toţi să cumpere ceva.  
     
    Moş Crăciun, de la simbol la mercantilism
     
    Un Moş Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moş Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.
     
    Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomină. Morişca consumului învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dura la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?

  • Care sunt tendinţele globale în comerţul online cu software în 2017: importanţa securităţii creşte, iar companiile migrează către subscripţii

    Raportul subliniază că soluţiile software pe bază de subscripţie (abonament) se menţin pe o pantă ascendentă în totalul vânzărilor globale. În acelaşi timp, raportul arată că în topul preferinţelor clienţilor se regăsesc produsele software de securitate, aplicaţiile pentru design şi pentru proiecte multimedia.

    Având un an 2017 marcat de breşe de securitate – WannaCry, Goldeneye, Equifax – nu este deloc surprinzător că produsele de securitate şi protecţie a datelor personale conduc în comerţul global cu produse software online, reprezentând peste 30% din vânzările totale. Soluţiile software pentru design şi multimedia (inclusiv softuri pentru prelucrări audio-vizuale) urmează în clasamentul vânzărilor globale, cu un procent de 23%. Pe poziţia a treia în clasament se situează, cu o pondere de 20%, serviciile online. Printre celelalte categorii menţionate în raport se numără soluţiile software utilitare, cele dedicate marketingului sau dezvoltării de proiecte web, software-ul de tip office şi aplicaţiile folosite în programare.

    În România, apetitul pentru produse de securitate şi protecţie a datelor personale a crescut considerabil, aceste categorii de produse însumând 76% din vânzările online, urmate de soluţii pentru marketing (4%) şi soft utilitar (4%).

    Migrarea consecventă către subscripţii (software sau SaaS pe baza de abonament) este mai evidentă atunci când comparăm datele înregistrate în platforma Avangate în ultimii ani. Dacă în 2012, doar aproximativ jumătate (49%) din vânzările de software erau pe bază de abonament la nivel mondial, între timp, în 2017, ponderea lor a ajuns deja la 75%.

    Valoarea medie a comenzii pentru achiziţia de software, SaaS şi servicii online, la nivel global, în 2017, este de 47 USD, în uşoară scădere de la 48 USD în 2016, ca o consecinţă a creşterii ponderii subscripţiilor în vânzările totale. Dinamica preferinţelor cumpărătorilor sugerează tendinţa spre achiziţii mai multe, de valori mai mici, pentru diferite tipuri de produse. Valoarea medie a tranzacţiei în ţara noastră rămâne mai scăzută faţă de media globală, la un nivel de 37 USD.

    Visa şi MasterCard continuă să domine în domeniul plăţilor online, având o pondere de 68% din vânzările de software şi servicii online, urmate de PayPal cu 20% şi American Express cu 7%.  Distribuţia aceasta este valabilă si pe piaţa din Statele Unite.

    În alte ţări, consumatorii au preferinţe pentru metode de plată locale cum ar fi Alipay în China (54%), iDEAL în Olanda (44%), carduri locale în Brazilia (23%) şi Turcia (17%), Carte Bancaire în Franţa (12%) şi JCB sau Konbini în Japonia (cu 15%, respectiv 5% din tranzacţii).

    În România, situaţia este similară cu cea din 2016, 90% din cumpărăturile online pentru software şi SaaS fiind achitate cu carduri Visa şi MasterCard (faţă de 88% anul trecut), 4,7% prin PayPal (6% în 2016) şi 3,6% prin transfer bancar (4% în 2016).  

    Statele Unite îşi păstrează poziţia de lider, fiind cea mai mare piaţă de desfacere pentru soluţii software şi servicii comercializate online, reprezentând aproape jumătate din piaţa globală. La distanţă de Statele Unite urmează Marea Britanie. Germania urcă pe locul al treilea în clasament, comparând cu 2016, împingând Canada de pe poziţia a treia pe cea de-a cincea, după Franţa.

    Împreună, Germania, Franţa şi Japonia reprezintă mai mult de o treime din vânzările totale de software şi servicii online în ţări nevorbitoare de limbă engleză, urmate îndeaproape de Italia, Olanda şi Spania.

    România este pe locul al 18-lea în topul vânzărilor prin platforma Avangate, în creştere cu 4 poziţii faţă de 2016.

  • Business Magazin, în anul al 14-lea. Cel mai uşor este să scrii. Până începi să scrii

    Pentru toată lumea, cel mai uşor este să scrii. Până începi să scrii.

    Ţin minte că acum câţiva ani am avut o discuţie cu Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, despre un text, o opinie scrisă pentru Ziarul Financiar. El mi-a spus că s-a chinuit vreo trei zile să scrie o pagină A4 şi atunci a înţeles cât de greu este să scrii.
    Nu este nici cel mai greu, dar nici cel mai uşor lucru să poţi să transpui în cuvinte, propoziţii ceea ce ţi se învârte în cap şi ar putea să constituie subiectul unui articol.

    Când ai o discuţie cu un antreprenor şi încerci să scrii povestea lui, cel mai greu lucru este să găseşti fraza de început şi fraza de final. Pentru că în povestea lui sunt multe fraze de început şi nu ştii care este cea mai importantă. De aceea, poveştile încep cu contradicţii, cu vise care nu s-au realizat sau s-au realizat, cu cuvinte pompoase şi cifre mari.

    Un ziarist de la Business Magazin poate a surprins sau nu povestea unui antreprenor într-un articol. Nu întotdeauna cred/credem că am reuşit să facem cel mai bun articol, să scriem cea mai bună opinie, să descoperim cel mai nou trend sau să urmărim cel mai bine creşterea şi căderea unui antreprenor.

    De foarte multe ori, personajele noastre sau PR-ul lor (coşmarul ziariştilor) cred că articolul ar fi putut să fie scris mai bine, că autorul articolului nu a surprins în profunzime ideile interlocutorului, ci doar pe cele superficiale, care aveau cuvinte mai bombastice, că ziaristul trimis la interviu nu a înţeles nimic etc.

    Pentru mine, unele dintre cele mai interesante articole sunt legate de obituary, adică necrologuri. Poveştile scrise despre cei care au murit de către The Economist pe ultima pagină, de Financial Times sau de The Wall Street Journal mi se par fabuloase.

    O „moarte” şi un „război” sunt întotdeauna printre cele mai citite articole. Nu dai greş.

    În Financial Times de weekend, ediţia din 30 septembrie, am citit un necrolog extraordinar despre Lillian Ross, un jurnalist american de la The New Yorker, celebra revistă. Până atunci nu am auzit niciodată de Lillian Ross, care a murit la 99 de ani.

    Am citit cu cea mai mare plăcere sfaturile pe care ea le-a dat jurnaliştilor cu care a lucrat: să fii interesat de subiectul pe care îl scrii, nu de tine, adică să nu te autopromovezi; ascultă cu propriile tale urechi şi nu-ţi încredinţa profesia unui reportofon ca să înregistreze pentru tine interviul; fii responsabil, onest şi cât mai precis; nu-ţi exploata poziţia de reporter pentru a-ţi promova amărăciunea, resentimentele, gelozia şi prejudecăţile; să nu fii răutăcios în articole şi nici cu interlocutorii; nu te implica (emoţional) în poveştile celor cu care discuţi şi despre care scrii.

    În cei 13 ani, şi acum al 14-lea an, Business Magazin a încercat să găsească poveşti interesante, oameni noi despre care să scrie şi tendinţe înainte ca ele să apară la suprafaţă.

    Tot timpul şi cel puţin de două ori pe an ne întrebăm sau ne întreabă Adrian Sârbu, antreprenorul din spatele revistei, care este viitorul revistei Business Magazin şi ce trebuie să scriem în ea astfel încât cei care ne citesc să ne citească în continuare.

    Încă din 2003, proprietarul ne-a „împins“ să facem acest proiect.

    Cum poţi să-i surprinzi astfel încât să citească un articol până la capăt, să-l găsească interesant ca subiect, extraordinar ca scris şi util din perspectiva informaţiilor pentru o conversaţie cu altcineva sau la job, de unde poate să extragă date care să-i susţină activitatea profesională?

    Nu este cel mai uşor lucru să te baţi cu cotidianul ştirilor, mai ales când acestea îţi apar 24 h/24 h pe smartphone. Facebook-ul a mâncat o bună parte din felia noastră, iar smartphone-ul este întotdeauna la îndemână. Cine mai ţine în mână o revistă, cine o mai răsfoieşte? Cum cine? Voi şi noi! Cel mai interesant, cel mai inteligent film din ultimele două decenii este Las Fierbinţi, de la Pro TV. Nu râdeţi! Este un serial extraordinar în primul rând prin inteligenţă, apoi prin umor şi prin actualitatea subiectelor.

    Dacă aş putea, aş face un Las Fierbinţi pentru lumea corporatiştilor, pentru lumea din cadrul multinaţionalelor, pentru lumea urbană care încearcă să fie deasupra vremurilor.

    Întotdeauna Business Magazin a încercat să surprindă această lume urbană care creşte în fiecare zi – fie a antreprenorilor, fie a corporatiştilor, fie a tendinţelor.

    Mi-aş dori să surprindem cât mai bine cu analize economice, cu cifre, cu personaje, cu umor lumea multinaţionalelor, lumea corporatiştilor, adică lumea multora dintre voi.

    Şi pentru că suntem generoşi, mi-aş dori ca voi, cei care vreţi să scrieţi şi puteţi să faceţi acest lucru, să vă scrieţi propria poveste, pe care noi să o publicăm.

    La mulţi ani, Business Magazin! Să ai parte de cititori buni!

  • Cătălin Suliman, PeliFilip – Cum influenţează tendinţele europene în materie de concurenţă mediul de business din România

    Observăm două mari tendinţe ce pot prezenţa relevanţă şi asupra modului în care Consiliul Concurenţei îşi va exercită puterile şi implicit vor genera efecte asupra mediului de business din România:
    a) Schimbări cu privire la modul în care se vor realiza politicile de conformare 
    b) Tranziţie spre analiză efectelor produse de faptele pretins anticoncurenţiale  
     
    1. Dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă – provocările politicilor de conformare. 
     
    La nivel european există o cultură a programelor de conformare şi a actualizării permanente a acestora. Gradul de sofisticare al acestor programe creşte permanent şi urmăreşte să ţină cont de dezvoltările tehnologice şi de infrastructură ce afectează modul de acţiune pe piaţă al agenţilor economici.  Nevoia de cunoaştere a regulilor de concurenţă devine din ce în ce mai mare şi în România ţinând cont de riscurile foarte mari la care se expun societăţile care nu respectă normele de concurenţă. În prezent, sunt foarte puţine sectoare ale economiei care nu au fost sau nu sunt sub analiză autorităţii de concurenţă. 
    În ultimii ani interesul societăţilor comerciale pentru zona de conformare a crescut constant, acestea investind în programe de pregătire pentru angajaţii cheie sau ghiduri complexe de conduită în materie de concurenţă. 
     
    Recent, Consiliul Concurenţei a emis unele recomandări cu privire la programele de conformare, în dorinţa de a oferi informaţii şi jucătorilor mai mici de pe piaţă. 
     
    Pot fi identificate două tendinţe importante în materie de conformare:
    – În primul rând, întreprinderile importante investesc resurse în verificarea proiectelor strategice cu scopul anticipării oricăror posibile zone sensibile din punct de vedere al respectării regulilor de concureta, precum şi pentru a anticipa eventuale poziţionări ale pieţei la inovaţie. Specialiştii de concurenţă sunt implicaţi încă din faze incipiente ale proiectelor pentru a asigura respectarea regulilor specifice de concurenţă. 
     
    – În al doilea rând, conformarea ajunge la nivelul următor prin luarea în considerare a evoluţiilor tehnologice. Astfel, platformele online, inovaţiile IT, mijloacele de optimizare marketing, accesul şi utilizarea inteligenţei artificiale ajung să fie analizate şi din perspectiva regulilor de concurenţă, fiind foarte importante aspectele ce ţin de reglementarea regulilor de acces, licenţiere, acţiuni în comun sau exclusivităţi. 
     
     
    Ce ne rezervă viitorul? 
     
    Provocările vor veni din dezvoltarea IT şi digitalizarea activităţilor pe piaţă. Aceste provocări vor veni cu o nevoie nouă de analiză concurenţială (mult mai axată pe tehnologie şi inovaţie). Conformarea şi conduită prudenţă vor obligă agenţii economici să planifice proiectele noi şi să includă în echipele de proiect şi pe specialiştii lor în probleme de concurenţă. Astfel, conformarea trebuie să facă pasul de la era analogică la cea digitală (atât prin raportare la tehnologie cât şi prin raportare la modul de analiză).
     
    2. Analiză efectelor tot mai importantă în materie de concurenţă
     
    În ultimii ani există tot mai multe dezbateri cu privire la necesitatea unei analize economice în privinţa încălcărilor de concurenţă. Această presupune trecerea de la sistemul generalizat al încălcărilor per se (prin obiect) la o analiză mai profundă a efectelor reale ale practicii asupra pieţei relevante. 
     
    Consiliul Concurenţei are un departament specializat de experţi economici care pot pregăti analize complexe economice ale efectelor unei anumite practici. În plus, chiar dacă numărul cazurilor prin obiect nu a scazul semnificativ, se pot observă încercări de a include şi o analiză economică în astfel de cazuri.
     
    Aceste tendinţe sunt confirmate de decizia recentă a CEJ în cazul Intel (C-413/14 P), când instanţa supremă a decis că în materie de politică şi strategie comercială (cea care cuprinde discounturile comerciale acordate) este necesară o analiză a efectelor acestora pe piaţă.  
     
    Decizia CEJ confirmă faptul că atunci când discounturile sunt analizate din perspectiva unei posibile restricţionări a regulilor de concurenţă, autoritatea de concurenţă trebuie să examineze toate circumstanţele cauzei, inclusiv: a) existenţa unei poziţii dominante, b) acoperirea discounturilor prin raportare la piaţă relevanţă, c) durata, condiţiile şi valoarea discounturilor acordate, şi d) măsură în care ele pot fi încadrate într-o strategie de eliminare a concurenţilor eficienţi. 
     
    Decizia CEJ în cazul Intel prezintă relevanţă şi pentru România deoarece este de aşteptat că autoritatea naţională de concurenţă să finalizeze anumite cazuri care privesc analize ale unor politici comerciale şi a modului de acordare a discounturilor în piaţă, aceste decizii fiind relevante pentru modul de structurare al oricăror astfel de politici. Mai ales întreprinderile dominante vor putea să îşi regândească anumite strategii comerciale şi modul de acţiune în piaţă. 
     
    În plan secundar, decizia Intel este relevanţă pentru societăţile care doresc să păstreze o libertate comercială în momentul acordării reducerilor comerciale în scopul eficientizării rezultatelor oricăror acţiuni în piaţă şi al atragerii de clienţi. Astfel, pe anumite perioade scurte, pot fi gândite anumite discounturi care să aducă eficientele comerciale urmărite fără a încalcă regulile de concurenţă.