BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Cristina Prună (USR): Zero Taxe pe salariul minim, o gură de oxigen nu doar pentru hotelieri

    „În aceste vremuri de pandemie, industria ospitalităţii a pierdut aproximativ 40% din angajaţi, care fie au plecat spre alte domenii, fie sunt în şomaj. Zero Taxe pe Salariul Minim (www.zerotaxe.ro), măsura propusă de USRPLUS în programul de guvernare, este solicitată de proprietarii de hoteluri din România. Ar fi o gură de oxigen nu doar pentru hotelieri, ci pentru întreg sectorul HoReCa. Realitatea este că industria HoReCa este una dintre cele mai afectate de pandemie. Hotelurile din Bucureşti au avut un grad de ocupare de 10-15%. Iar per total, sectorul de ospitalitate şi turism a scăzut cu 67,4% numai după primul val al pandemiei”, transmite Cristina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

    Ea precizează că măsura USRPLUS prevede ca primii 2.300 de lei din salariu, echivalentul salariului minim pe economie, să nu mai fie taxat de stat.

    Totodată, ea prezintă şi efectele acestei măsuri.

    „Ridicarea acestei poveri fiscale de pe urma firmelor din industria HoReCa poate avea rezultate pe termen scurt, mediu şi lung precum: reducerea numărului de angajaţi disponibilizaţi din acest sector, educerea riscului de faliment al afacerilor mici şi mijlocii, plata unor salarii mai atractive prin care afacerile să-şi poată recupera foştii angajaţi sau să găsească alţii calificaţi, stoparea crizei de personal care a migrat spre alte domenii de activitate, dar şi prevenirea crizei de personal prevăzută pentru momentul aşteptatei reveniri economice şi asigurarea circuitului banilor în economie. Există ajutoare de salvare expres prevăzute pentru industria HoReCa. Acestea vor fi binevenite. Nu este însă suficient. Trebuie să începem să implementăm <zero taxe pe salariul minim> cât mai repede cu putinţă. Realist ar fi din 2022. Asta dacă vrem să relansăm cu adevărat aceasta industrie şi economia”, conchide parlamentarul USR PLUS.

  • Bucureşti: Taxele şi impozitele locale, în dezbatere publică. Obligaţiile fiscale, mai mari în 2022

    Documentul poate fi consultat pe site-ul Primăriei Bucureşti, până pe 19 aprilie. Autorităţile locale prevăd creşterea impozitelor şi taxelor cu 2,6%.

    „Subliniem faptul că, potrivit legislaţiei în vigoare, autorităţile locale au obligaţia legală să modifice taxele şi impozitele anual, până la 30 aprilie, în funcţie de indicele de inflaţie. În acest sens, în acord cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Având în vedere faptul că prevederea legală este imperativă, instituţia noastră a pus în dezbatere publică proiectul de impozite şi taxe locale pe anul 2022 care prevede indexarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale cu un coeficient de inflaţie de 2,6%”, au anunţat reprezentanţii Primăriei Bucureşti.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti adoptă hotărârile privind impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal următor. Autorităţile au realizat deja calcule estimative privind nivelul impozitelor.

    „Creşterile pentru impozitul pe clădiri persoane fizice rezidente sunt de 1-4 lei – garsonieră; 1-5 lei apartament cu 2 camere; 2-8 lei apartament cu 3 camere; 2-12 lei apartament cu 4 camere. Creşterile pentru impozitul pe mijloacele de transport se diferentiază în funcţie de capacitatea cilindrică, astfel: pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1600 cmc nu există creştere întrucât coeficientul de indexare este mic, iar pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 1600 cmc, creşterile variază între 4 şi 174 lei. Nivelul impozitului pentru autovehiculele cu masă maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone nu a fost indexat”, au precizat cei de la Primăria Bucureşti.

  • Vor plăti românii taxe mai mari anul acesta? Care este motivul pentru care ANAF a făcut mai puţine controale anul trecut şi cum stă situaţia anul acesta

    Anul 2020 a fost aproape pentru toate domeniile ca un carusel în care nimeni nu şi-a dorit să se afle, însă în zona de fiscalitate a fost plictiseală, spun unii consultanţi. Criza venită de nicăieri a contribuit la liniştea fiscală din 2020 – ultimul lucru de care aveau nevoie companiile ar fi fost creşteri sau modificări bruşte de taxe. Totodată, în 2020 au fost două rânduri de alegeri electorale, care, chiar şi fără criză, ar fi adus stabilitate fiscală. Ce urmează?

    Este o temere cvasiunanimă că vom vedea creşteri de taxe. Nevoia de colectare la bugetul de stat apare recurent. Nu ne aşteptăm la creşteri de taxe în 2021. Este important să avem promisiunea că modificările care vor exista, dacă vor exista, nu vor fi bruşte”, spune Alina Timofti, partener şi coordonator la casa de avocatură NNDKP, divizia de consultanţă fiscală. Datele din teren spun că în 2020 controalele fiscale s-au rărit şi ANAF a încercat să se adapteze la pandemie prin comunicare la distanţă cu contribuabilii.

    Cum situaţia medicală nu s-a schimbat radical în prima parte din 2021, consultanţii fiscali se aşteaptă la o frecvenţă asemănătoare a inspecţiilor fiscale. „Noi nu am văzut ANAF-ul atât de prezent în 2020, din motivele bine ştiute. 2020 a fost un an în care rambursările de TVA s-au făcut fără control, noi credem că inspecţiile au fost mult mai puţine. Conformarea nu a scăzut. Lumea a plătit taxe. Dacă nu au avut bani, unii dintre ei au beneficiat de măsuri de amânare, dar nu a scăzut conformarea, la nivel declarativ chiar a crescut”, a spus Marius Ionescu, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală.

    Pe de altă parte, este de aşteptat ca 2021 să fie anul deconturilor pentru cei care au primit sprijin fiscal în pandemie şi complexitatea controalelor şi disputelor fiscale va creşte, mai consultanţii.

    „Mă aştept la o oarecare creştere a complexităţii controalelor fiscale în 2021, pentru că, pe lângă temele clasice, ne aşteptăm să vedem ceva specific în zona măsurilor de ajutor şi facilităţilor folosite de contribuabili în perioada de pandemie”, mai spune Alina Timofti.

    Alina Timofti, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală: „Nu mă aştept sub nicio formă să văd ceva notabil în zona digitalizării ANAF încă. Se vor face paşi, dar insist asupra acestui aspect: digitalizarea care va avea un efect în colectare şi în îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul nu mă aştept să vină în 2021.”

    Guvernul, prin premierul Cîţu, a dat mai multe asigurări că nu vor exista creşteri de taxe în 2021. O majorare a fiscalităţii nu este dorită de nimeni, în condiţiile în care o economie fragilă, cum este cea a României acum, ar fi zdruncinată de o măsură prociclică în contextul crizei actuale. Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a spus, în cadrul ediţiei anuale a evenimentului pe teme fiscale organizat de ZF şi NNDKP, că 2021 este un an de analiză a fiscalităţii din România şi nu un an de modificări fiscale. „Nu vor exista modificări fiscale, va începe o analiză la nivelul taxelor. Am un an de răgaz să facem o analiză sistemului legislativ fiscal. Dacă se păstrează acest trend de revenire economică, avem acest an în care putem analiza lucrurile şi le putem aşeza în mod firesc”, a spus Alin Chitu.

    Principalele priorităţi ale Finanţelor în 2021 sunt implementarea programelor de digitalizare, în special proiectul cu factura electronică, SAF-T şi casele de marcat cu jurnal electronic.

    Marius Ionescu spune că doar prin cele trei măsuri, statul ar colecta suplimentar la buget între 2,5% şi 3% din PIB: „Practic la nivelul ANAF sunt trei proiecte mari de digitalizare şi încă două trei mai mici dar la fel de importante. Primul ar fi factura electronică, apoi, SAF-T şi conectarea caselor de marcat. Doar aceste trei măsuri ar aduce în plus la colectare între 2,5 şi 3% din PIB.”

    Cu toate acestea, consultanţii fiscali sunt de părere că digitalizarea Fiscului, cu efect în relaţia dintre contribuabil şi autorităţi fiscale, va avea loc abia începând de anul viitor, în ciuda eforturilor Finanţelor.

    Marius Ionescu, partener şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală: „2020 a fost un an în care rambursările de TVA s-au făcut fără control, noi credem că inspecţiile au fost mult mai puţine. Conformarea nu a scăzut. Lumea a plătit taxe. Dacă nu au avut bani, unii dintre ei au beneficiat de măsură de amânare, dar nu a scăzut conformarea, la nivel declarativ chiar a crescut.”

    „Nu mă aştept sub nicio formă să văd ceva notabil în zona digitalizării ANAF încă. Se vor face paşi, dar insist asupra acestui aspect: digitalizarea care va avea un efect în colectare şi în îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilul nu mă aştept să vină în 2021.”

    În proiectul bugetului de stat pentru 2021 nu sunt prevăzute creşteri notabile ale colectării la bugetul de stat ca pondere în PIB, însă Marius Ionescu este de părere că efectele digitalizării în colectarea de taxe şi impozite la bugetul de stat ar trebui să se facă resimţite în anii următori: „Raportul economic care însoţeşte bugetul nu ia în considerare măsuri de creştere a colectării, ponderea colectării la buget rămâne undeva la 30%. Pe de altă parte, eu sper că până în 2024 să vedem primele efecte şi să nu rămânem la grad de colectare de 31%.”

    Prioritatea Finanţelor este factura electronică, spune Alin Chitu, care completează că anul acesta Ministerul Finanţelor îşi propune să introducă un program pilot de facturare electronică.

    „Factura electronică este prioritatea numărul unu a Ministerului de Finanţe. Atrage o conformare mai uşoară, pentru că nu va mai trebui să depună alte declaraţii informative. Ne propunem anul acesta să încercăm să introducem un program pilot pentru facturarea electronică. Să luăm fie o zonă, fie o anumită categorie de contribuabili”, spune Alin Chitu.

    SAF-T, un fişier standardizat prin care contribuabilii trimit informaţii contabile către ANAF, este de asemenea în curs de implementare, însă estimarea consultanţilor fiscali este că acesta va fi operaţional undeva în 2022. Implementarea programului în alte ţări, cum ar fi Bulgaria sau Polonia, a îmbunătăţit semnificativ colectarea de TVA. Statul român, care are cel mai mare deficit de colectare de TVA din Uniunea Europeană, ar putea colecta suplimentar la buget circa 1 miliard de euro anual din implementarea acestui program.

    Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe: „Factura electronică este prioritatea numărul unu a Ministerului de Finanţe. Atrage o conformare mai uşoară, pentru că nu va mai trebui să depună alte declaraţii informative. Ne propunem anul acesta să încercăm să introducem un program pilot pentru facturarea electronică. Să luăm fie o zonă, fie o anumită categorie de contribuabili.”

     

  • Revolut strânge şurubul şi pune taxe mai mari şi condiţii mai stricte şi pentru clienţii din România

    Fintechul britanic Revolut, care şi-a bazat creşterea susţinută din ultimii ani inclusiv printr-o politică de comisioane mai mici prin comparaţie cu jucătorii tradiţionali din piaţa bancară, va strânge şurubul şi va mări taxele şi va impune condiţii mai stricte de utilizare a cardurilor sale pentru clienţii din România. Spre exemplu, din data de 23 aprilie, clienţii Revolut care au ales serviciul standard vor fi nevoiţi să achite o taxă de 2% pe retrageri şi dacă fac mai mult de 5 operaţiuni de acest tip pe lună, nu doar dacă depăşesc plafonul de 800 de lei pe lună.

    “Fiecare dintre aceste limite se aplică independent. Vei începe să plăteşti comision de îndată ce atingi una dintre ele, chiar dacă nu ai atins-o şi pe cealaltă”. Revolut nu se mulţumeşte cu acest pas, ci adaugă şi un comision minim pe operaţiune, de aproximativ un euro. “Comisionul rămâne în continuare 2%, dar adăugăm un comision minim de 5 RON. Acest lucru înseamnă că vei plăti suma mai mare dintre 5 RON şi 2% din retragere”, şi-a notificat Revolut clienţii.

    Chiar şi pentru clienţii care plătesc un abonament lunar, Revolut introduce această taxă nouă: “introducem şi un comision minim de 5 RON per retragere”, a anunţat fintech-ul. Compania a mai modificat şi alte taxe şi comisioane. Clienţii nemulţumiţi de aceste schimbări îşi pot închide gratuit conturile.

     

  • Toată lumea vrea o felie: PayPal investeşte în Taxbit, un startup care îi ajută pe cei care investesc în criptomonede să îşi calculeze taxele datorate statului

    Braţul de investiţii al grupului PayPal Holding a investit în startup-ul american Taxbit, care ajută populaţia şi businessurile să îşi calculeze taxele pe care le datorează statului pentru deţinerile de criptomonede, conform Reuters.

    Taxbit va utiliza infuzia de capital pentru a-şi extinde echipa şi businessul, a anunţat Austin Woodward, CEO-ul şi fondatorul companiei, care nu a dezvăluit valoarea investiţiei.

    „Extinderea la nivel internaţional este un pas important pentru businessul nostru”, a declarat Woodward.

    Taxbit a mai atras fonduri şi de la Coinbase Ventures, divizia de venture capital a Coinbase, unul dintre cele mai populare exchange-uri de criptomonede, precum şi de la fondul de investiţii al gemenilor Tyler şi Cameron Winkevoss – cei care l-au acuzat în trecut pe Zuckerberg pentru că ar fi furat ideea Facebook de la ei, cât şi cei care s-au anunţat a fi primii miliardari din bitcoin în urmă cu doi ani.

    PayPal, care a început să le permită utilizatorilor să cumpere, să vândă şi să deţină monede digitale la finalul anului trecut, este doar una dintre companiile cunoscute care au început să se uite mai atent la piaţa criptomonedelor, pe măsură ce preţul bitcoin a spart record după record, ajungând chiar şi la pragul de 38.000 de dolari.

  • Adrian Vasilescu, BNR, este revoltat: Cum să-ţi plătesti taxele mai complicat, mai incomod şi cu comision… un pachet de nervi

    Încearcă, la ghişeul.ro, plata impozitului pe 2021…! E complicat, dar nu digitalizarea e de vină!

    Am învăţat, din istorie, că fără excepţie crizele vin şi pleacă.  După ce, adesea, aduc şi schimbări de adâncime în stilul de viaţă. Amprenta crizei actuale este revoluţia digitală. Care s-a impus cu o viteză şi cu o forţă necunoscute vreodată în istorie.
    Cum s-a produs miracolul? De vreo câteva decenii, de când tot vorbim despre societatea informaţională, paşii au fost puţini şi timizi. Şi iată că într-un singur an, 2020, sub constrângerea crizei actuale, lumea toată a făcut – deodată! – două schimbări care, de obicei, sunt  făcute în etape lungi, distanţate una de alta: acumulările cantitative şi saltul calitativ. A intervenit motorul care dintotdeauna, în istorie, a grăbit timpul: NEVOIA! Şi aşa cum a fost posibil ca, în numai câteva luni, marile centre ale ştiinţelor medicale din toată lumea să coopereze şi să realizeze un vaccin care, în împrejurări normale, ar fi înghiţit ani buni de cercetare, tot în câteva luni a devenit realitate si Revoluţia Digitală! O realitate care va schimba lumea!

    Îndrăznesc să susţin că şi societatea românească, într-o măsură considerabilă, a reuşit – şi aş sublinia: în mod deosebit cu aportul capitalului privat!  – a reuşit, repet, să se angajeze în acest mars global al Revoluţiei Digitale şi să păstreze cât de cât cadenţa cu tot ce se întâmplă pe planetă. Şi, ca întotdeauna în istorie, şi la noi în avangardă a fost comerţul. A fost în avangardă nu numai în sensul că a deschis balul, dar a reuşit să fie şi regina balului, în  împrejurarea în care a trecut la vânzări online, venind aproape de consumatori şi încercând inovaţii simple, sisteme pe care să le înţeleagă şi să le aplice o masă cât mai mare din piaţă. Au urmat industriile si serviciile, în măsura în care „distanţarea fizică şi socială“ a impus, ca stil de relaţii noi între angajatori şi angajaţi, telemunca. Apoi, a venit rândul să fie deschisă teleşcoala, pentru că şcoala cu elevi în clase, cu studenţi în amfiteatre şi profesori la catedre a trebuit să fie închisă.

    Desigur, în condiţiile noastre, deşi internetul a cunoscut salturi importante în anii din urmă şi informatica la fel – mulţi dintre  informaticienii români fiind azi răspândiţi în toată lumea, începând cu SUA şi Canada – noi avem, în practică, mari probleme cu infrastructura şi cu organizarea. Probleme de rezolvat mai sunt şi în reţeaua băncilor comerciale, dar aici, fie din proprie iniţiativă, fie la îndemnul făcut în scris de BNR, fie urmând reglementările Autorităţii Bancare Europene, digitalizarea merge înainte cu paşi mai mari.

    Cei care au fost cei dintâi – cel puţin prin impresia creată de  Autoritatea pentru Digitalizarea României, care a umplut ecranele televizoarelor cu îndemnul să trecem cu toţii la plata în regim online a impozitelor şi taxelor – sunt acum cei din urmă. Încasatori de impozite şi taxe. Deşi formularistica împrăştiată de ANAF e încurajatoare. Ni se explică, pe înţelesul tuturor, cel puţin aşa este intitulat protocolul de urmat în achitarea online a plăţilor, „Cum să îţi plăteşti taxele mai simplu, mai comod şi fără comision pe ghişeul.ro“. În realitate este tocmai invers. Iar comisionul zero se transformă în pachet de nervi. Specialiştii de la ANAF n-au înţeles secretul digitalizării. Şi anume, că ei ar fi trebuit să  muncească din greu ca utilizatorii sistemului să se descurce mai uşor.

    La sfârşitul anului trecut am scris, în ZF, că din martie 2020,  de când coronavirusul răvăşeşte viaţa  întregii  lumi, două profeţii sunt continuu alimentate cu idei de largă circulaţie. Una susţine că fenomenul globalizării, zdruncinat acum de măsurile de distanţare socială, îşi va reveni după criză şi va cunoaşte o extensie necunoscută până acum. Cealaltă, de la polul opus, vede cum globalizarea pierde teren în împrejurarea în care marile puteri, cu deosebire, pierd interesul pentru restul lumii în măsura în care fiecare dintre ele este preocupată de ce se întâmplă în propria cetate.

    Mai aproape însă de adevăr, o a treia viziune – una dintre acelea care provoacă şocuri – s-a impus de îndată ce a urcat pe scena publică. Nu are legătură cu dezbaterea profeţiilor, deşi deschide şi o fereastră spre viitor. Dar reuşeşte să completeze conturul paradigmei actualei pandemii, pe care o diagnostichează ca fiind unicul fenomen cu adevărat global din istoria omenirii.

    De reţinut: unicul fenomen cu adevărat global din istoria omenirii! Şi chiar dacă unicitatea – ca fenomen global! – a tragediilor şi dramelor provocate de COVID-19 în toată lista celor 200 de ţări din ONU este discutabilă, argumentele ce o susţin sunt puternice. Pentru că, într-adevăr, alte fenomene – între care marile conflagraţii, marile crize sau olimpiadele, care s-au bucurat şi ele de un interes global – deşi au fost numite… mondiale, n-au acoperit niciodată prin efecte şi interes întreaga planetă. Pe când actuala pandemie n-a cruţat nimic şi pe nimeni.

    Şi iată cum, sub constrângerea pandemiei, Revoluţia Digitală tinde să devină cel de-al doilea fenomen global din istoria omenirii. Nu vă grăbiţi să-mi reproşaţi că am uitat de foc, de roată, de monedă, de băncile de afaceri şi de băncile centrale, de maşina cu aburi şi de revoluţia industrială în general, de avioane, de aparate de radio şi de televiziune, fenomene care nu doar că sunt globale, ci au şi contribuit la naşterea şi dezvoltarea globalizării. Să nu uităm însă că toate aceste fenomene au apărut în câte un colţ de lume, au evoluat încet şi s-au globalizat… unele în zece ani, vezi penicilina, altele în

    200 de ani, vezi busola. Şi chiar praful de puşcă  a avut nevoie de mult timp până când s-a… globalizat. Ca şi bancnota, care a parcurs o întreagă istorie ca să ajungă din China în Europa sau în America. În timp ce explozia revoluţiei digitale, cu acumulări cantitative şi saltul calitativ săvârşite deodată, a avut nevoie de câteva luni ca să-şi impună conceptul şi de mai puţin de un an ca să acopere planeta.

    Şi acesta e doar începutul…

  • Anii vacilor slabe. Problema viitorului guvern este simplă şi gravă: cum să evite majorarea taxelor

    Guvernul ce va rezulta în urma alegerilor de Moş Nicolae trebuie să aducă bunăstare tuturor. Dar anii vacilor slabe l-au prins cu hambarul gol. Cum să crezi că vei primi ceva de la cineva care merge pe drum cu pantalonii rupţi în fund?

    La alegerile trecute, PSD a câştigat cu un program care propunea majorarea puternică a salariilor şi spitale noi.

    Este greu de spus ce au votat atunci oamenii: creşteri de salarii şi pensii sau spitale noi.

    Un lucru este clar: un deziderat l-a exclus pe celălalt. “Anvelopa salariilor” din administraţie a crescut de la 8% din PIB la 11%, în doar trei ani. Când 34% din veniturile bugetului consolidat merg în salarii publice (media UE este de 22%), nu mai ai bani pentru spitale. Ne uităm acum în jur şi zicem că ne-ar fi prins bine cele opt spitale regionale promise. Dar, dacă ar fi fost construite, nu ar fi existat bani pentru majorarea salariilor şi a pensiilor. Cum o dai, cum o întorci, tot rău iese.

    Acum, ce-a păpat lupul, bun păpat rămâne. Dacă nu am putut în anii “vacilor grase”, ce vom face în anii “vacilor slabe”? Nu ai strâns niciun bob de grâu în hambare, în anii “vacilor grase”. Iar acum trebuie să-ţi fierbi ghetele şi să le sugi cuiele din talpă ca să-ţi ţină de foame.

    Toate partidele au promis reduceri de taxe, în campanie. Şi uluitoare creşteri de cheltuieli (desigur cheltuieli de investiţii – “Bubico, şezi mumos, mama!”).

    Nu se mai poate însă cu noi reduceri de taxe şi cu creşteri de cheltuieli, în aceeaşi vreme.

    Problema viitorului guvern – indifernent dacă va fi al PNL sau al PSD –  este simplă şi gravă: cum să evite majorarea de taxe. Nu cum să reducă taxele – cum promit PNL, PSD sau USR/Plus.

    Deficitul bugetar este la 9-10% din PIB, în acest an, adică de peste 100 de miliarde de lei. Iar criza medicală nu l-a accentuat decât cu 3 puncte procentuale din PIB, atât, prin urmare avem un deficit structural ce se va întinde peste ani. Ar fi o minune dacă va ajunge la 7% din PIB, în anul ce vine. Vor fi ani în care vom cheltui – vorbim de administraţia publică – mult peste puterile noastre de a câştiga. O majorare a taxelor ar fi inevitabilă, în această situaţie. Dar aceasta ar adânci răul.

    Cum să eviţi majorarea de taxe? Aceasta va fi marea problemă a viitorului guvern.

     

  • USR vrea taxe zero până la nivelul salariului minim, PNL se mândreşte că a eliminat taxe peste taxe, PSD nu renunţă la majorarea pensiilor cu 40% şi tot aşa până la capătul funiei

    Ca într-o întrecere socialistă pe dos unde, în loc să raportezi producţii record la hectar, raportezi reduceri de taxe record la centimetrul de autostradă inaugurat, partidele “capitaliste” din România au încins, cu o lună înainte de alegeri (dacă ele se vor ţine, până la urmă), o horă a reducerilor de taxe şi a majorărilor de cheltuieli, de parcă s-ar fi trezit, dintr-odată, la o nuntă, în vreme ce aşteptau un parastas.

    Ultimii veniţi la petrecere, dar nu cei din urmă, având în vedere că este rost pentru ei de o intrare la guvernare, sunt cei din USR care promit, în programul lor electoral recent pus pe piaţă, eliminarea de taxe şi de impozite pentru salariul minim brut pe economie, acum la 2.230 de lei. Pentru a nu exista o discriminare, toate salariile brute până de până la 2.230 de lei ar urma să fie scutite de taxe şi impozite – nu ar urma să se mai plătească, prin urmare, pentru sume brute până la acest nivel, impozitul de 10% pentru venitul salarial. Nu se înţelege limpede dacă nu se vor mai plăti şi contribuţiile (Sănătate, CAS), dar din evaluarea impactului, 30 mld. lei anual, aşa reiese, având în vedere că toate veniturile din impozitul pe salarii au fost, în 2019, de doar 23 mld. lei. De unde bani? “Din “oprirea cheltuielilor statului”, susţine USR. Care cheltuieli? Pentru că principalele cheltuieli ale “statului” au fost anul trecut cu salariile (28% din venituri), pensiile şi sprijinul social (31% din venituri), bunuri/servicii, foarte multe din aceste cheltuieli fiind pentru spitale (14% din venituri), investiţii (8% din venituri), dobânzi (4% din venituri). Păi, s-a cam făcut 100%. De unde tai? Nu ni se spune. Las la o parte discuţia mai de amânunt, anume cum vor fi susţinuţi cei care nu şi-ar mai plăti asigurarea de sănătate şi nici ce se va întâmpla cu pensiile celor care nu şi-ar mai achita contribuţiile sociale. Acestea nu sunt amănunte pentru obrazele subţiri de userişti. Este de presupus că nu s-ar ajunge chiar acolo, dacă un astfel de program ar intra vreodată în vigoare. Rămânem însă la impozitul pe venitul salarial – 10% acum în România, ce mai mic din Uniunea Europeană (doar Bulgaria mai un astfel de impozit de 10%). Şi ne uităm pe statistici. În 2019, bugetul general consolidat a obţinut din impozitul pe salarii şi venit 23 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB. Media în UE, la acest capitol, este de 9,6% din PIB. E drept că salariile/veniturile în România sunt mici în raport cu veniturile angajaţilor din ţările mai bogate, dar aici vorbim de venituri ca pondere în PIB a fiecăruia şi vedem că avem venituri, din această sursă, de 4,4 ori mai mici decât media. Şi, într-o astfel de situaţie, vorbim de eliminarea impozitului pe venit pentru 1,2 milioane de angajaţi cu salarii minime şi de reducerea cu mai mult de jumătate a impozitului pentru alte 3,7 milioane de angajaţi care vor fi impozitaţi doar de la 2.230 de lei în sus?

    România are venituri din taxe fiscale de 26% din PIB, faţă de media UE de 40% din PIB. Sub securea sărăciei şi sub acest imperiu al autocompătimirii colective, ne-am pus zdravăn pe reduceri de taxe şi pe creşteri de cheltuieli. Nu spun că reducerea poverilor fiscale este o idee rea. Nu voi spune că majorarea salariului minim brut este o idee rea. Spun că nimic nu a fost pus în loc. Toată lumea vrea însă servicii mai bune, spitale mai bune, străzi mai bune. Vrea venituri mai mari. Dar nimeni nu vrea să contribuie. Este o lamentaţie colectivă că, în România, impozitele sunt mari când, de fapt, statisticile arată că avem una dintre cele mai mici rate de impozitare din UE. Staţi să vedeţi factura la final de an. Cu sau fără pandemie, oricum lucrurile ar fi luat-o razna. Deficitul fiscal a fost de 4,6% din PIB în 2019 pentru că veniturile (la o creştere economică de 4,2%) au crescut 25 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu 47 de miliarde de lei. Acum, la nouă luni din 2020, veniturile sunt în scădere cu un miliard de lei, iar cheltuielile au crescut cu 40 de miliarde de lei. Ca să-şi acopere deficitul care va ajunge la 9% din PIB în 2020, Finanţele au făcut o datorie nouă de 77 mld. lei, în doar primele opt luni din an.

    Iar, în aceste condiţii, tu vorbeşti de noi majorări de cheltuieli şi de reduceri de taxe. PSD presează pentru majorarea pensiilor cu până la 40% şi pentru dublarea alocaţiilor; PNL împarte în stânga şi în dreapta “stimulente” de pandemie, nu doar pentru medicii care merită să fie recompensaţi pentru efort, ci şi celor care păzesc uşile primăriilor, foştii paznici de pe vremuri, ajunşi acum mari “poliţişti locali”. PSD îşi centrează campania pe majorări de cheltuieli (pensii, alocaţii), USR pe noi reduceri de taxe că, deh, nu era la masă când Dragnea/Vâlcov tăiau din taxe fără măsură şi fără judecată.

    PNL se laudă că a eliminat taxele introduse de PSD, cum ar fi supraimpozitarea muncii part-time, dar nu a pus nimic în loc, adică un mecanism de stopare a practicii potrivit căreia îi treci omului în contract un program de lucru de două ore, în vreme ce el stă la job 8 ore, practică pe care PSD a încercat să o stopeze prin această impozitare.

    Şi, uite aşa, trăim într-o ţară care se înglodează în datorii într-un ritm ameţitor, în vreme ce toţi trag de punga goală a bugetului şi, dacă harababura continuă, nu va exista o altă cale de ieşire din mocirlă decât majorarea taxelor. Altfel zis, reducem taxe şi majorăm cheltuieli, ca să avem de unde majora taxe şi de unde reduce cheltuieli, mai târziu.

     

     

     

     

     

  • Ce se întâmplă cu taxele în pandemie?

    Dacă ar fi să se mărească unele cote de impozitare, ceea ce sperăm să nu se întâmple, în primul rând TVA-ul este cel mai uşor de modificat. Au mai fost discuţii în ultimul timp şi despre cotele de impozit pe venit. Speranţa noastră este că raţiunea va prevala şi nu vom avea creşteri de fiscalitate în perioada următoare”, a declarat Dan Bădin, partener impozitare directă la Deloitte România, în cadrul unui eveniment organizat de compania de consultanţă şi audit.

    Consultanţii Deloitte sunt de părere că cea mai bună modalitate de a aduce bani în plus la bugetul de stat este o colectare mai bună. România rămâne în continuare campioana Europei la deficitul de încasare de TVA (diferenţa între cât şi-a propus statul să încaseze şi cât a încasat efectiv).

    „În primul rând cea mai importantă pârghie pe care o are statul este să colecteze mai mulţi bani la buget de la plătitorii de impozite din România. Avem cel mai scăzut grad de încasare a TVA – principala taxă a bugetului de stat. Principala resursă a statului o reprezintă colectarea impozitelor şi taxelor într-un mod cât mai corect şi complet”, a mai spus Dan Bădin.

    Criza generată de pandemia de COVID-19 a adus digitalizarea forţată şi a statului. În condiţiile în care guvernul nu ar trece la măsuri de creştere sau introducere de noi taxe, consultanţii Deloitte se aşteaptă la accentuarea digitalizării autorităţilor fiscale şi la intensificarea controalelor fiscale, în special în zonele cu risc ridicat de evaziune.

    „Este de aşteptat, aşadar, ca nivelul de colectare a veniturilor de la finalul lui 2020 să fie sub cel de anul trecut, în timp ce cheltuielile vor fi mult mai mari. Mai mult, decalajul de încasare la TVA rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană, de aproximativ 33% în 2018, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene. În aceste condiţii, estimăm o înteţire a controalelor fiscale în perioada următoare pe zona de TVA, în special în anumite arii în care autorităţile fiscale deja se dovedesc mai active decât în trecut”, a spus Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.

    Alegerile parlamentare din iarnă aduc o toamnă liniştită din punctul de vedere al fiscalităţii pentru mediul de business. După alegeri, mediul de afaceri din România aşteaptă de la noul organ legislativ şi de la noul guvern predictibilitate, stabilitate fiscală şi coerenţă legislativă, crede Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii, din secţiunea legal a  Deloitte.

    „O aşteptare a mediului de business, dacă e să ne raportăm la ce s-a întâmplat în ultimele 6 luni, este coerenţa legislativă. Aceste luni au arătat aproape un concurs legislativ între guvern şi parlament, cu acte normative care au avut acelaşi obiect, votate în paralel, iar acest lucru creează incertitudine.”

  • „Trebuie să ne asigurăm că toate companiile îşi plătesc taxele”: Comisia Europeană se pregăteşte să înceapă procesul împotriva gigantului Apple, în valoare de 15 miliarde de dolari

    UE plănuieşte recupereze 15 miliarde de dolari din impozite, banii urmând să plece de la Apple către cea mai înaltă instanţă europeană, anunţă The New York Post.

    Comisia Europeană a declarat că va contesta victoria obţinută de Apple în luna iulie. Pe atunci, gigantul de pe Silicon Valley câştiga împotriva Uniunii Europene şi anunţa că nu va plăti Irlandei 13 miliarde de dolari, bani ce fac parte dintr-o serie de taxe retroactive.

    Comisia a declarat în 2016 că producătorul iPhone a beneficiat în mod ilegal de ajutor de stat prin intermediul a doua decizii luate de autorităţile irlandeze, obligaţiile fiscale ale companiei fiind reduse în 2014 la un minim de 0,005%.

    Cazul va fi prezentat în faţa Curţii Europene de Justiţie întrucât decizia luată de Comisie a stârnit o serie de incertitudini legale şi conţine un „număr de greşeli de drept”, spune Comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager.

    „Trebuie să ne asigurăm că toate companiile, mari şi mici, îşi plătesc taxele, acest lucru rămânând o prioritate de top pentru comisie. Dacă statele membre oferă avantaje fiscale anumitor multinaţionale, nu vor face decât să afecteze conceptul de concurenţă loială din Uniunea Europeană”, a adăugat Vestager.