BusinessMagazin

Tag: suedia

  • Cine sunt medicii care nu au luat măsurile potrivite împotriva pandemiei de COVID-19, iar ţările lor au avut de suferit îngrozitor

    Prin mai, nonconformistul medic francez Didier Raoult, expert în boli infecţioase şi tropicale pe care pandemia de Covid-19 l-a făcut vedetă, prezicea că „într-o lună nu vom mai avea cazuri”, coronavirusul urmând să intre în faza sezonieră. Între timp, în Franţa numărul de cazuri noi de îmbolnăviri înregistrate zilnic s-a redus de la 80.000 la doar 1.000. Este un progres considerabil, însă boala nu a dispărut. În schimb, Didier Raoult a dat de probleme. Cu justiţia.

    Necazuri are şi epidemiologul suedez Anders Tegnell, arhitectul celei mai relaxate abordări din partea unui guvern european faţă de pandemie, el recunoscând că s-ar putea să fi greşit şi că trebuia făcut mai mult. Numărul de morţi a crescut atât de mult în Suedia încât statele vecine au ajuns să se ferească de ea. Premierul ţării s-a văzut în situaţia de a apăra în faţa unor atacuri virulente ale opoziţiei strategia care a făcut din Suedia o ţară de invidiat pentru restul europenilor ce tânjeau în izolare după viaţă socială.

    Dacă la începutul pandemiei Bielorusia ieşea în evidenţă prin sfaturile conducătorului naţiunii, Aleksandr Lukaşenko, ultimul dictator al Europei, care spunea că virusul poate fi distrus consumând vodcă şi că acesta nu se atinge de oamenii muncitori precum cei care ies cu tractorul pe câmp, astăzi se remarcă printr-o „revoluţie a papucilor”. Unii aseamănă modul în care guvernul dictatorului a gestionat criza cu dezastrul nuclear de la Cernobîl. Guvernul n-a avut practic nicio strategie, preferând să ignore pericolul. Boala s-a făcut însă simţită şi unii locuitori îşi manifestă de câteva luni nemulţumirea şi dorinţa de alegeri libere agitând în public…papuci – o aluzie la a-l strivi pe Lukaşenko ca pe un gândac.

    În Rusia, de unde preşedintele Vladimir Putin trimitea provocator Italiei în martie prin intermediul soldaţilor ruşi ajutoare medicale, pandemia face ravagii. Popularitatea liderului de la Kremlin a ajuns la minime istorice.

    La polul opus, unul dintre principalii virologi ai Germaniei a devenit ţinta urii pentru teoreticienii conspiraţiei şi pentru mişcarea anti-izolare, ceea ce a dus la o ciocnire urâtă cu cel mai vândut ziar al ţării şi la expunerea unei rupturi din ce în ce mai mari în privinţa rolului oamenilor de ştiinţă în combaterea pandemiei. Christian Drosten, expert de talie mondială în coronavirusuri, a consiliat guvernul cancelarului Angela Merkel cu privire la măsurile antipandemie creditate cu aducerea acesteia sub control până la începutul lunii mai şi menţinerea numărului de victime la un nivel relativ scăzut. Însă reputaţia şi apariţiile frecvente în media au făcut din expert un paratrăsnet pentru o minoritate zgomotoasă şi supărată pe regulile de distanţare socială, pe care le consideră ca fiind prea restrictive şi chiar autoritare.

    În Franţa, potrivit presei de acolo, Didier Raoult a fost luat la ţintă de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM). Săptămânalul Le Canard Enchaîné a aflat că instituţia cu rol de jandarm al pieţei farma a remarcat deficienţe în cadrul legal al cercetărilor specialistului în boli infecţioase de la Marsilia privind hidroxiclorochina, medicamentul promovat puternic de acesta în tratarea Covid-19.

    Le Canard Enchaîné scrie, preluat de o mare parte din presa franceză, că parchetul din Marsilia a primit un „raport” care denunţă practicile lui Raoult. Expertul şi echipa sa de la IHU Méditerranée sunt acuzaţi de unul dintre colegii lor că au administrat hidroxiclorochină fără acordul formal al pacienţilor. „Potrivit denunţătorului, echipa lui Didier Raoult a prezentat un studiu publicat pe 27 martie ca pe o simplă cercetare observaţională care nu necesită acordul formal al pacienţilor“, scrie săptămânalul. Interpelată de parchet, ANSM a indicat că a efectuat o anchetă şi a solicitat profesorului o explicaţie. Într-un document trimis parchetului şi văzut de Le Canard, directorul agenţiei, Dominique Martin, scrie că „procedurile de informare a pacienţilor şi motivaţia pentru prescripţie medicală nu respectă cerinţele legale“.

    Le Canard reaminteşte că legea Jardé din 2012, care reglementează testele terapeutice, pedepseşte cu trei ani de închisoare plus amendă de 45.000 de euro pe cel care face cercetări asupra unei persoane fără ca aceasta să-şi fi dat consimţământul liber şi, după caz, scris sau să fie informată. „Intervievat de săptămânal, Didier Raoult a spus că a „respectat toate legile”.

    Didier Raoult a întâmpinat multe critici de când a lansat mai multe studii despre care spune că arată eficacitatea hidroxiclorochinei combinate cu antibioticul azitromicină. Pentru el, situaţia de urgenţă medicală justifică administrarea în masă a acestui tratament. Medicul pledează pentru aplicarea acestei terapii duale de la primele simptome şi spune în cel de-al treilea studiu al său, efectuat pe mai mult de 1.000 de pacienţi, că după 10 zile circa 92% din pacienţi nu au mai avut încărcătură virală.

    Însă această cifră este comparabilă cu cea observată în cazul evoluţiei naturale a bolii. Printre problemele metodologice subliniate de alţi oameni de ştiinţă: n-a existat un grup de control, ceea ce împiedică demonstrarea eficienţei hidroxiclorochinei. În plus, 95% dintre pacienţii trataţi nu au prezentat semne de boală gravă. Prin urmare, ca majoritatea pacienţilor, ei s-ar fi putut vindeca natural. Tratamentul lui Raoult părea să-l impresioneze şi pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, însă la sfârşitul lunii mai hidroxiclorochina a fost interzisă în tratarea bolii Covid-19, potrivit RFI. Marii adepţi ai tratamentului au rămas preşedintele SUA, Donald Trump, şi cel al Braziliei, Jair Bolsonaro.

    În Suedia, Anders Tegnell, epidemiologul principal al ţării şi arhitectul abordării relaxate a pandemiei, a recunoscut că boala a făcut acolo prea multe victime şi că autorităţile ar fi trebuit să facă mai mult pentru a reduce răspândirea virusului, scrie The Guardian. Tegnell, care a criticat anterior măsurile de izolare stricte ale altor ţări pentru că nu ar fi sustenabile pe termen lung, a declarat la un post de radio că în Suedia există „un potenţial evident de îmbunătăţire a ceea ce am făcut”. Întrebat dacă au murit prea multe persoane în Suedia, el a răspuns: „Da, absolut”, adăugând că ţara ar trebui „să caute în viitor o modalitate de a preveni” un cost atât de mare.

     

    Cifrele privind mortalitatea pe cap de locuitor din Suedia au fost cele mai mari din lume în perioada de şapte zile încheiată pe 2 iunie.„Dacă ar fi să întâlnim din nou aceeaşi boală ştiind exact ce ştim despre ea astăzi cred că am alege să facem ceva între ceea ce a făcut Suedia şi ce a făcut restul lumii”, a spus Tegnell. „Ar fi bine să ştim exact ce să închidem pentru a reduce mai bine răspândirea infecţiei”, a precizat el.

    Într-un interviu acordat ulterior cotidianului Dagens Nyheter, Tegnell a spus că încă crede că „strategia de bază a funcţionat bine. Nu văd ce să fi făcut complet diferit (…) Pe baza cunoştinţelor pe care le aveam atunci, simţim că am luat deciziile potrivite.“ Comentariile consilierului au fost interpetate rapid în presă şi de observatori ca echivalând cu recunoaşterea greşelilor. Acest lucru a încurajat opoziţia să atace strategia guvernului,  până atunci părând să existe un armistiţiu tacit.

    În Germania, ţară mult lăudată în privinţa rezultatelor obţinute în lupta cu pandemia, dezbaterea din jurul oamenilor de ştiinţă a atins un apogeu când expertul în coronavirusuri Christian Drosten s-a trezit  într-un conflict public crunt cu tabloidul Bild, care a încercat să pună la îndoială cercetările sale ştiinţifice.

    Scandalul se concentrează pe rezultatele preliminare ale unui studiu realizat de echipa Charite a lui Drosten care arată că copiii pot răspândi COVID-19 la fel de uşor ca adulţii. Problema era importantă deoarece milioane de părinţi sperau atunci să vadă redeschiderea completă a şcolilor. Un reporter de la Bild i-a acordat lui Drosten doar o oră pentru a răspunde la o listă de comentarii critice asupra studiului din partea altor oameni de ştiinţă, rezultatul fiind o reacţie furioasă pe Twitter din partea acestuia. „Am lucruri mai bune de făcut“, a spus el, făcându-l pe reporter de râs prin postarea unei capturi de ecran cu e-mailul primit de la acesta. A fost vizibil şi numărul de telefon al jurnalistului.

    Oamenii de ştiinţă citaţi de Bild s-au distanţat de articol, spunând că comentariile lor au fost făcute pur şi simplu în spiritul criticii profesionale  care vizează îmbunătăţirea cercetării.
    Drosten a apărat cu îndârjire studiul, spunând revistei Spiegel că Bild nu era „cu adevărat interesat să înţeleagă problema ştiinţifică”.
    Însă ostilitatea faţă de virolog a explodat. O imagine care circulă pe reţelele de socializare arată faţa lui Drosten alături de cea a doctorului nazist Josef Mengele cu titlul: „Crede-mă, sunt doctor”. Principalul strateg al guvernului în lupta cu antisemitismul, Felix Klein, a descris atacul ca fiind „demonizarea unui om de ştiinţă extrem de merituos”.
    „Oricine foloseşte o astfel de retorică cinică şi astfel de imagini pentru a-şi exprima opiniile se descalifică de la orice discuţie suplimentară”, a spus el. Umblă vestea că Drosten ar fi primit şi ameninţări cu moartea, luate în serios de guvern.

  • Modelul suedez a dezamăgit. Polonia şi Suedia, singurele ţări din Uniunea Europeană care nu au trecut peste vârful pandemiei de coronavirus

    Polonia şi Suedia sunt singurele ţări din Uniunea Europeană care nu trecut peste vârful numărului de infecţii cu COVID-19, spune Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), potrivit Euronews.

    „Valul iniţial de transmitere a bolii a trecut de punctul maxim în majoritatea ţărilor cu excepţia Poloniei şi Suediei.”

    ECDC-ul spune că măsurile de distanţare aplicate în Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European – care include Islanda, Liechtenstein şi Norvegia – şi Marea Britanie au dus la o scădere de 80% a numărului de infecţii raportate la fiecare 14 zile din 9 aprilie până în prezent. Însă trendul nu a fost observat în Suedia şi Polonia.

    Autorităţile suedeze au raportat 49.684 de cazuri cu coronavirus şi 4.854 de decese până vineri, 12 iunie. Aproape două treimi din numărul total de infecţii din ţară au fost raportate după 23 aprilie, ceea ce reprezintă 6% din numărul total de cazuri identificate în 31 de ţări europene în ultima lună şi jumătate.

    În aceeaşi perioadă, doar Marea Britanie, Italia, Spania, Franţa şi Germania – cele mai afectate ţări din Europa – au înregistrat mai multe cazuri.

    În Polonia, a fost observată o creştere masivă a numărului de infecţii după depistarea unor focare în mai multe mine de cărbune de pe teritoriul ţării. Polonia înregistrează 28.577 de cazuri cu coronavirus, 1.150 fiind raportate weekendul trecut, şi 1.222 de morţi.

    Majoritatea ţărilor europene au început să ridice măsurile de distanţare socială impuse la mijlocul lunii martie pentru a controla răspândirea virusului, însă marile adunări şi călătoriile rămân în continuare restricţionate.

    Câteva state din Uniunea Europeană şi-au deschis deja frontierele pentru ţările vecine, fiind aşteptată o redeschidere majoră după 15 iunie.

     

  • Omul din spatele strategiei lansate în Suedia admite că a greşit: Cu 43 de morţi la 100.000 de locuitori, rata de mortalitate a ţării este una dintre cele mai mari la nivel mondial, întrecându-şi detaşat vecinii care au impus restricţii mult mai severe

    Principalul epidemiolog al Suediei a declarat că strategia sa de combatere a coronavirusului a rezultat într-un număr mult prea mare de decese în interiorul ţării, scrie Bloomberg.

    „Dacă ne-am fi confruntat cu aceeaşi boală cu informaţiile pe care le avem astăzi, cred că răspunsul nostru s-ar fi încadrat undeva între ce a făcut Suedia şi ce a decis să facă restul lumii”, a declarat Anders Tegnell, epidemiologul de stat al Suediei.

    În interiorul ţării, adunările de peste 50 de persoane continuă să fie interzise, însă cetăţenii Suediei pot intra în restaurante, magazine şi săli de fitness şi îşi pot trimite copiii de până în 16 ani la şcoală.

    Măsura relaxată de controlare a numărului de infecţii a stârnit controverse pe întreg teritoriul planetei. Cu toate acestea, rezultatul strategiei lansate de autorităţi vorbeşte de la sine.

    Cu 43 de morţi la 100.000 de locuitori, rata de mortalitate din Suedia este una dintre cele mai mari la nivel global, întrecându-şi detaşat vecinii – Danemarca şi Suedia – care au impus restricţii mult mai severe.

    „În mod clar, există un potenţial real de îmbunătăţire în ceea ce priveşte situaţia din Suedia”, a declarat Tegnell.

    Comentariile au părut să frustreze câţiva membri ai guvernului. Ministrul sănătăţii, Lena Hallengren, a spus că Tegnell „încă nu poate oferi un răspuns exact asupra măsurilor care ar fi trebuit să fie aplicate. Întrebarea rămâne în continuare valabilă, presupun”.

    În ciuda criticilor, strategia lui Tegnell a fost primită cu optimism în Suedia. Însă în timp ce alte ţări europene ridică treptat restricţiile de circulaţie, ţara poate fi lăsată în urmă. În consecinţă, libertatea de mişcare a suedezilor ar putea fi limitată, de vreme ce unele ţări europene restricţionează accesul oamenilor care vin din zone cu risc ridicat de infecţie.

    În plus, există prea puţine dovezi care susţin faptul că decizia Suediei va ajuta în vreun fel economia. Ministrul finanţelor Magdalena Andersson a declarat recent că ţara se va confrunta cu cea mai gravă criză economică de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, produsul intern brut urmând să înregistreze o scădere de 7% până la finalul lui 2020.

     

  • Strategia Suediei de limitare a restricţiilor legate de coronavirus pare să dea roade. Economia ţării creşte în T1

    Economia Suediei a înregistrat o creştere surprinzătoare în primul trimestru pe fondul planului mai relaxat de combatere a pandemiei, scrie Bloomberg. Potrivit ultimelor date statistice, PIB-ul suedez a avansat cu 0,1% în primele trei luni ale acestui an faţă de ultimul trimestru al anului trecut. Performanţa Suediei contrastează puternic cu cele ale ţărilor vecine Finlanda şi Danemarca, ţări care au introdus restricţii mai stricte şi au suferit scăderi economice în aceeaşi perioadă.

  • Rezultatele strategiei lansate în Suedia: Ţara înregistrează una dintre cele mai mari rate de mortalitate din lume

    Cel puţin 45 de ţări au declarat stare de carantină pentru a încetini răspândirea coronavirusului în lunile martie şi aprilie. Suedia, însă, a ales o strategie mai relaxată. „Modelul suedez” încurajează cetăţenii să menţină voluntar măsurile de distanţare socială şi le permite business-urilor, restaurantelor şi şcolilor să rămână deschise.

    Datele sugerează că ţara ar plăti de fapt un preţ îngrijorător: Suedia are una dintre cele mai mari rate de mortalitate per suta de mii de locuitori din lume, scrie Business Insider.

    Astfel, ţara înregistrează 34 de decese la 100.000 de oameni, potrivit Universităţii Johns Hopkins. Prin comparaţie, Spania înregistrează 57 şi Italia 51, iar la polul opus se găsesc Brazilia cu 6 şi Rusia cu 2 decese la o sută de mii de locuitori.

    Suedia are o populaţie de 10,23 de milioane de locuitori şi a raportat peste 3.500 de decese cauzate de COVID-19. Numărul de morţi este extrem de mic prin comparaţie cu cifrele înregistrate de ţări precum Statele Unite, care au raportat 85.000 de decese. Însă dacă luăm în calcul populaţia Suediei, numărul oamenilor care au murit din cauza bolii este aproape egal cu cifrele raportate de state cu populaţii mult mai mari.

    Săptămâna trecută, Anders Tegnell – principalul epidemiolog al Suediei, a declarat că numărul de morţi a fost total neprevăzut.

    „Nu am calculat iniţial un număr atât de mare de decese. Am calculat mai amănunţit câţi oameni se vor bolnavi, însă numărul morţilor ne-a surprins pe toţi”, a spus Tegnell.

    În mod similar, rata de mortalitate – calculată în raport cu numărul total de cazuri raportate – este printre cele mai mari din lume, mai exact de 12,4%. Procentul este mai mic decât cel raportat de Franţa (15,1%) şi Marea Britanie (14,4%), dar Spania (11,8%) şi Statele Unite (6%).

    Există o varietate de explicaţii, una dintre ele fiind rata de testare. Dintr-un total de 1.000 de oameni, Suedia testează doar 17,58, conform Statista. Numărul este relativ mic prin comparaţie cu Norvegia (37,86) şi Islanda (160,44).

     

  • FT: Arhitectul strategiei antiepidemice din Suedia insistă că va da rezultate

    Strategia Suediei de contracarare a coronavirusului va asigura că valul al doilea al epidemiei va fi doar unul mic, spre deosebire de alte ţări care vor fi nevoite să revină la restricţiile privind deplasările, afirmă Anders Tegnell, arhitectul politicilor medicale suedeze, conform Financial Times.

    Anders Tegnell, epidemiologul din Suedia care a conceput strategia de evitare a restricţiilor privind deplasările, estimează că 40% dintre persoanele care locuiesc în Stockholm vor fi imune la Covid-19 până la sfârşitul lunii mai, oferind ţării un avantaj împotriva unui virus care va fi prezent “foarte mult timp”.

    “În toamnă, va fi al doilea val. Suedia va avea un nivel ridicat de imunitate, iar numărul cazurilor probabil va fi destul de mic. Dar Finlanda va avea un grad foarte redus de imunitate. Oare Finlanda va trebui să aplice din nou restricţii complete de circulaţie?”, a declarat Anders Tegnell.

    Suedia şi Anders Tegnell se află în atenţia întregii lumi, în contextul în care au avut o reacţie diferită la pandemie.

    Şcolile primare şi secundare, cafenelele, restaurantele şi magazinele funcţionează aproape normal în Suedia, autorităţile bazându-se pe respectarea voluntară a regulilor de distanţare şi pe faptul că mulţi angajaţi lucrează de acasă. Cursurile pentru elevii de peste 16 ani au fost suspendate, universităţile sunt închise, iar adunările de peste 50 de persoane sunt interzise. Suedia are cea mai relaxată abordare antiepidemică din ţările europene.

    Conform datelor publicate joi, în Suedia s-au înregistrat 3.040 de morţi. Bilanţul este semnificativ mai mare decât în ţări vecine precum Danemarca, Norvegia şi Finlanda.

    Anders Tegnell afirmă că abia peste unul sau doi ani se va şti ce abordare a funcţionat cel mai bine şi care au fost costurile pentru societate. Epidemiologul subliniază că abordarea Suediei s-a axat pe o perspectivă “mai largă asupra sănătăţii publice” în care un element important este ca “oamenii să poată avea în mod rezonabil o viaţă normală”.

  • Suedia testează în timp real noua normalitate şi ar putea fi un model de urmat

    Suedia ar trebui să fie un model pentru întreaga lume, consideră directorul executiv al OMS, Michael Ryan. Statul scandinav a ales să nu impună măsuri de carantină şi a menţinut deschise şcoli şi restaurante în tot acest timp.

    Ţara care a rezistat carantinei, în timp ce restul lumii se închidea în jurul ei, poate fi un model pentru întreaga lume, este de părere directorul executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    „Cred că există o percepţie greşită potrivit căreia Suedia nu a luat măsuri de control şi a permis răspândirea bolii. Nimic mai fals. Suedia a implementat politici de sănătate publică puternice, în ce priveşte distanţarea socială, protejarea şi îngrijirea persoanelor care de află în centre de îngrijire şi multe alte măsuri. Ceea ce a făcut altfel, este că s-a bazat foarte mult pe relaţia cu cetăţenii săi. şi pe disponibilitatea şi voinţa cetăţenilor de a respecta distanţarea social şi autocontrolul, dacă putem spune aşa. Şi, pentru asta, au implementat politici publice prin acest parteneriat cu populaţia”, spune Michael Ryan.

    Suedia nu a închis gărdiniţe şi şcoli, restaurantele şi cafenele au rămas deschise şi oamenii se pot plimba sau se pot întâlni în grupuri de maximum 15 persoane. Apelul la responsabilitatea oamenilor a fost completat cu măsuri în domeniul sanitar. Au făcut teste şi au mărit capacitatea unităţilor de terapie intensivă pentru a se asigusa că spitalele fac faţă unui număr mai mare de bolnavi. În rest, învaţă în timp real să trăiască cu temutul virus.

    „În multe privinţe, Suedia reprezintă un viitor model, dacă vrem să revenim la o societate în care nu avem restricţii. atunci societatea trebuie să se adapteze pentru o perioadă pe termen mediu şi lung în care relaţiile fizice şi sociale interumane trebuie să fie ajustate prezenţei virusului. Trebuie să fim conştienţi că virusul este prezent şi va fi necesar ca indivizi, familii şi comunităţi să facă orice este necesar zi de zi pentru a reduce transmiterea viruslui, iar asta poate însemna adaptarea modului în care trăim”, a adăugat directorul executiv al OMS.

    Până acum, naţiunea de zece milioane de locuitori a raportat peste 20.000 de cazuri de coronavirus şi 2.462 de morţi.

  • Suedia vs. restul lumii: “Înainte doar bla bla şi ha ha, acum ne întreabă cum”. Renumit epidemiolog suedez, despre criticile legate de strategia de imunizare

    Suedia a adoptat strategia imunizării de turmă. După ce numărul pacienţilor şi al deceselor a crescut alarmant, suedezii au luat şi ei câteva măsuri, însă nu au închis în totalitate activităţile

    Bill Gates a spus că măsurile nu au fost cele corecte, dar Johan Giesecke, renumit epidemiolog suedez, îl contrazice

    Autorităţile suedeze au abordat în mod diferit epidemia de coronavirus şi au mers pe aşa numita strategie a “imunizării de turmă”. Acest lucru a făcut ca numărul cazurilor să fie semnificativ mai mare decât în ţările vecine, Danemarca şi Norvegia, la fel şi cel al deceselor, însă curba îmbolnăvirilor s-a aplatizat.
     
    Miliardarul Bill Gates, fondator al Microsoft şi al fundaţiei Bill & Melinda Gates, a afirmat că planul suedez nu a fost unul corect şi că numărul de îmbolnăviri, deci şi de decese, putea fi mai mic.
     
    Johan Giesecke, renumit epidemiolog suedez, profesor emerit al Institutului de Boli Infecţioase din această ţară, ex-epidemiolog şef al Suediei şi preşedinte ale Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor, îl contrazice pe Bill Gates.
     
    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arhitectul măsurilor luate în Suedia a declarat că strategia a funcţionat, în ciuda faptului că ţara înregistrează peste 2.000 de decese şi aproape 17.000 de cazuri cu coronavirus

    Anders Tegnell, principalul epidemiolog al Suediei, crede că decizia ţării de a impune o serie de măsuri de carantină mai puţin stricte „a funcţionat în anumite aspecte deoarece sistemul de sănătate a putut să se descurce cu numărul de pacienţi”, scrie BBC.

    Măsurile luate de Suedia au stârnit controverse pe plan internaţional, de vreme ce ţara a înregistrat mai multe infecţii şi decese decât celelalte ţări nordice, mai exact 2.021 de morţi şi 16.755 de cazuri. Prin comparaţie, Finlanda a raportat 172 de morţi şi 4.284 de infecţii, iar Norvegia a înregistrat 194 de decese şi 7.401 cazuri.

    Dr. Tegnell a declarat că cel puţin jumătate din numărul total de decese a fost înregistrat în aziluri de bătrâni şi „este neclar dacă măsurile de carantină ar fi oprit acest lucru sau nu”. El a adăugat că decizia de a impune măsuri mai relaxate decât în restul ţărilor europene implică faptul că nivelul de imunitate este de 20% în Stockholm, capitala ţării.

     

  • Ţara europeană care nu vrea să izoleze locuitorii. Cum justifică măsurile relaxate aplicate de autorităţi în timpul pandemiei

    În timp ce restul Europei impune restricţii severe asupra vieţii publice şi continuă să închidă graniţele, Suedia preferă o abordare mult mai relaxată faţă de pandemia de coronavirus, scrie CNBC.

    Spre deosebire de ţările vecine (Danemarca, Finlanda şi Norvegia), Suedia încă nu a închis graniţele şi şcolile. În plus, nici nu a închis afacerile neesenţiale şi nu a interzis adunările de mai multe de două persoane. Ideea pe care merg autorităţile suedeze implică faptul că oamenii vor adopta în mod voluntar o măsurile menite să întârzie răspândirea virusului.

    Mişcarea a fost aspru criticată atât de epidemiologii din interiorul ţării cât şi de  ţările care au oprit aproape în totalitate circulaţia în spaţiile publice.

    „Părerea mea este că, în principiu, toate ţările europene încearcă să facă acelaşi lucru – încercăm să încetinim răspândirea cât de mult posibil pentru a menţine societatea şi spaţiul medical în condiţii optime… şi am dat dovadă de metode diferite pentru a încetini răspândirea”, a declarat Andres Tegnell, principalul epidemiolog din cadrul Agenţiei de Sănătate Publică din Suedia.

    În prezent, Suedia înregistrează 4.435 de cazuri şi 180 de decese datorate noului coronavirus.

    Totuşi, Tegnell nu exclude posibilitatea abordării unor măsuri mai severe în Suedia, declarând că, dacă numărul de cazuri se va înrăutăţi. Weekend-ul trecut, prim-ministrul Stefan Löfven a spus că izolarea capitalei reprezintă un scenariu probabil în cazul în care cazurile de COVID-19 vor creşte semnificativ. Premierul a declarat anterior că încetinirea virusului depinde în mare măsură de comportamentul individual al populaţiei.

    Suedia nu s-a distanţat în totalitate de restul Europei. În mod similar cu ţările vecine, guvernul suedez a încurajat lucratul de acasă, evitarea călătoriilor neesenţiale şi le-a recomandat cetăţenilor vârstnici să evite contactul social. Bineînţeles, spălatul mâinilor a fost promovat în mod constant.

    Adunările publice de peste 50 de persoane au fost interzise, după ce iniţial ţara a suspendat adunările de peste 500 de oameni. Universităţile şi colegiile au fost închise, însă şcolile cu elevi de sub 16 ani vor rămâne în continuare deschise.

    Comparativ cu restul Europei, spun rezidenţii capitalei Stockholm, viaţa pare relativ normală în Suedia.

    „Este doar o gripă, sunt mult mai îngrijorat în legătură cu începutul sezonului alergiilor”, spune un locuitor din Stockholm, adăugând că suedezii au „mare încredere” în instituţiile publice.

    „Pe lângă influenţele evidente ale reţelelor de social media, cred că autorităţile ar fi implementat măsuri severe precum restul ţărilor dacă s-ar fi instaurat mai multă panică”, a declarat pentru CNBC un englez stabilit în Stockholm.

    Cu restricţii sau fără, economia Suediei nu va scăpa neşifonată odată ce se va termina criza. Săptămâna trecută, grupul bancar Swedbank estima că economia ţării se va contracta cu 4% în 2020, iar rata şomajului va atinge 10% în timpul verii, în ciuda stimulentelor fiscale lansate de stat.

    „Majoritatea sectoarelor din economia suedeză sângerează. În sectorul serviciilor, câteva companii nu mai au nicio cerere… Producţia se chinuie în condiţiile în care lanţurile de aprovizionare s-au rupt şi cerere continuă să scadă”, a adăugat Swedbank.