Tag: sua

  • Tensiunile ating cote alarmante. Pakistanul a lansat atacuri în Iran / SUA a efectuat noi atacuri în Yemen

    Pakistanul a lansat atacuri de represalii în Iran, ca răspuns aparent la atacurile Teheranului din în urmă cu două zile, care au vizat locaţii din interiorul graniţelor pakistaneze aparţinând unui grup militant separatist sunnit.

     

    UPDATE Iordania ar fi lansat un atac în sud-estul Siriei, ucigând cel puţin 10 civili

    Cel puţin nouă civili, dintre care doi copii, au fost ucişi în lovituri aeriene asupra Siriei, probabil efectuate de Iordania împotriva traficanţilor de droguri, relatează un monitor şi un organ de presă.

    Regatul a înăsprit controalele de-a lungul frontierei sale cu Siria în ultimii ani, iar forţele sale armate anunţă ocazional operaţiuni pentru a zădărnici tentativele de contrabandă cu droguri şi arme dinspre vecinul său devastat de război.

    Site-ul de ştiri Suwayda24 relatează că raiduri aeriene “probabil efectuate de forţele aeriene iordaniene” au ucis cel puţin 10 persoane în Urman.

    Rayan Maarouf, de la Suwayda24, un site administrat de jurnalişti cetăţeni, spune că se crede că bărbaţii ucişi, împreună cu membrii familiilor lor, erau traficanţi de droguri.

    UPDATE IDF afirmă că a lovit locaţii ale Hezbollah în sudul Libanului

    IDF afirmă că avioane de luptă au efectuat lovituri asupra poziţiilor Hezbollah din sudul Libanului, în Odaisseh.

    De asemenea, afirmă că trupele au lovit zone din Kafr Kila şi Marjaayoun, probabil pentru a zădărnici atacurile planificate ale Hezbollah asupra nordului Israelului.

    IDF spune că două proiectile au fost trase din Liban în zona Arab al-Aramshe în cursul zilei de astăzi, ambele au aterizat în zone deschise, fără a provoca pagube.

    UPDATE Trupele au atacat un bastion important al Hamas în Khan Younis, anunţă IDF

    Trupele Brigăzii Givati au efectuat un raid asupra unei fortăreţe principale aparţinând Batalionului Khan Younis Sud al Hamas, afirmă armata.

    IDF spune că la “avanpostul Shuhada” capturat, precum şi la birourile comandantului batalionului Hamas, trupele au confiscat numeroase arme de foc şi au recuperat documente cu informaţii.

    Potrivit IDF, fortăreaţa includea un loc de antrenament şi birouri folosite de Batalionul Khan Younis Sud al Hamas în timpul luptelor.

    UPDATE Iranul anunţă că numărul morţilor în urma loviturilor pakistaneze a crescut la 9

    Bilanţul loviturilor pakistaneze asupra unei regiuni de frontieră din sud-estul Iranului a crescut la nouă morţi, potrivit presei de stat, faţă de şapte anterior.

    “Doi bărbaţi au fost ucişi, de asemenea, în atacul cu rachete din această dimineaţă într-unul dintre satele de frontieră din Saravan, ceea ce a dus numărul morţilor la nouă”, afirmă agenţia oficială de ştiri IRNA, citându-l pe Alireza Marhamati, viceguvernator provincial al provinciei iraniene Sistan-Baluchistan.

    Ştire iniţială

    Pakistanul a condamnat deja atacurile de marţi, care au ucis şi rănit cel puţin şase persoane, ca fiind “ilegale” şi a avertizat Teheranul cu privire la “consecinţe grave”. De asemenea, Pakistanul şi-a redus relaţiile diplomatice cu Iranul, retrăgându-şi ambasadorul de la Teheran şi expulzându-l pe trimisul iranian la Islamabad.

    O declaraţie a Ministerului pakistanez de Externe a confirmat, la începutul zilei de joi, că Pakistanul a întreprins “o serie de lovituri militare de precizie extrem de coordonate şi cu ţinte specifice împotriva ascunzătorilor teroriştilor din provincia Siestan-o-Baluchistan din Iran”.

    Atacurile cu rachete şi drone ale Iranului au fost un răspuns la un atentat sinucigaş cu bombă comis de Isis-K, ramura afgană a Statului Islamic, care a ucis 85 de iranieni în oraşul Kerman din sud-estul ţării, la 3 ianuarie. Iranul a efectuat, de asemenea, lovituri împotriva Siriei, Irakului şi Kurdistanului.

    Iranul a acuzat de mult timp Pakistanul că permite teroriştilor separatişti să se ascundă în regiunea de frontieră Balochistan, care a fost vizată în loviturile respective.

    Decizia Pakistanului de a răspunde ridică îngrijorarea cu privire la o nouă escaladare a tensiunilor şi a violenţelor care s-au răspândit în Orientul Mijlociu şi în Asia de la atacurile din 7 octombrie ale Hamas.

    SUA a efectuat noi atacuri în Yemen

    Armata americană a anunţat că forţele sale au efectuat noi lovituri în Yemen. Au fost vizate 14 rachete Houthi care erau încărcate pentru a fi lansate. Este a patra zi de lovituri americane în mai puţin de o săptămână.

    Într-o declaraţie pe platforma de socializare X, Comandamentul Central al SUA a afirmat că rachetele Houthi reprezentau o ameninţare iminentă pentru navele comerciale şi navele Marinei americane din regiune.

    “Aceste rachete pe şine de lansare … ar fi putut fi lansate în orice moment, determinând forţele americane să îşi exercite dreptul şi obligaţia inerentă de a se apăra”, a adăugat acesta.

    “Aceste lovituri, împreună cu alte acţiuni pe care le-am întreprins, vor diminua capacităţile Houthi de a continua atacurile lor nesăbuite asupra transportului maritim internaţional şi comercial în Marea Roşie, în strâmtoarea Bab-el-Mandeb şi în Golful Aden”, se mai precizează.

    Atacurile Houthi, susţinuţi de Iranul, asupra navelor din regiune începând din noiembrie au încetinit comerţul dintre Asia şi Europa şi au alarmat marile puteri.

    Loviturile americane sunt menite să diminueze capacitatea Houthis de a efectua atacuri în Marea Roşie.

    Dar houthis, care controlează cea mai mare parte a Yemenului, spun că acţionează în solidaritate cu palestinienii din Gaza şi au ameninţat că îşi vor extinde atacurile.

  • Tensiunile ating cote alarmante. Pakistanul a lansat atacuri în Iran / SUA a efectuat noi atacuri în Yemen

    Pakistanul a lansat atacuri de represalii în Iran, ca răspuns aparent la atacurile Teheranului din în urmă cu două zile, care au vizat locaţii din interiorul graniţelor pakistaneze aparţinând unui grup militant separatist sunnit.

     

    UPDATE Iordania ar fi lansat un atac în sud-estul Siriei, ucigând cel puţin 10 civili

    Cel puţin nouă civili, dintre care doi copii, au fost ucişi în lovituri aeriene asupra Siriei, probabil efectuate de Iordania împotriva traficanţilor de droguri, relatează un monitor şi un organ de presă.

    Regatul a înăsprit controalele de-a lungul frontierei sale cu Siria în ultimii ani, iar forţele sale armate anunţă ocazional operaţiuni pentru a zădărnici tentativele de contrabandă cu droguri şi arme dinspre vecinul său devastat de război.

    Site-ul de ştiri Suwayda24 relatează că raiduri aeriene “probabil efectuate de forţele aeriene iordaniene” au ucis cel puţin 10 persoane în Urman.

    Rayan Maarouf, de la Suwayda24, un site administrat de jurnalişti cetăţeni, spune că se crede că bărbaţii ucişi, împreună cu membrii familiilor lor, erau traficanţi de droguri.

    UPDATE IDF afirmă că a lovit locaţii ale Hezbollah în sudul Libanului

    IDF afirmă că avioane de luptă au efectuat lovituri asupra poziţiilor Hezbollah din sudul Libanului, în Odaisseh.

    De asemenea, afirmă că trupele au lovit zone din Kafr Kila şi Marjaayoun, probabil pentru a zădărnici atacurile planificate ale Hezbollah asupra nordului Israelului.

    IDF spune că două proiectile au fost trase din Liban în zona Arab al-Aramshe în cursul zilei de astăzi, ambele au aterizat în zone deschise, fără a provoca pagube.

    UPDATE Trupele au atacat un bastion important al Hamas în Khan Younis, anunţă IDF

    Trupele Brigăzii Givati au efectuat un raid asupra unei fortăreţe principale aparţinând Batalionului Khan Younis Sud al Hamas, afirmă armata.

    IDF spune că la “avanpostul Shuhada” capturat, precum şi la birourile comandantului batalionului Hamas, trupele au confiscat numeroase arme de foc şi au recuperat documente cu informaţii.

    Potrivit IDF, fortăreaţa includea un loc de antrenament şi birouri folosite de Batalionul Khan Younis Sud al Hamas în timpul luptelor.

    UPDATE Iranul anunţă că numărul morţilor în urma loviturilor pakistaneze a crescut la 9

    Bilanţul loviturilor pakistaneze asupra unei regiuni de frontieră din sud-estul Iranului a crescut la nouă morţi, potrivit presei de stat, faţă de şapte anterior.

    “Doi bărbaţi au fost ucişi, de asemenea, în atacul cu rachete din această dimineaţă într-unul dintre satele de frontieră din Saravan, ceea ce a dus numărul morţilor la nouă”, afirmă agenţia oficială de ştiri IRNA, citându-l pe Alireza Marhamati, viceguvernator provincial al provinciei iraniene Sistan-Baluchistan.

    Ştire iniţială

    Pakistanul a condamnat deja atacurile de marţi, care au ucis şi rănit cel puţin şase persoane, ca fiind “ilegale” şi a avertizat Teheranul cu privire la “consecinţe grave”. De asemenea, Pakistanul şi-a redus relaţiile diplomatice cu Iranul, retrăgându-şi ambasadorul de la Teheran şi expulzându-l pe trimisul iranian la Islamabad.

    O declaraţie a Ministerului pakistanez de Externe a confirmat, la începutul zilei de joi, că Pakistanul a întreprins “o serie de lovituri militare de precizie extrem de coordonate şi cu ţinte specifice împotriva ascunzătorilor teroriştilor din provincia Siestan-o-Baluchistan din Iran”.

    Atacurile cu rachete şi drone ale Iranului au fost un răspuns la un atentat sinucigaş cu bombă comis de Isis-K, ramura afgană a Statului Islamic, care a ucis 85 de iranieni în oraşul Kerman din sud-estul ţării, la 3 ianuarie. Iranul a efectuat, de asemenea, lovituri împotriva Siriei, Irakului şi Kurdistanului.

    Iranul a acuzat de mult timp Pakistanul că permite teroriştilor separatişti să se ascundă în regiunea de frontieră Balochistan, care a fost vizată în loviturile respective.

    Decizia Pakistanului de a răspunde ridică îngrijorarea cu privire la o nouă escaladare a tensiunilor şi a violenţelor care s-au răspândit în Orientul Mijlociu şi în Asia de la atacurile din 7 octombrie ale Hamas.

    SUA a efectuat noi atacuri în Yemen

    Armata americană a anunţat că forţele sale au efectuat noi lovituri în Yemen. Au fost vizate 14 rachete Houthi care erau încărcate pentru a fi lansate. Este a patra zi de lovituri americane în mai puţin de o săptămână.

    Într-o declaraţie pe platforma de socializare X, Comandamentul Central al SUA a afirmat că rachetele Houthi reprezentau o ameninţare iminentă pentru navele comerciale şi navele Marinei americane din regiune.

    “Aceste rachete pe şine de lansare … ar fi putut fi lansate în orice moment, determinând forţele americane să îşi exercite dreptul şi obligaţia inerentă de a se apăra”, a adăugat acesta.

    “Aceste lovituri, împreună cu alte acţiuni pe care le-am întreprins, vor diminua capacităţile Houthi de a continua atacurile lor nesăbuite asupra transportului maritim internaţional şi comercial în Marea Roşie, în strâmtoarea Bab-el-Mandeb şi în Golful Aden”, se mai precizează.

    Atacurile Houthi, susţinuţi de Iranul, asupra navelor din regiune începând din noiembrie au încetinit comerţul dintre Asia şi Europa şi au alarmat marile puteri.

    Loviturile americane sunt menite să diminueze capacitatea Houthis de a efectua atacuri în Marea Roşie.

    Dar houthis, care controlează cea mai mare parte a Yemenului, spun că acţionează în solidaritate cu palestinienii din Gaza şi au ameninţat că îşi vor extinde atacurile.

  • Conflictul mocnit dintre Iran şi SUA escaladează abrupt

    Iran a capturat joi un tanc petrolier implicat anterior într-o dispută dintre Washington şi Teheran pe tema transportului de ţiţei, scrie CNBC.

    Marina iraniană a cupturat nava Sfântul Nicolas în golful Oman, a transmis agenţia de oficială de ştiri a Republicii Islamice Iran.

    Anterior U.K. Marine Trade Operations a declarat că la bordul unui petrolier situat lângă golful Oman s-au urcat patru sau cinci persoane necunoscute.

    Incidentul s-a petrecut la 50 de mile nautice faţă de estul oraşului Sohar, capitala Omanului.

    Comunicaţile cu vasul au fost pierdute, iar nava a schimbat cursul către apele iraniene.

    Tancul petrolier se afla în drum spre portul turc Aliaga după ce a încarcat petrol din terminalul Basrah din Iraq, la bordul vasului aflându-se circa 18 marinari filipinezi şi unul grec.

  • Zi istorică pentru piaţa crypto. SEC – Autoritatea de reglementare a burselor din SUA – aprobă, după multe amânări, ETF-ul pe cea mai valoroasă criptomonedă, Bitcoin

    Security and Exchange Comission (Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA) anunţă aprobarea pe piaţa spot a ETF-ului (exchange traded funds/fonduri tranzacţionare la Bursă) pentru cea mai mare criptomonedă din lume şi anume Bitcoin, marcând un moment istoric pentru piaţa de criptomonede, scrie Reuters.

    Anunţul vine la doar o zi după ce o declaraţie falsă, din cauza unui hack, a fost postată de pe contul oficial Twitter al SEC şi a creat haos pe pieţele de criptomonede.

    La 10 ianuarie 2024, SEC a aprobat 11 cereri pentru spot ETF Bitcoin din partea mai multor fonduri mari de investiţii:  ARK 21Shares, Invesco Galaxy, VanEck, WisdomTree, Fidelity, Valkyrie, BlackRock, Grayscale, Bitwise, Hashdex şi Franklin Templeton.

    Preţul unui Bitcoin, la momentul redactării ştirii, este de 45.700 de dolari, potrivit Trading View.

    Această aprobare deschide calea primului produs reglementat care este tranzacţionat pe bursă în SUA şi care oferă investitorilor expunere directă la preţul Bitcoin fără a fi nevoie să-l cumpere sau să-l deţină în portofele virtuale. Investitorii vor cumpăra acţiuni în ETF-uri care deţin Bitcoin ca activ subiacent.

     

     

  • China transmite că nu va face niciodată compromisuri în chestiunea Taiwanului

    China a arătat că “nu va face niciodată compromisuri” în chestiunea Taiwanului, relatează BBC. Beijingul a îndemnat SUA să “înceteze să înarmeze Taiwanul” şi să ia “în serios” preocupările sale.

    Acest lucru are loc cu doar câteva zile înainte de alegerile din Taiwan.

    China revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său, dar insula se consideră distinctă de China continentală.

    “China şi-a exprimat dorinţa de a dezvolta relaţii sănătoase şi stabile între militari cu Statele Unite pe baza egalităţii şi a respectului”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Beijing. Conform acestuia, China va cere ca partea americană ”să onoreze principiul unei singure Chine, angajamentele relevante, să înceteze să înarmeze Taiwanul şi să nu sprijine independenţa Taiwanului”.

    Taiwanul este un punct cheie în lupta dintre China şi SUA pentru supremaţia în Asia. În 2022, China a refuzat să reia discuţiile cu Washuingtonul în semn de protest după ce preşedintele de atunci al Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul în luna august a acelui an.

    Reluarea lor la începutul acestei săptămâni urmează unui acord încheiat de preşedintele chinez Xi Jinping şi omologul său american Joe Biden în timpul unei întâlniri din noiembrie. Discuţiile de două zile s-au încheiat marţi la Washington.

     

  • Cele mai mari bănci din SUA vor înregistra o creştere puternică a creditelor neperformante în 2024. Se estimează că în ultimul trimestru din 2023 profiturile entităţilor bancare s-au redus semnificativ din cauza datoriilor neplătite şi a impactului ratelor ridicate ale dobânzilor

    O acumulare de credite neperformante ameninţă să afecteze optimismul crescând al investitorilor în ceea ce priveşte perspectivele celor mai mari bănci din SUA, atunci când acestea vor raporta săptămâna aceasta rezultatele pentru trimestrul al patrulea, scrie Financial Times.

    Creditele neperformante – datorii legate de debitori care nu au efectuat o plată în ultimele cel puţin 90 de zile – ar fi trebuit să crească la un total de 24,4 miliarde de dolari în ultimele trei luni din 2023 la cei mai mari patru creditori americani – JPMorgan Chase, Bank of America, Wells Fargo şi Citigroup, potrivit unui consens al analiştilor de la Bloomberg. Aceasta reprezintă o creştere de aproape 6 miliarde de dolari de la sfârşitul anului 2022.

    Analiştii estimează că profiturile băncilor s-au redus în ultimele trei luni din 2023, trase în jos de aceste împrumuturi neplătite, precum şi de impactul persistent al majorării ratelor dobânzilor, care a crescut costul depozitelor. 

    Reducerea costurilor continuă, de asemenea, Citigroup, care se află în mijlocul celei mai mari reorganizări din ultimii ani, fiind nevoită să suporte cel mai probabil o taxă pentru a acoperi disponibilizările şi alte cheltuieli aferente. Wells Fargo a declarat luna trecută că a pus deoparte 1 miliard de dolari pentru costurile de concediere în trimestrul al patrulea.

    Este de aşteptat ca, în total, veniturile celor şase mari bănci, printre care se numără Goldman Sachs şi Morgan Stanley, să fi scăzut în medie cu 13% în ultimele trei luni ale anului 2023, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Perspectivele pe un an primesc multă atenţie în teleconferinţele privind câştigurile din trimestrul al patrulea”, a declarat Jason Goldberg, analist la Barclays. „Mă aştept ca băncile să indice faptul că recenta scădere a veniturilor nete din dobânzi va atinge minimul în acest an”.

    În pofida scăderii preconizate a veniturilor, investitorii au cumpărat acţiuni bancare, care au crescut cu 20% de la sfârşitul lunii octombrie, potrivit indicelui KBW Nasdaq Bank. Ceea ce alimentează această revenire este semnalul dat de Rezerva Federală la sfârşitul anului trecut, conform căruia serie de creşteri a ratelor dobânzilor este probabil încheiată. Ratele mai mari au afectat băncile în 2023, crescând costurile depozitelor şi scăzând valoarea portofoliilor lor de obligaţiuni.

    Nivelul actual al creditelor neperformante este încă sub vârful de 30 de miliarde de dolari din timpul pandemiei. Marile bănci au indicat că, în opinia lor, creşterea datoriilor neplătite ar putea încetini în curând. O serie de bănci au redus suma de bani pe care o pun deoparte pentru viitoarele credite neperformante, aşa-numitele provizioane, în al treilea trimestru.

  • Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken a fost întâmpinat de Ministrul turc de externe Hakan Fidan. Urmează întâlnirea cu Erdogan

    Blinken se întâlneşte cu Erdogan în Turcia. Preşedintele turc, susţinător înfocat al teroriştilor Hamas, a acuzat SUA că susţin genocidul din Gaza.

    Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, discută sâmbătă la Ankara despre războiul din Gaza cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Erdogan este un susţinător înfocat al organizaţiei teroriste Hamas. Erdogan l-a comparat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu cu Adolf Hitler şi a acuzat Statele Unite că sponsorizează genocidul palestinienilor. El a respins, de asemenea, presiunea SUA de a întrerupe finanţarea prin Turcia a Hamas şi i-a numit pe terorişti „eliberatori” care luptă pentru pământul lor.

    Sunt slabe speranţe pentru un nou acord de încetare a focului. Lumea aşteaptă ca Israelul să termine războiul, în maxim două luni. Acum, liderii lumii se concentrează pe ajutoarele umanitare şi soluţia post-conflict. Blinken va vizita Gaza, Israelul, Cisiordania şi alte 5 state arabe. Cele mai importante puncte de discuţie sunt încetarea focului, eliberarea ostaticilor şi situaţia politică din Gaza după război.

    Erdogan a condiţionat acceptarea Suediei de vânzare către SUA a avioanelor F-16. Turcia a achiziţionat 270 de avioane F-16 şi are nevoie de 80 de chituri de modernizare, dar vrea să cumpere şi alte 40 de aparate noi.

    Această dimineaţă a început cu alarme aeriene în nordul Israelului, mai multe drone şi rachete au fost lansate din Liban de gruparea Hezbollah.

    Se presupune că Israel l-a eliminat pe numărul doi din Hamas şi se crede că Hezbollahul va ataca Israelul. De ieri, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell,este în Liban într-o vizită de trei zile pentru a calma spiritele.

    Hezbollahul a ezitat să intre în război de la început. A lansat rachete şi drone, peste 1.000. Israelul a ripostat, a ucis 150 de terorişti ai acestei organizaţii, dar a fost nevoit să evacueze aproximativ 80.000 de persoane din nord. Netanyahu a transmis mai multe avertismente Libanului că va fi atac la scară largă. Hezbollah, chiar dacă este mai puternică decât Hamas, nu are nicio şansă în faţa armatei Israelului, care acum este pregătită şi motivată de luptă.

  • Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken a fost întâmpinat de Ministrul turc de externe Hakan Fidan. Urmează întâlnirea cu Erdogan

    Blinken se întâlneşte cu Erdogan în Turcia. Preşedintele turc, susţinător înfocat al teroriştilor Hamas, a acuzat SUA că susţin genocidul din Gaza.

    Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, discută sâmbătă la Ankara despre războiul din Gaza cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Erdogan este un susţinător înfocat al organizaţiei teroriste Hamas. Erdogan l-a comparat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu cu Adolf Hitler şi a acuzat Statele Unite că sponsorizează genocidul palestinienilor. El a respins, de asemenea, presiunea SUA de a întrerupe finanţarea prin Turcia a Hamas şi i-a numit pe terorişti „eliberatori” care luptă pentru pământul lor.

    Sunt slabe speranţe pentru un nou acord de încetare a focului. Lumea aşteaptă ca Israelul să termine războiul, în maxim două luni. Acum, liderii lumii se concentrează pe ajutoarele umanitare şi soluţia post-conflict. Blinken va vizita Gaza, Israelul, Cisiordania şi alte 5 state arabe. Cele mai importante puncte de discuţie sunt încetarea focului, eliberarea ostaticilor şi situaţia politică din Gaza după război.

    Erdogan a condiţionat acceptarea Suediei de vânzare către SUA a avioanelor F-16. Turcia a achiziţionat 270 de avioane F-16 şi are nevoie de 80 de chituri de modernizare, dar vrea să cumpere şi alte 40 de aparate noi.

    Această dimineaţă a început cu alarme aeriene în nordul Israelului, mai multe drone şi rachete au fost lansate din Liban de gruparea Hezbollah.

    Se presupune că Israel l-a eliminat pe numărul doi din Hamas şi se crede că Hezbollahul va ataca Israelul. De ieri, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell,este în Liban într-o vizită de trei zile pentru a calma spiritele.

    Hezbollahul a ezitat să intre în război de la început. A lansat rachete şi drone, peste 1.000. Israelul a ripostat, a ucis 150 de terorişti ai acestei organizaţii, dar a fost nevoit să evacueze aproximativ 80.000 de persoane din nord. Netanyahu a transmis mai multe avertismente Libanului că va fi atac la scară largă. Hezbollah, chiar dacă este mai puternică decât Hamas, nu are nicio şansă în faţa armatei Israelului, care acum este pregătită şi motivată de luptă.

  • SUA oferă 10 milioane de dolari pentru informaţii financiare despre Hamas

    SUA oferă până la 10 milioane de dolari pentru informaţii despre cinci finanţatori Hamas. De asemenea, americanii caută informaţii care ar putea duce la perturbarea mecanismelor financiare ale grupului militant palestinian, a anunţat vineri Departamentul de Stat, potrivit Reuters.

    Cei cinci finanţatori sunt Abdelbasit Hamza Elhassan Khair, Amer Kamal Sharif Alshawa, Ahmed Sadu Jahleb, Walid Mohammed Mustafa Jadallah şi Muhammad Ahmad ‘Abd Al-Dayim Nasrallah, care au fost desemnaţi anterior terorişti globali de către SUA, a spus departamentul prin intermediul unui comunicat.

    Primul finanţator, cunoscut sub numele de Hamza, are sediul în Sudan, a gestionat numeroase companii din portofoliul de investiţii al Hamas şi a fost implicat în transferul a aproape 20 de milioane de dolari către Hamas, a spus departamentul. El este legat de preşedintele sudanez Omar Bashir şi de grupuri islamiste care subminează stabilitatea în Sudan, potrivit Departamentului de Stat.

    Trei dintre agenţii Hamas citaţi – Amer Kamal Sharif Alshawa, Ahmed Sadu Jahleb şi Walid Mohammed Mustafa Jadallah fac parte din reţeaua de investiţii a grupului în Turcia, a mai spus departamentul.

    Nasrallah are legături strânse cu entităţi iraniene şi a fost implicat în transferul a zeci de milioane de dolari către Hamas, inclusiv aripa sa militară, a transmis agenţia.

    Recompensele vor fi oferite pentru informaţii despre orice sursă de venit pentru Hamas, donatori importanţi, instituţii financiare care facilitează tranzacţiile pentru Hamas, companii-paravan şi scheme criminale de care beneficiază organizaţia, a precizat Departamentul de Stat.

  • Ministrul chinez de Externe: cooperarea China-SUA „nu mai este opţională, ci imperativă”

    Cooperarea China-SUA „nu mai este opţională, ci imperativă”, a declarat vineri ministrul chinez de Externe, Wang Yi, potrivit Reuters.

    Cooperarea este „cea mai corectă alegere pentru ca SUA şi China să se înţeleagă”, a spus Wang în timpul unui discurs ţinut la un eveniment care a marcat cea de-a 45-a aniversare de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.

    „Cooperarea China-SUA nu mai este o opţiune pentru cele două ţări şi chiar pentru lume, ci un imperativ care trebuie abordat cu seriozitate”, a spus Wang.

    Potrivit demnitarului, China speră că americanii îşi vor relaxa atitudinea şi vor respecta alegerile făcute de poporul chinez şi calea de dezvoltare a ţării, inclusiv atunci când îşi apără suveranitatea naţională şi integritatea teritorială.

    „Suntem dispuşi să ne angajăm să construim o relaţie China-SUA stabilă, sănătoasă şi durabilă, pe baza respectului reciproc”, a declarat Wang.

    Demnitarul chinez a mai spus că ţara sa îşi va asuma o responsabilitate crescută pentru pacea şi dezvoltarea lumii.

    „Nu avem intenţia de a înlocui pe nimeni, de a trece peste nimeni şi nu avem nicio intenţie de a căuta hegemonie”, a precizat el.