BusinessMagazin

Tag: studiu

  • ISW: Ruşii se pregătesc pentru o nouă ofensivă. Când va avea loc

    Ruşii vor continua să destabilizeze liniile de apărare ucrainene şi vor începe pregătirile pentru o nouă ofensivă în vara anului 2024, scrie Institutul pentru Studiul Războiului.

    Potrivit analiştilor ISR, forţele ruseşti vor continua ofensiva prin care încearcă destabilizarea liniilor de apărare în primăvara anului 2024, în timp ce se pregătesc şi pentru o ofensivă nouă, în vară. Ajutoarele occidentale pentru Ucraina joacă un rol esenţial în capacitatea armatei ucrainene de a-şi păstra teritoriile şi de a respinge eforturile de ofensivă ruseşti, în următoarele luni.

    Totodată, ruşii încearcă să menţină ritmul operaţiunilor de ofensivă din estul Ucrainei pentru a preveni stabilizarea liniilor de apărare ale ucrainenilor. Ruşii sunt concentraţi în special spre împingerea spre vest a forţelor ucrainene, cât mai departe de Avdiivka, înainte ca ucrainenii să stabilească linii puternice de apărare în zonă, care să fie, ulterior, greu de pătruns.

    În urmă cu doar o zi, comandantul forţelor armate ucrainene, generalul-colonel Oleksandr Sirskîi, a transmis că forţele ruseşti şi-au concentrat forţele pe frontul din Avdiivka şi desfăşoară, zilnic, atacuri de infanterie şi mecanizate pentru a sparge apărarea ucraineană.

    În contextul reducerii capabilităţilor de apărare ale ucrainenilor, pe fondul întârzierii sau lipsei de ajutoare militare din partea Occidentului, ruşii exploatează vulnerabilităţile ucrainenilor, profitând de iniţiativa pe care o au pe câmpul de luptă. Dacă Vestul nu va ajuta Ucraina până în vară, când va începe ofensiva rusească, ucrainenii se vor afla într-o situaţie foarte dificilă.

    Sistemele Patriot, de la SUA, sunt sigurele care pot face o schimbare imediată în apărarea ucraineană, mai scriu analiştii ISR.

  • O nouă alertă vine de la specialişti în legătură cu mai multe alimente pe care şi majoritatea românilor le consumă zilnic, dar care au efecte îngrozitoare asupra sănătăţii

    Alarma ar trebui să se declanşeze în momentul când găsim mai mult de 5 ingrediente pe etichetele alimentelor.
    Respectarea unei alimentaţii sănătoase şi efectuarea unei activităţi fizice regulate sunt două obiceiuri bune care ne permit să trăim mai bine şi mai mult timp, însă în ultimii ani conceptul de hrană sănătoasă s-a schimbat, iar alimentele ultraprocesate sunt din ce în ce mai excluse din diete şi din planurile de masă. Acum a sosit un nou studiu care susţine credinţa că alimentele ultraprocesate sunt dăunătoare pentru organism, care a identificat 32 de efecte nocive asupra sănătăţii.

    Această categorie, bine definită de clasificările internaţional, include toate acele produse industriale care includ cel puţin 5 ingrediente, inclusiv aditivi care servesc la îmbunătăţirea sau acoperirea aromelor şi mirosurilor, modifică consistenţa finală a ingredientelor în sine şi măresc timpul de păstrare.
    Coloranţii, aromele, potenţiatorii de aromă şi aromă, îndulcitorii, emulgatorii şi agenţii de îngroşare sunt doar câţiva dintre aditivii care ajung în alimentele pe care le avem prea des acasă, de la ciocolată la cereale pentru micul dejun, de la sosuri şi sosuri gata preparate la cârnaţi, până la băuturi spirtoase distilate şi preparate pentru deserturi şi prăjituri.

    Un studiu publicat în British Medical Journal şi realizat de o serie de cercetători din diverse universităţi din întreaga lume, din Statele Unite, împreună cu Şcoala Johns Hopkins Bloomberg, avertizează despre pericolele ultraprocesatelor.
    În general, cercetările au găsit mai multe asocieri directe între expunerea la alimente ultra-procesate şi o serie de parametri de sănătate, inclusiv mortalitatea, cancerul şi rezultatele sănătăţii mentale, respiratorii, cardiovasculare şi metabolice. Concluzia este pe cât de simplă, pe atât de alarmantă: o dietă bogată în alimente ultraprocesate este direct legată de 32 de efecte adverse asupra sănătăţii, unele mai grave decât altele.

    Pornind de la 45 de analize agregate utilizate în 14 studii diferite şi publicate în ultimii 3 ani, cu date de la aproape 10 milioane de oameni, cercetătorii au stabilit o legătură între consumul de alimente ultraprocesate şi 50% risc crescut de a muri din cauza problemelor cardiovasculare, dar şi riscul crescut cu 48-53% de a dezvolta anxietate şi alte tulburări mintale, precum şi un risc cu 12% mai mare de diabet de tip 2.

    Dacă nu au existat îndoieli cu privire la aceste legături, cercetarea a definit ca „foarte credibilă” asocierea dintre consumul acestei categorii de alimente şi creşterea cu 21% a riscului de deces din orice cauză, în timp ce riscul de deces din cauza inimii, boala poate creşte de la 40% la 66%. De asemenea, studiul a emis ipoteza posibilelor legături între o dietă de acest tip şi unele tipuri de cancer, dar şi probleme gastrointestinale şi astm.

    Rezultatele acestui studiu sunt deosebit de importante în lumina datelor legate de consumul de alimente ultraprocesate în ţările cu venituri mari, unde în medie până la 58% din aportul caloric zilnic total provine tocmai din aceste alimente.
    „Descoperirile evidenţiază necesitatea măsurilor de reducere a expunerii la aceste tipuri de alimente. În ţările cu venituri mari, ponderea energiei derivate din alimente ultraprocesate variază între 42% şi 58% în Australia şi, respectiv, Statele Unite ale Americii”, explica autorii studiului.

  • IntegralEdu: Cele mai căutate domenii de studiu de către tinerii români rămân în continuare cele din zona Computer Science şi Business. Aproximativ 40% din tinerii interesaţi de studii în străinătate apelează la testele de orientare profesională

    Olanda se menţine pe locul 1 ca destinaţie de studiu, în ceea ce priveşte numărul de aplicanţi, urmată de Marea Britanie, Belgia, Italia, Spania şi Irlanda. În acelaşi timp, se aşteaptă la o creştere aplicaţiilor la universităţile din Germania, unde nivelul taxelor se situează între 0 şi 1500 euro pe semestru pentru universităţile de stat şi între 10.000 şi 30.000 euro pe an pentru universităţile private, dar unde există şi multe programe de studiu în limba engleză, se arată într-un comunicat trimis de IntegralEdu, consultantul educaţional pentru studii în străinătate şi pentru programele Work and Travel în SUA.

    Programele de studiu în Marea Britanie revin în trend, fie că vorbim de zona liceală sau universitară. La nivelul aplicaţiilor universitare se înregistrează o creştere de 60% a dosarelor depuse, faţă de februarie 2023. „Explicaţia acestei reveniri este legată de faptul că anumite universităţi din UK acordă burse de studiu consistente pentru studenţii europeni, care să acopere exact cuantumul creşterii taxelor pentru tinerii din ţările europene. Din acest punct de vedere, instituţiile britanice acordă cele mai consistente burse la acest moment. Aici putem nominaliza University of Portsmouth care a redus taxa de şcolarizare de la 19.200 lire la 9250 lire pe an,  Coventry University, care a păstrat taxa de şcolarizare la 9250 lire, Unversity of Essex, care acordă o bursă de 5000 de lire, reprezentând un discount din taxa pentru studiile de licenţă sau Greenwich care acordă 3.000 de lire reducere din taxa de licenţă. De asemenea, Middlesex University a pregătit 5 burse în valoare 5000 de lire pentru aplicanţii IntegralEdu. După momentul BREXIT, din cauza incertitudinilor legate de taxe, a existat un val de reticienţă a tinerilor doar faţă de instituţiile de învăţământ superior, pentru că la nivelul liceelor cererea de aplicaţii a crescut în fiecare an”, declară Alexandra Bădescu, Deputy General Manager, IntegralEdu.

    Unele dintre cele mai importante universităţi din străinatate vor fi prezente la Bucureşti, pe 17 februarie, în cadrul târgului educaţional World Education Fair (WEF), unde se vor acorda burse substanţiale pentru tinerii din România. Spre exemplu, EU Business School Barcelona oferă pentru participanţii la WEF burse şi reduceri care pot însemna între 10% şi 30% din taxa de şcolarizare, iar Universidad Europea a pregătit burse de 3000 de euro pentru tinerii cu potenţial în zona academică.

    World Education Fair are şi două ediţii locale la Iaşi şi Craiova pe 15 şi respectiv 16 februarie, unde tinerii şi familiile acestora pot discuta direct cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ, dar şi cu consultanţii educaţionali IntergralEdu.

    „Şi Olanda s-a confruntat în ultima perioadă cu un context controversat legat de zona studiilor universitare, generat în principal de lipsa locurilor de cazare pentru studenţi, dar şi a disensiunilor la nivel politic legate de încercarea de a impune universităţilor o serie de limitări în ceea ce priveşte ofertele educaţionale pentru străini. În ciuda acestui context, nivelul taxelor de 2.530 euro pe an, sistemul de granturi oferite de statul olandez, precum şi numărul mare de programe de studiu în limba engleză, menţin Olanda în topul preferinţelor tinerilor români. În ciuda acestor realităţi, din experienţa noastră de consultanţi educaţionali, credem că toate situaţiile pot fi gestionate favorabil, dacă procesul de aplicare se începe din timp. Spre exemplu, în cazul aplicanţilor Integraledu, putem spune că am oferit asistenţă tututor candidatilor în identificarea unui loc de cazare, iar toţi studenţii care au aplicat cu noi au găsit soluţii”, mai precizează Alexandra Bădescu.

    Aproximativ 40% din tinerii interesaţi de studii în străinătate apelează la testele de orientare profesională pentru o înţelegere mai clară a opţiunilor universitare, în perspectiva succesului în carieră.

    Cele mai căutate domenii de studiu de către tinerii români rămân în continuare cele din zona Computer Science şi Business. Perspective importante de dezvoltare, legate şi de cererea de pe piaţa muncii sunt în zona de Inginierie, Art & Design şi Psihologie.

    „Un rol important în alegerea domeniului de studiu îl are consultantul educaţional, care, prin experienţa şi conexiunile academice internaţionale, poate identifica cele potrivite opţiuni pentru un tânăr care îşi doreşte un traseu de studiu şi profesional la nivel internaţional. Pe lângă expertiza proprie, consultantul educaţional are la îndemână şi alte instrumente pentru evaluarea unui candidat, cum sunt testele de orientare profesională. Prin complexitatea metodei, aceste teste au un rol revelator în ceea ce priveşte identificarea celui mai potrivit domeniu de studiu pentru un tânăr. Trebuie înţeles şi acceptat faptul că doar studiile la o universitate în străinătate nu garantează şi succesul în carieră. Alegerea domeniului de studiu trebuie să se facă în concordanţă cu capabilităţile reale ale tânărului, pasiunile sale, dar şi oportunităţile din piaţa muncii. Altfel, orientarea doar către domenii care sunt la modă sau impuse de anumite contexte familiale, ar putea afecta negativ traseul academic şi profesional al unui tânăr”, explică Alexandra Bădescu.  

    Un grup de colegii din Marea Britanie lansează, în colaborare cu IntegraleEdu, o competiţie pentru elevii români din clasele a VIII-a, a IX-a şi a X-a, care sunt interesaţi să îşi continue studiile liceale in UK începând cu anul şcolar 2024- 2025. Lansarea competiţiei are loc în cadrul World Education Fair, iar primul elev clasat poate obţine o reducere de 70% a taxei de şcolarizare. Restul burselor acoperă până la 50% din taxă. În cadrul WEF, reprezentantul grupului educaţional va susţine o prezentare despre oferta educaţională a liceelor, procedura de participare la competiţie şi va modera un workshop despre compunerea scrisorii de motivaţie, adresat elevilor participanţi.

    „În fiecare an, numeroase şcoli şi licee independente din Europa şi SUA îşi alocă bugete pentru a oferi burse de merit candidaţilor cu abilităţi speciale atât la admitere cât şi pe durata studiilor. Cuantumul burselor variază pornind de la 5% reducere din taxele de şcolarizare şi ajungând, în unele cazuri, şi la 100% reducere din taxele de şcolarizare. Tipurile de burse oferite sunt academice, sportive, sau artistice şi se acordă elevilor care dau dovadă de performanţe deosebite într-una dintre aceste arii. Bursa academică se oferă în urma testării candidatului la una, două sau mai multe materii pe care urmează să le studieze, în funcţie de programul de studiu ales şi de gradul de selectivitate al scolii. Pentru bursa sportivă se ia în calcul palmaresul competiţional al candidatului pe lângă probele sportive, iar pentru acordarea burselor artistice este foarte important portofoliul candidatului”, explică Raluca Niculae, Manager Departament Tabere şi Licee.

    Edutaberele, primul contact cu mediul educaţional internaţional. Destinaţii, din Europa până în Asia şi America de Nord. Primul grup de elevi români pleacă în aprilie la Tokyo într-o tabără cu profil: cultură, istorie niponă şi STEM
    Pregătirea studiilor în străinătate începe de la vârste din ce în ce mai mici. Atât liceele cât şi universităţile de elită cer candidaţilor, pe lângă rezultate academice bune şi un nivel ridicat de cunoaştere al limbii străine, o experienţă cât mai largă în domeniul de studiu dorit. Pe de altă parte, decizia continuării studiilor în străinatate poate ridica o serie de provocări (academice, culturale, sociale etc.) pentru unii elevi, această schimbare implicând o doză semnificativă de adaptabilitate la noul context. Pe aceste coordonate, taberele educaţionale şi internship-urile constituie o etapă esenţială premergătoare plecării la studiu în străinătate.  Elevii experimentează domenii, dobândesc cunoştinţe importante, dar şi certificate şi rapoarte eliberate de către centrele lingvistice şi specialişti din industrie.

    Din ce în ce mai multe domenii de studiu pot fi experimentate de către elevi în cadrul taberelor academice şi de orientare în carieră organizate în campusuri precum UCL, Imperial College, Oxford, Cambridge, Yale, Berkeley: law & politics,  performing arts, media production, banking, computer science & AI etc. Acestea se alătură domeniilor deja consacrate pentru taberele educaţionale precum: arhitectură, medicină, inginerie, antreprenoriat, psihologie etc.

    În cadrul târgului educaţional World Education Fair, participanţii interesaţi de taberele educaţionale, vor regăsi propuneri pentru noi programe de studiu, destinaţii la mare căutare în anii anteriori precum UK, SUA, Elveţia, Spania, Germania, Franţa, Singapore, dar şi noutăţi precum Japonia.

    În vacanţa din aprilie va pleca primul grup de elevi români într-o tabără de o saptămână cu profil cultural, istorie niponă şi STEM în Tokyo, urmând ca în vară alt grup să petreacă două săptămâni în Japonia respectiv în Tokyo şi Kyoto. Familiile interesate să îşi trimită copiii în tabere în străinătate vor beneficia la WEF şi de o prezentare susţinută de consultanţii Integraledu pe tema alegerii celei mai potrivite tabere educaţionale.

     

  • STUDIU. Cum să previi deteriorarea creierului pentru o viaţă mai sănătoasă

    Academia Americană de Neurologie (AAN) aduce în prim-plan sănătatea creierului şi promovează o revoluţie în acest sens.
    Viziunea AAN este ca, până în 2050, toţi americani să beneficieze de consultaţii medicale anuale pentru sănătatea creierului, acoperite de asigurare ca îngrijire preventivă.
    Intervenţiile includ încurajarea alăptării prelungite, limitarea expunerii la ecrane pentru copii şi îmbunătăţirea obiceiurilor de somn, pentru optimizarea sănătăţii creierului.
    Academia Americană de Neurologie (AAN) aduce în prim-plan sănătatea creierului şi promovează o revoluţie în acest sens, scrie CNN.

    „Este pur şi simplu cea mai ironică chestiune că oamenii se preocupă de sănătatea inimii sau se îngrijorează de intestine atunci când organul care ar trebui să ne preocupe este creierul nostru”, a spus neurologul vascular dr. Natalia Rost, director asociat al Centrului de Accident Vascular Cerebral Complet de la Spitalul General Massachusetts şi profesor la Harvard Medical School din Boston.

    „Nu ar trebui să ne preocupăm de principalul organ din corpul nostru, centrul de comandă şi control al tot ceea ce este uman în noi? Nu existăm fără creierul nostru”, a spus Rost, preşedinte ales al Academiei Americane de Neurologie (AAN).

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cum îţi afectează nomophobia businessul?

    De câte ori nu v-aţi trezit dimineaţa, aţi întins mâna spre noptieră, v-aţi luat telefonul şi aţi verificat razant, chiar şi pentru câteva secunde, telefonul, cu şirul de notificări apărute pe ecran? Studiile, articolele din presa străină şi locală, podcasturile şi nu numai ne indică cât de nesănătos e acest obicei, însă teama de a nu răspunde imediat la un mail, de a nu afla imediat ultimele noutăţi, de a nu fi prezent, virtual, la discuţiile cu prietenii ne determină să îl repetăm zi de zi, rămânând ancoraţi în această dependenţă. 

    Spre finalul anului trecut am participat la o tombolă unde ţi se cerea să scrii, pentru a te înscrie, care vrei să fie cuvântul anului 2024. S-au extras termeni ca fericire, succes şi speranţă. Eu am votat ca termenul anului 2024 să fie focus. De la copii şi adolescenţi distraşi de la teme sau de la o cină în familie de ultimul clip postat pe TikTok lansat de influencerul preferat la adulţi cărora le e greu să se concentreze mai mult de 10 minute la un task, într-o şedinţă, citind o carte sau întreţinând o conversaţie fără să le fie distrasă atenţia de notificările primite pe multitudinea de grupuri de Messenger, WhatsApp şi nu numai pe care sunt membri, smartphone-urile au ajuns să ne acapareze în întregime şi iată-ne ţinta studiilor care relevă că ne verificăm telefonul de zeci, ba chiar sute de ori pentru a întreţine nivelul de dopamină ridicat.

    În urmă cu câţiva ani eram cunoscută în rândul prietenilor ca fiind foarte neatentă cu telefonul – trebuia să îl schimb de mai multe ori pe an pentru că obişnuiam să îl pierd foarte des. În ultimii ani însă nu am mai pierdut niciun telefon. Motivul? Am devenit dependentă de el. Sufăr, se pare, de „nomophobia” (teama de a sta fără telefon). O statistică mai veche arăta că 66% dintre adulţi suferă de ea, fiind întâlnită mai ales în rândul femeilor. Şi cum dependenţa de smartphone s-a înrăutăţit, şi numărul celor afectaţi de acest „simptom” nu putea decât să crească.

    Potrivit unui alt sondaj realizat de GWI, un lucrător obişnuit petrece peste 2,5 ore pe zi folosind platformele social media, cel mai mult timp fiind alocat Facebookului (35 de minute pe zi), cu alte 33 de minute pierdute pe TikTok şi circa jumătate de oră pe Instagram, în timp ce Twitterul adaugă alte 6 minute la „norma” zilnică. Afectează asta productivitatea echipelor, a comp­aniilor? Bineînţeles. Că vorbim de angajaţi care întârzie la pro­gram pentru că au stat până târziu în noapte pe telefon sau de cei care se întrerup în mijlocul unei sarcini pentru a răspunde la mesaje, rupând flow-ul de lucru, de anxietatea sau agitaţia de care suferă pentru că petrec prea mult timp pe telefon sau că nu au imediat acces la el, ba chiar şi de „bisericuţele” create în online între colegi, pentru a sta la curent cu ultimele bârfe din companie, toate se reflectă în rezultate. Impactul nu e doar personal aşadar, ci vizează imaginea de ansamblu. 

    Dacă vrei să combaţi acest efect, trebuie să limitezi folosirea telefoanelor personale la locul de muncă. Instituţiile din domeniul apărării au lockere în care angajaţii îşi încuie telefonul pe durata programului. Se poate supravieţui şi aşa. Şedinţele sunt locul potrivit în care poţi implementa această regulă. Nu vei reuşi ca prin minune să captezi întreaga atenţie a auditoriului, dar măcar limitezi factorii de distragere a atenţiei.

    Monitorizarea timpului petrecut în social media e şi ea o metodă. Fixarea unor deadline-uri mai strânse, alta. Poţi să cumperi telefoane de muncă, cu aplicaţii limitate. Amenajează un game room, în care oamenii îşi pot petrece timpul, pauzele fără să stea lipiţi şi atunci de un ecran. Apoi, încurajează mai mult comunicarea directă între echipe, nu lăsa să se desfăşoare totul din spatele unui ecran. Chiar şi în condiţiile de lucru remote poţi găsi căi pentru a face asta, de la team buildinguri la şedinţe ţinute periodic în spaţii de coworking, care să fie totodată oportunităţi de networking între angajaţi.   

    Andra Stroe estet jurnalist BUSINESS Magazin

     

  • Studiu: Lupii din Cernobîl par să fi dezvoltat rezistenţă la cancer

    Un reactor nuclear a explodat la centrala de la Cernobîl, Ucraina, în 1986, iar peste 100.000 de oameni au fost evacuaţi atunci din oraş, din cauza radiaţiilor.

    Imediat după aceea s-a creat o zonă de peste 1000 de kilometri pătraţi cu acces interzis, o zonă în care radiaţiile încă prezintă risc de cancer. Oamenii nu s-au întors, dar animale sălbatice, precum lupii, cutreieră zona.

    Cara Love, biolog la Universitatea Princeton din SUA, împreună cu o echipă de cercetători, a studiat modul în care lupii de la Cernobîl supravieţuiesc expunerii la radiaţii.

    Cercetătorii au descoperit că lupii de la Cernobîl sunt expuşi la niveluri de radiaţie de peste şase ori mai mari decât limita de siguranţă pentru oameni.

    Love a descoperit că lupii au un sistem imunitar alterat similar celui al pacienţilor cu cancer care urmează un tratament cu radiaţii, dar a identificat şi detalii genetice ale animalelor care par să reziste la un risc crescut de cancer.

    Cara Love urmăreşte să identifice mutaţiile protectoare care cresc şansele de supravieţuire la cancer.

     

  • Aproape 2 din 3 utilizatori ai aplicaţiilor de dating sunt deja într-o relaţie sau căsătoriţi

    Un studiu realizat de Stanford Medicine, publicat în Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking, a analizat peste 1.300 de utilizatori de Tinder.

    Aşa au aflat cercetătorii că o bună jumătate dintre cei înregistraţi nu au nicio intenţie de a se întâlni cu persoanele cu care stau pe chat.

    Mai mult, aproape două treimi sunt deja într-o relaţie sau chiar căsătoriţi.

    Mulţi folosesc aplicaţiile de dating ca sursă de divertisment, pentru a-şi spori stima de sine şi emoţiile pozitive.

    La fel ca social media, aceste aplicaţii riscă să exacerbeze tulburări precum depresia, anxietatea şi stima de sine scăzută.

  • Studiu: 97% dintre companiile din sectorul financiar internaţional îşi remodelează funcţia fiscală

    97% dintre organizaţii la nivel global îşi revizuiesc modelele operaţionale fiscale şi financiare din cauza unor factori precum resursele din piaţa forţei de muncă, tehnologia, ritmul legislativ şi costurile – arată un sondaj derulat de EY la invel internaţional.

    Industria serviciilor financiare se confruntă, la nivel global, cu presiuni economice şi provocări sporite în materie de reglementare, ceea ce duce la necesitatea unor acţiuni transformatoare în zona fiscală şi financiară. Se adaugă, în contextul internaţional, şi concurenţa în domeniul serviciilor financiare venită din partea unor „nativi digital”, adesea mult mai agili în ceea ce priveşte modalitatea de operare în piaţă.

    Apariţia BEPS 2.0, dar şi a altor aspecte noi de raportare fiscală în timp real către autorităţile fiscale, înseamnă că entităţile din domeniul financiar-bancar vor avea nevoie de sisteme solide, de o gestionare adecvată a datelor şi de personal calificat în domeniul financiar-fiscal.

    Pentru a putea concura în acest mediu competitiv, societăţile din domeniul serviciilor financiare trebuie să inoveze continuu şi să optimizeze atât modelul lor de operare, cât şi produsele pe care le oferă clienţilor.

    Conform sondajului derulat de EY, băncile fac eforturi mari de transformare – 38% dintre lideri afirmând că ajustările făcute nu au rezultate satisfăcătoare în raport cu indicatorii de performanţă. Din această perspectivă, un număr mare de companii din sectorul financiar, care se află într-un stadiu timpuriu al procesului lor de transformare, vor suporta consecinţele unei schimbări necruţătoare, dacă nu accelerează ritmul.

    Băncile şi celelalte companii din domeniul serviciilor financiare, societăţile de asigurări şi managementul activelor au nevoie de un plan pentru a adresa un domeniu-cheie pentru industria serviciilor financiare, Pilonul 2 al programului OCDE privind erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor (BEPS 2.0). Peste 82% dintre respondenţii se aşteaptă la un impact moderat sau semnificativ ca urmare a punerii în aplicare a BEPS 2.0, ceea ce înseamnă că pregătesc un plan de acţiune pentru a îndeplini cerinţele şi a evita controversele fiscale.

    Sondajul arată că 66% dintre companiile din domeniul serviciilor financiare spun că cel mai mare obstacol care împiedică funcţiile fiscale şi financiare să-şi îndeplinească scopul şi viziunea este incapacitatea de a executa un plan sustenabil pentru date şi tehnologie. Totodată, 51% dintre entităţile din sectorul serviciilor financiare spun că personalul lor din domeniul fiscal trebuie să îşi dezvolte competenţele tehnice în domeniul datelor, proceselor şi tehnologiei în următorii trei ani.

    Găsirea echilibrului potrivit de talente pentru a face faţă tuturor provocărilor actuale (şi viitoare) va implica recrutarea de noi talente, perfecţionarea şi recalificarea talentelor existente şi analiza nevoilor de co-sourcing cu parteneri externi.

    Riscul pe care îl reprezintă toate cele de mai sus este evidenţiat de faptul că, de exemplu, 34% dintre respondenţii din sectorul bancar au avut un incident fiscal operaţional important sau foarte important în ultimele 12 luni (alături de 58% care au avut un incident oarecum important).

    Ca o notă specifică, sectorul asigurărilor a cunoscut turbulenţe în ultimii ani din mai multe motive, inclusiv schimbarea standardelor de contabilitate, ceea ce determină o complexitate suplimentară în acest sector în adoptarea BEPS 2.0. Sondajul EY arată faptul că doar 19% dintre companiile de asigurări au finalizat o evaluare a impactului atât în ceea ce priveşte modelarea ratei efective de impozitare, cât şi cerinţele privind datele.

    De asemenea, volatilitatea pieţei bursiere globale continuă să fie o temă dominantă în domeniul managementului activelor – instabilitatea geopolitică, inflaţia persistentă şi creşterea ratei dobânzii sunt trei factori-cheie care creează presiuni. În acest context, 76% din companiile de management al activelor declară că nu au un plan sustenabil în ceea ce priveşte datele şi tehnologia, procent în creştere (faţă de 39% cât a fost rezultatul din sondajul anului 2022).

    Cu privire la BEPS 2.0, managerii de active au fost mai predispuşi decât ceilalţi jucători din industria financiară să spună că schimbările ar avea un impact „minim” asupra strategiilor lor de planificare fiscală şi a deciziilor de afaceri (29%, comparativ cu 16% per ansamblu în sectorul de servicii financiare). Dar, percepţia unui impact minim nu ar trebui să întârzie pregătirea pentru BEPS 2.0.

    Co-sourcing-ul devine o opţiune atractivă. Sondajul EY TFO arată că entităţile din sectorul serviciilor financiare au înţeles necesitatea de a se transforma, 97% dintre acestea declarând că au ca prioritate schimbarea modelelor lor de operare fiscală şi financiară. Acest procent este în creştere, faţă de 87% în 2022 şi 82% în 2018.

    Aşadar, domeniul serviciilor financiare va trebui să ia în considerare echilibrul dintre utilizarea resurselor interne sau externe. Co-sourcing-ul ar putea juca un rol esenţial în acest sens, 96% dintre respondenţii din acest domeniu spunând că este mai probabil să apeleze la co-sourcing pentru anumite activităţi fiscale şi financiare în următorii doi ani, în creştere de la 64% în 2020. Această schimbare este un indiciu al amplorii imense a efortului implicat în transformare şi al faptului că entităţile din sectorul serviciilor financiare au ajuns la concluzia că, pur şi simplu, nu pot gestiona totul la nivel intern (sau că nu are sens să facă acest lucru).

    „Multe instituţii financiare s-au confruntat cu rezultate sub aşteptări în urma eforturilor lor de transformare, dar recunosc că acest efort trebuie fără îndoială să continue”, este de părere Andra Caşu, Partener, lider Impozite directe, EY România, şi lider Asistenţă fiscală pentru servicii financiare – EY CESA. Mai mult, „orice rezultate nesatisfăcătoare de transformare vor conduce în ultimă instanţă la dispariţia de pe piaţă, într-un mediu în care inovarea este un factor determinant şi perpetuu. În tot acest context, în mod deloc neaşteptat, co-sourcing-ul devine o potenţială soluţie, care să aducă o gură de aer proaspăt şi să permită remodelarea funcţiei financiar-fiscale în ton cu cerinţele extrem de mari pe care le aduce legislaţia fiscală şi reglementările conexe globalizate”.

    Această concluzie este perfect aplicabilă şi în România, unde sectorul serviciilor financiare evoluează în mod continuu, se aliniază tendinţelor globale şi desigur, menţine o abordare prudentă.

    „În acelaşi timp, modernizarea sectorului financiar şi atenţia continuă la inovare, dar şi transformare prin talent şi tehnologie, rămân factorii-cheie pentru perioada în care ne aflăm”, a concluzionat Andra Caşu.

  • Într-o perioadă în care mulţi se întreabă cum va schimba Inteligenţa Artificială lumea, afacerile şi viaţa noastră de zi cu zi, sunt încă firme în care digitalizarea nu câştigă suficient teren. Care sunt motivele?

    Într-o perioadă în care mulţi se întreabă cum va schimba Inteligenţa Artificială lumea, afacerile şi viaţa noastră de zi cu zi, sunt încă firme în care digitalizarea nu câştigă suficient teren. Care sunt motivele?

    Mai mult, mai repede, mai bine, mai uşor” sunt promisiunile pe care le face tehnologia deopotrivă în viaţa personală dar şi în cea profesională. Cu toate acestea, fenomenul de digitalizare a companiilor nu este foarte rapid. Teama că ar putea pierde controlul asupra afacerilor. Dificultatea în a identifica realist, corect şi concret nevoile de digitalizare ale propriei companii. Deficitul de consultanţi în designul de proiecte de digitalizare, care să analizeze business-urile şi explice soluţiile tehnice. Sau bani insuficienţi pentru soluţii tehnice. Acestea sunt principalele bariere cu care se confruntă IMM-urile în terenul digitalizării, conform unui studiu realizat de firma de cercetare de piaţă Cult Research pentru compania Life is Hard, furnizor de tehnologie pentru companii şi comunităţi. Life is Hard este prima companie românească de software listata la BVB, piaţa AeRo, segmentul Premium, iar din 2021 face parte din indicele BET AeRO. „O surpriză pozitivă dezvăluită de acest studiu este faptul că atât de mulţi respondenţi (84% dintre participanţii la studiu) declară că au auzit despre programele naţionale de digitalizare, ceea ce arată că IMM-urile au nevoie de acces la informaţii şi la oportunităţi”, declară Radu Moldovan-Petruţ, chief marketing officer, Life is Hard (LIH).

    Companiile active în sectoare precum Industrie (prelucrătoare, alimentare etc) respectiv transport şi depozitare au avut în 2023 un nivel mediu de digitalizare, conform propriilor evaluări, în timp ce poziţiile din topul digital au fost ocupate de firmele din telecomunicaţii si tehnologie. Deşi 84% dintre respondenţi declarau că au auzit despre programele naţionale de digitalizare derulate în România, iar 27% afirmau că au şi aplicat la acestea, peste un sfert (26% dintre companiile aplicante) aveau în continuare dificultăţi în înţelegerea nevoilor tehnologice ale propriilor companii şi identificarea soluţiilor adecvate –  blocaj resimţit cel mai puternic în agricultură.

    Digitalizarea companiilor se referă la procesul prin care acestea îşi transformă şi adaptează operaţiunile, procesele, competenţele şi modelele de afaceri la noile realităţi digitale. Acest proces include implementarea de tehnologii digitale pentru a îmbunătăţi eficienţa, a creşte viteza de răspuns, a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi a deschide noi canale de vânzare sau comunicare, explică Radu Moldovan-Petruţ. Tot el mai spune că „destul de neaşteptat a fost faptul că anxietatea digitală se manifestă activ şi în rândul unora dintre leaderii IMM-urilor (antreprenori şi echipe de top management) – probabil din cauza faptului că nu există programe de educaţie antreprenorială suficiente sau consistente în piaţa locală”.

    Studiul derulat de Cult Research mai arată că IMM-urile care au depăşit o parte din blocaje si au făcut paşi relevanţi în a-şi automatiza mai multe procese interne (1 din 10, conform studiului), se declară mulţumite (75%) cu rezultatele obţinute în raport cu investiţiile si aşteptările lor iniţiale, respectiv iau în calcul în bugetele pentru 2024 sume destinate digitalizării.  În plus, aproximativ jumătate dintre IMM-urile din România au implementat o soluţie de digitalizare în ultimii 3 ani, iar cele mai frecvent utilizate sunt soluţiile de contabilitate (57%), pontaj (43%), managementul vânzărilor (40%) şi securitate cibernetică (38%). Deşi într-un ritm mai lent, IMM-urile încep să perceapă digitalizarea ca pe un proces care aduce creştere şi plus valoare, dacă depăşeşte simpla renunţare la hârtie şi include componente de automatizare, dublate de un nivel crescut de securitate cibernetică.

    „Cel mai mare plus al concluziilor studiului nostru este faptul că acele companii care depăşesc barierele pe care le au în faţa digitalizării văd rezultatele şi se declară mulţumite de decizia luată şi de impactul în business – atât angajaţii, cât şi echipele de management. Aceasta este o provocare naţională în 2024: cum creştem numărul IMM-urilor care încep digitalizarea? Imaginaţi-vă cum cum ar arăta economia României, având de trei ori mai multe companii digitalizate…”, mai spune Radu Moldovan-Petruţ, chief marketing officer, Life is Hard (LIH).

    Reprezentanţii companiei enumeră cinci tendinţe de urmărit în 2024, pentru a creşte ritmul digitalizării IMM-urilor din România. Pe de o parte este vizibilă preferinţa pentru modelul de lucru de tip abonament, care oferă predictibilitate şi accesibilitate financiară, în locul plăţilor unice mari sau a costurilor ascunse. 37% dintre participanţii la studiu menţionează costurile cu soluţiile digitale ca fiind o provocare pentru companiile lor si îşi doresc transparenţă maximă în relaţia cu furnizorul lor.

    În al doilea rând, industria IT are nevoie de o nouă etapă de dezvoltare de competenţe: soft skills. Astfel, creşte cererea pentru specialişti IT care nu au doar competenţe tehnice, ci şi abilităţi de a analiza, înţelege şi explica nevoile de afaceri ale IMM-urilor. Ghidarea echipelor clientului pe tot parcursul procesului este un aspect vital în implementarea soluţiilor digitale, iar investiţiile în acest domeniu din partea jucătorilor din IT care furnizează soluţii de digitalizare şi automatizare de procese devin un must-have în 2024. „Creşterea nivelului de digitalizare al IMM-urilor în România depinde de patru factori importanţi: îmbunătăţirea nivelului de literaţie digitală a antreprenorilor români, formarea unor specialişti în domeniul IT cu abilităţi de analiză a nevoilor şi design de soluţii adaptate acestor nevoi, creşterea încrederii antreprenorilor faţă de companiile de IT, respectiv adaptarea soluţiilor la bugetele disponibile din partea IMM-urilor. Practic, mediul antreprenorial românesc are nevoie de programe ample de educaţie digitală, care să pornească de la creşterea conştientizării nevoilor de digitalizare din companie”, explică Paul Acatrini, managing partner, Cult Research.

    În al treilea rând, creşte nevoia de personalizare şi apetitul pentru securitate şi AI. Rezultatele studiului indică faptul că, în proporţie de 52%, IMM-urile îşi doresc soluţii tehnologice dezvoltate specific pentru nevoile şi particularităţile afacerilor lor. În acelaşi timp, interesul pentru soluţii de securitate cibernetică şi cele bazate pe inteligenţă artificială se află în curbă ascendentă, pe măsură ce IMM-urile încep să recunoască importanţa securităţii datelor şi eficientizarea proceselor prin tehnologie avansată.

    Percepţia echipelor în cadrul acelor IMM-uri care au deja procese automatizate arată că majoritatea angajaţilor sunt mulţumiţi, iar munca lor este tot mai eficientă pe măsură ce nivelul de transformare digitală sporeşte.

    În al patrulea rând, tendinţele indică faptul că managerii întreprinderilor mici si mijlocii vor să înţeleagă mai bine opţiunile şi tehnologia IT&C pentru a le integra eficient în afacerile lor. Însă pentru a identifica soluţiile potrivite pentru specificul business-ului este nevoie de creşterea nivelului de înţelegere digitală. Făcute corect şi cât mai rapid, campaniile de informare şi educare a mediului antreprenorial pot avea impact pozitiv direct asupra dezvoltării companiilor mici şi mijlocii.

    Al cincilea lucru de urmărit în domeniu, punctează reprezentanţii Life is Hard, este puterea exemplului, un element de influenţă pentru decizia de start a „valului doi”. Acele IMM-uri care se află într-o etapă mai avansată de automatizare funcţionează ca influenţatori ai deciziei pentru companiile aflate la începutul drumului lor digital. Acestea au nevoie de confirmări si recomandări, de validarea faptului că firmele digitalizate în „primul val” au rezultate bune şi furnizori pe care se pot baza – conform studiului. „Digitalizarea începe să fie percepută nu doar ca un posibil avantaj competitiv, ci ca o necesitate de business pentru IMM-uri. Este încurajator să vedem că un număr tot mai mare de companii mici şi mijlocii recunoaşte importanţa acestui proces şi manifestă interes pentru investiţii în soluţii tehnologice adaptate nevoilor lor. Cu atât mai mult în contextul în care, la nivel european, unul dintre obiectivele deceniului digital este ca 90% dintre IMM-uri să atingă un nivel de bază al integrării tehnologiilor digitale in activitate, până în 2030”, conchide Cătălin Chiş, CEO şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Life is Hard.   

    Autoportret digital  Nivelul de digitalizare al IMM-urilor din România în 2023, pe baza auto-evaluărilor companiilor participante la studiu.

    SURSA: Cult Research, studiul Digitalizare IMM, reprezentativ la nivel naţional, a inclus atât o componentă cantitativă, cât şi una calitativă, şi a fost derulat pe un eşantion de 400 de întreprinderi mici şi mijlocii din România din diverse segmente de business: Informaţii şi comunicaţii, Industrie, Consultanţă şi intermediere, Construcţii, Servicii sociale, Transport şi depozitare, Marketing, publicitate şi media, Agricultură, Silvicultura şi pescuit şi altele.

  • Cea mai mare economie a lumii rămâne fără locuitori. Care este problema ce poate lăsa mii de localităţi fără oameni, devenind astfel oraşe-fantomă

    Până în 2100, lumea va fi plină de oraşe fantomă, reiese dintr-un studiu. Un studiu publicat în revista Nature arată că un colaps demografic ar putea transforma metropolele în oraşe fantomă.

    Cercetătorii de la Universitatea din Illinois au analizat datele recensământului populaţiei din SUA pe o perioadă de 20 de ani pentru 24.000 de oraşe. Ei au constatat că, până în 2100, aproape jumătate din cele 30.000 de oraşe din SUA se vor confrunta cu un anumit tip de declin demografic.

    “Implicaţiile acestui declin masiv al populaţiei vor duce la provocări fără precedent, care ar putea duce la perturbări ale serviciilor de bază, cum ar fi transportul, apa curată,
    electricitatea şi accesul la internet”, se arată în studiu. Cu mai puţini locuitori, de exemplu, supermarketurile s-ar putea închide în unele zone, provocând “deşerturi alimentare”.

    Potrivit studiului, 64% dintre centrele de populaţie ar putea suferi un declin de 12-23%.
    Toate statele americane se vor confrunta cu o scădere a populaţiei, cu excepţia Districtului Columbia (Carolina de Sud) şi a statului Hawaii.
    Nord-estul şi Midwest vor fi cele mai afectate, în timp ce Texas şi Utah, care se confruntă în prezent cu un boom demografic, vor cunoaşte o depopulare a centrelor urbane până în 2100, potrivit studiului.
    Nu este însă vorba doar de Statele Unite, după cum a explicat Justin Hollander, expert în planificare urbană la Universitatea Tufts, “depopularea este peste tot, iar oraşele trebuie să recunoască acest fapt şi să înceapă să se pregătească în mod onest pentru acest posibil viitor”.