BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Ministerul Sănătăţii ar trebui desfiinţat. Sistemul sanitar funcţionează şi fără, nu este vorba despre pacienţi sau pandemie, ci despre cum să înşfaci miliardele de lei alocate spitalelor

    Intr-o opinie scrisa dupa alegeri, cand politienii nu stiau cum sa-si imparta portofoliile, intrebam retoric: “De de politicienii nu vor Sanatatea si Educatia?” Si raspundeam: “Simplu, sunt speriati de ceea ce s-a intamplat cu ele. S-au transformat in “sisteme incontrolabile” cu o constiinta proprie, avand la baza o infrastructura indestructibila si descentralizata de feude si sinecuri politice transpartinice sau de familie. Niste colosi imposibil de intors din drum, cu o existenta a lor in afara realitatilor si nevoilor Romaniei”.

    Acum, schimband un Ministru la 3 luni pentru ca este de vina ca sanatatea a fost adusa la starea de avarie in care se afla de catre toti cei care au condus-o in ultimii 10-15 ani, avem dovada ca “sistemul incontrolabil” din Sanatate chiar nu mai poate fi controlat. Si mai cu seama spitalele nu au fost si nu sunt controlate, pentru ca in marea majoritate sunt ale primariilor si consiliilor locale. De la cartofii cumparati de bucatarii, la firmele de paza, la (mai nou) firmele care controleaza testarile Covid  si pana la studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale mamut, fiecare banut care se misca este in vizorul cuiva care si-l adjudeca prin firme de clientela politica. De aceea intentia sau reusita schimbarii unor directori de spitale duce implacabil la caderea Ministrului Sanatatii.

    Viitorul nou Ministru al Sanatatii va fi secerat cu o rafala rapida daca incearca sa mai schimbe un director de spital, indiferent ce acuzatii i se vor aduce. Pentru ca sa-i fie clar Domnului Ministru, nu este spitalul lui si nu el a pus acolo directorul ca sa-l poata schimba asa cum doreste. Asadar, sa-l lase mai bine acolo, pentru ca altfel scripetii si proptelele masinariilor transpartinice si de familie se pun in miscare si Ministrul va fi revocat, iar echilibrul invizibil va fi restaurat.

    Un scurt inventar al ultimelor 15 luni: management militar la mai multe spitale; tragedia de la Piatra Neamt din vina Ministrului Tataru; scandalurile cu iz politic de la spitalele din Cluj si Sibiu; tragedia de la Victor Babes, picatura care a umplut paharul Ministrului Voiculescu.

    Si ironic, ambii ministrii vorbeau tocmai despre preluarea controlului spitalelor de catre Ministerul Sanatatii…..

    Sigur, politicienii vor iesi cu pase fine, ca la Ministerul Sanatatii este nevoie de grija pentru pacient, de competenta, de reforma, de comunicare, de predictibilitate, de gestionarea pandemiei, etc. Dar de fapt sunt exact atributele pe care nimeni nu si le doreste cu adevarat de la un Ministru al Sanatatii, pentru ca daca ar exista grija pentru pacient, competenta, reforma, comunicare, predictibilitate si gestionarea pandemiei s-ar opri furtul zecilor de miliarde din finantarea spitalelor din Romania.

    Sunt voci care spun ca actuala guvernare are in plan secret privatizarea spitalelor publice. Poate ca nu este inca clar pentru toata lumea, dar ele au fost deja “privatizate” in ultimii 10-15 ani.

  • Şefii CJ se revoltă după ce au aflat că Ministerul Sănătăţii vrea să le ia spitalele: O idioţenie

    „Declaraţii iresponsabile ale liderilor coaliţiei de guvernare”. Aceasta este opinia preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, care susţine că declaraţiile au scopul de a acoperi incompetenţa unor oficiali din Guvern.

    Fotea refuză discuţia despre tranferul spitalelor deoarece judeţul a investit sume importante şi are în derulare numeroase proiecte de modernizare a unităţilor medicale. Potrivit statisticilor de anul trecut, din bugetul Consiliului Judeţean Galaţi au fost alocate peste 70 de milioane de euro pentru spitalele din subordine.

    „În ultimii ani, la Galaţi s-au investit zeci de milioane de euro pentru modernizarea şi dotarea spitalelor, bani din bugetul autorităţilor locale sau din fondurile europene atrase tot de către autorităţile locale. Practic, a trebuit să recuperăm decenii întregi în care ministerul nu a investit nici măcar un euro. Acum, la Galaţi, spitalele sunt în plin proces de consolidare, se modernizează de la zero, se construiesc clădiri noi şi se dotează cu aparatură medicală de ultimă generaţie. Este complet de neînţeles cum un minister, care nu poate întreţine puţinele unităţi medicale pe care le mai are în subordine şi care gestionează ineficient sistemul de sănătate, ar putea gestiona dintr-o dată sute de unităţi medicale”, a anunţat Costel Fotea, pe Facebook.

    O opinie la fel de tranşantă vine de la vârful Consiliului Judeţean Brăila. Preşedintele instituţiei, Iulian Chiriac, susţine că propunerea guvernanţilor este o idioţenie.

    „O nebunie, ei nu pot gestiona o pandemie, ce să facă ei cu spitalele. Noi, la Brăila, am alocat pentru funcţionarea spitalului 3 milioane de euro, anul trecut, iar anul acesta am alocat deja 2 milioane de euro. Mai puneţi încă 10 miioane de euro investiţi în ultimii trei ani în modernizare. De unde să aibă ei banii ăştia pentru că nu-i vorba doar de un spital din Brăila. Nişte idioţi, au trecut de nivelul de prostie, acum e la nivelul idioţenie”, a explicat Iulian Chiriac.

    Varianta privind transferul spitalelor din subordinea autorităţilor locale în cea a Ministerului Sănătăţii a fost vehiculată de parlamentarii arcului guvernamental. Toate spitalele, incusiv cele militare, ar urma să treacă în subordinea ministerului, iar justificarea este reformarea sistemului de sănătate.

  • Nici polonezii nu stau mai bine: Sistemul de sănătate din Polonia „gâfâie” sub presiunea pandemiei, iar ambulanţele aşteaptă ore întregi la coadă în faţa spitalelor

    Al treilea val al pandemiei de Covid-19 testează limitele sistemului de sănătate din Polonia, în contextul în care multe ambulanţe ajung să aştepte cu orele în faţa spitalelor înainte ca pacienţii pe care îi transportă să fie internaţi, potrivit FT.

    „Asta se întâmplă încontinuu de trei săptămâni. La fiecare tură ştii că există riscul să o petreci aşteptând în faţa unui spital. Câteodată două ore, câteodată şase ore, timp în care nu poţi ajuta pe nimeni, deşi asta este meseria noastră”, a explicat Michal Drozdz, un medic din Varşovia.

    Nu doar Varşovia se chinuie să treacă prin acest val al pandemiei. În toată Polonia, criza sanitară testează limitele sistemului public de sănătate.

    Numărul de infectări a crescut brusc de la începutul lunii martie, iar la data de 1 aprilie au atins un nivel record. În ultimele două săptămâni, Polonia a înregistrat 989 de cazuri/100.000 de locuitori, a treia cea mai mare cifră din UE. Numărul deceselor a crescut la niveluri record, la fel ca numărul pacienţilor internaţi în spitale sau conectaţi la ventilatoare.

    „Dimensiunea este incomparabiă (n.red: cu primul val). Atunci aveam câteva cazuri înregistrate pe cartier, acum avem câteva cazuri pe fiecare bloc de apartamente”.

    La fel ca în toată Europa, creşterea a fost cauzată de răspândirea aşa-numitei tulpini B.1.1.7, care a fost descoperită prima dată în Marae Britanie şi care este responsabilă pentru 90% din cazurile noi apărute în Polonia.

    O parte din populaţie critică guvernul pentru că ar fi făcut erori care au permis noii tulpini să se răspândească rapid. Una dintre temele pe care este criticat guvernul a fost întâlnită şi în retorica românilor şi ţine de cei plecaţi la muncă în alte ţări, care nu au fost verificaţi temeinic atunci când s-au întors din Marea Britanie pentru a-şi petrece Crăciunul în ţară.

    În timp ce românii sunt a doua cea mai mare minoritate din Marea Britanie, cu peste 400.000 de persoane înregistrate în iunie 2020, polonezii ocupă prima poziţie din acest podium, cu circa 815.000 de persoane.

    O altă temă pe care guvernul polonez este criticat ţine de relaxarea restricţiilor la mijlocul lunii februarie, într-un moment în care tulpina britanică circula deja în Polonia.

    Numărul mare de pacienţi ajunşi în spital pune presiune din ce în ce mai mare pe sistemul de sănătate. Chiar dacă un sfert din paturile de Covid-19 şi 20% dintre ventilatoare sunt libere, de cele mai multe ori acestea nu se află acolo unde este nevoie de ele.

  • Ministerul Sănătăţii vrea să elimine plafonul maxim al alocaţiilor de hrană din spitale

    Proiectul propus de Ministerul Sănătăţii prevede că nivelul alocaţiilor de hrană sin spitale se stabileşte de către conducătorul unităţii, cu avizul consiliului de administraţie.

    De asemenea, proiectul stabileşte că nivelul minim al alocaţiilor de hrană este de 16 lei/ zi /pacient şi lansează un ghid pentru alimentaţie sănătoasă în unităţile sanitare.

    Decizia a fost luată pentru că din anul 2008, când a fost stabilit nivelul maxim al alocaţiilor, costurile au crescut pentru toate alimentele de bază, dar şi pentru faptul că anumite categorii de pacienţi au necesităţi calorice diferite, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

  • Lupta pentru pacienţi. În piaţa privată de sănătate apar oferte de monitorizare post-COVID cu preţuri între 130 şi 2.000 lei. La stat puţine spitale au programe de recuperare şi nu există pachete dedicate

    ♦ Pachetele de monitorizare sau evaluare post-COVID sunt pentru pacienţii care au trecut prin boală şi vor să se asigure că virusul nu le-a afectat organismul ♦ Se conturează o nouă nişă în piaţa medicală privată, pe fondul lipsei de timp, resurse şi intervenţie a statului.

    Peste 740.000 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi în ultimul an, de la debutul pandemiei în România, iar nevoia de monitorizare pentru aceştia, mai ales pentru pacienţii cu forme medii şi grave, a generat un nou serviciu pentru operatorii privaţi din sănătate – monitorizarea post-COVID.

    Aceste pachete pot fi accesate de toţi pacienţii care au avut COVID, iar preţurile pornesc de la 129 de lei şi pot ajunge şi la 2.000 de lei doar pentru monitorizare, adică un set de analize care înseamnă consultaţie de medicină internă/pneumologie, elec­trocardiogramă, RX pulmonar, glicemie, anticorpi şi alte câteva investigaţii puse pe listele jucătorilor privaţi.

    ZF a analizat ofertele existente până acum în piaţă şi a adunat zece ope­ratori medicali privaţi care s-au adap­tat noilor realităţi din piaţă şi au dez­voltat astfel de servicii. Mo­mentan, ser­viciile de moni­torizare post-COVID sunt disponibile în doar câ­teva unităţi private din cadrul marilor re­ţele, de exemplu, în special în Bu­cureşti şi Cluj. Şi operatorii mai mici, cum este cazul Arcadia de exemplu, din Iaşi, au dezvoltat astfel de pachete. „Toate aceste măsuri ne-au ajutat nu doar să ne adaptăm noii realităţi economice, dar şi să optimizăm dinamica busi­nessului pentru pe­rioada următoare. Suntem pregătiţi să capturăm ven­i­turile care vor veni din zona de recu­pe­rare post pandemie“, potrivit unei declaraţii recente a lui Mihai Marcu, preşe­dintele MedLife, cel mai mare operator privat din ţară.

    Şi reţeaua Regina Maria, primul operator medical din piaţă, are servicii de monitorizare a pacientului, împărţite în mai multe pachete. Pachetul standard este oferit gratuit de operator pentru pacienţii care au trecut prin COVID şi pentru medici, însă dacă solicitările vor epuiza bugetul lunar al reţelei, preţul pentru acest pachet standard este de 300 lei. Medicii vor putea beneficia oricând în schimb gratuit de pachetul complex.

    „Sunt pacienţi care ne-au călcat pragul cu simptome ce au persistat până la câteva luni după depăşirea bolii, simptome ce pot fi prevenite sau ţinute sub control prin monitorizarea stării de sănătate“, declara recent într-un comunicat de presă Nirvana Georgescu, quality and patient safety director, reţeaua de sănătate Regina Maria.

     

    Diferenţa dintre evaluare şi recuperare

    Pachetele de monitorizare nu sunt decontate şi acestea diferă de la un operator la altul. Astfel, în urma evaluării, pacienţilor li se face un set de analize prin care medicii îşi dau seama dacă virusul a afectat starea de sănătate a pacienţilor sau a agravat nişte afecţiuni deja existente.

    Depresii, agravarea afecţiunilor preexistente, modificări cardiace şi pulmonare semnificative, scăderea toleranţei la efort, accelerarea degenerării musculoscheletale de coloana, genunchi, şolduri sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă mulţi dintre cei care au trecut prin această boală, după cum se arată pe site-ul Provita.

    Recuperarea medicală este următorul pas după evaluare, iar pacienţii plătesc pentru un set de şedinte de kinetoterapie pentru a restabili funcţiile afectate în urma infecţiei cu COVID.

     

    Ce se întâmplă la stat?

    În spitalele de stat se face evaluarea şi chiar recuperarea pacienţilor cu probleme respiratorii, inclusiv a celor care au trecut prin infecţia cu noul coronavirus. Nu există însă un pachet dedicat pacienţilor post-COVID, care să fie decontat de Casa de Asigurări de Sănătate.

    Lipsa unui astfel de program face ca pacienţii să nu ştie că pot merge şi la stat pentru recuperare şi duce implicit la o lipsă de date statistice despre afecţiunile pacienţilor după infectare.

    În plus, nu în toate spitalele există evaluarea sau recuperarea pacienţilor, din lipsa resurselor umane şi a timpului medicilor de a se ocupa şi de alte afecţiuni.

    „Avem reabilitare, dar în acest moment nu putem vorbi de reabilitare într-un pachet pentru un pacient care să vină să se interneze pentru că avem foarte mulţi pacienţi cu forme acute. Pentru recuperarea pacientului cronic recomandăm exerciţii la domiciliu, încercăm să-i manageriem la domiciliu pentru că în spital nu sunt locuri în acest moment. Este o mare presiune legată de pacientul pneumologic, peste 75% dintre internări sunt urgenţe. Pe întreg pachetul de internare de zi facem reabilitare respiratorie“, a spus Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti.

    Ea a explicat că reabilitarea are scopul de a include în rutina pacientului o categorie de exerciţii adaptate pentru a-şi îmbunătăţi ulterior calitatea vieţii.

    „Nu facem cu plată aceste servicii, dar nu pot să spun că serviciile sunt decontate la valoarea lor. Nu avem încă un cod de diagnostic în sistemul de stat care să ne permită să încadrăm aceşti pacienţi pe sindrom post-COVID. Lipseşte pe partea statistică şi eu nu am cum să văd pentru ce au venit. Sper că se lucrează la acest pachet cu Casa de Asigurări de Sănătate, e necesar şi pentru a vedea statitic ce se întâmplă“, a mai spus Beatrice Mahler.

    În cadrul Spitalului Colţea din Bucureşti nu există un program de evaluare sau recuperare al pacienţilor care au avut COVID-19 din lipsa timpului, spune managerul Mircea Lupuşoru, numărul pacienţilor oncologici de care se ocupă în special spitalul fiind în continuă creştere.

    Există însă şi exemple de spitale în ţară, în afara Bucureştiului, unde se face recuperare încă dinainte de pandemie pentru pacienţii cu probleme respiratorii.

    „În cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti avem un compartiment de recuperare respiratorie, înfiinţat de patru ani. În acest compartiment se face şi recuperarea post-COVID. Avem la dispoziţie inclusiv o cameră hiperbară. Având medici de specialitate, sub coordonarea medicilor cardiolog, pneumolog, infecţionist şi de terapie intensivă, se face un program de recuperare respiratorie adaptat fiecărui bolnav în parte. Programul este decontat, decontarea pentru un pacient pentru 10 zile este modică, undeva la 1.300 lei. Nu este un pachet standard, este adaptat fiecărui pacient, noi nu facem medicină colectivă, ci individualizată după particularităţile fiecărui caz“, a spus Adrian Cotîrleţ, managerul Spitalului Moineşti din jueţul Bacău.

     

    Ce soluţii au pacienţii?

    ►Până la crearea unui pachet pe care să îl poată accesa spitalele de stat, pacienţii care nu au acces la un spital public care să facă o evaluare sau recuperare post-COVID sunt nevoiţi să plătească din propriul buzunar inves­ti­ga­ţiile care să le spună dacă au sau nu afecţiuni după ce au trecut prin boală.

    ►Ioana din Bucureşti spune că a plătit 150 de lei pentru test de anticorpi la clinica OK Medical. Pe un grup de recomandări de medici, o pacienţă întreabă: „A facut cineva analizele post-COVID la o clinică privată? Îmi puteţi da detalii despre cum a decurs totul?“

    ►O altă pacientă întreabă: „Aş vrea să îmi recomandaţi un pneumolog foarte bun (de preferat un doctor care a lucrat cu pacienţi covid post-externare), care poate interpreta gravitatea afecţiunii pulmonare văzând CT-urile“.

    ►Astfel, cererea pentru astfel de investigaţii există, mai ales că numărul cazurilor de COVID continuă să se menţină la un nivel ridicat. Ieri au fost confirmaţi încă 5.200 de pacienţi care nu au mai avut înainte COVID.

  • Ministrul Vlad Voiculescu anunţă că trei spitale vor fi modernizate cu fonduri europene

    Ministrul Sănătăţii a anunţat marţi că trei spitale vor fi modernizate cu ajutorul fondurilor europene. Este vorba despre unităţi medicale din Bucureşti, Constanţa şi Roman.

    Potrivit lui Vlad Voiculescu, primul proiect se numeşte „Întărirea capacităţii Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti”, iar unitatea bucureşteană va primi o finanţare în valoare de 43.9 milioane de lei.

    „Obiectivul este protejarea personalului medical şi a pacienţilor împotriva infectării cu COVID-19, precum şi creşterea capacităţii celor două unităţi medicale (spitalul şi Maternitatea Bucur din incintă, aceasta fiind unitate suport pentru pacienţii testaţi pozitiv), pentru diagnosticarea şi tratarea pacienţilor infectaţi. Datorită proiectului va creşte capacitatea de diagnosticare, îngrijire şi tratament şi vor fi achiziţionate echipamente de radiologie, imagistică medicală, aparate de ventilaţie mecanică, defibrilatoare, echipamente specifice Unităţii de Primiri Urgenţe, echipamente specifice activităţilor de terapie intensivă şi sălilor de operaţie ale spitalului şi maternităţii”, a anunţat ministrul Voiculescu.

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei din Constanţa va beneficia de un proiect cu o valoare de 36 milioane lei, finanţare europeană. Spitalul va fi dotat cu echipamente şi aparatură medicală de specialitate, precum şi cu materiale sanitare de protecţie, igienizare şi dezinfecţie, în vederea protejării sănătăţii populaţiei de efectele pandemiei.

    Al treilea pe listă este Spitalul Municipal de Urgenţă Roman. Acesta va primi 8,6 milioane lei prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Potrivit ministrului Sănătăţii, proiectul va asigura dotarea şi achiziţionarea de echipamente medicale pentru spital, ce vor fi utilizate atât direct pentru pacienţii cu COVID-19, cât şi pentru tratamentul şi îngrijirea pacienţilor suspecţi sau non-COVID.

    Concret, finanţarea prevede îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare şi îngrijire a pacienţilor, în special a cazurilor severe, care necesită internare la terapie intensivă, având în vedere că dotările actuale sunt precare şi insuficiente pentru a face faţă unei astfel de crize sanitare, în special in camera de gardă, ATI, blocul operator, pe secţiile şi in compartimentele spitalului.

  • Circuitele Covid-19 şi non-Covid-19 din spitale, reorganizate

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a participat miercuri la o videoconferinţă cu directorii executivi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în care s-a discutat despre reorganizarea circuitelor COVID-19 şi non-COVID-19 în spitale.

    Ministerul Sănătăţii caută soluţii pentru creşterea accesibilităţii la serviciile medicale pentru pacienţii non-COVID-19 şi creşterea calităţii serviciilor oferite pacienţilor COVID-19.

    Ministerul Sănătăţii centralizează şi analizează datele privind capacitatea spitalelor COVID-19, pe de o parte, de a organiza şi circuite separate pentru pacienţii non-COVID-19 şi, pe de altă parte, de a creşte capacitatea de gestionare medicală a cazurilor complexe pentru pacienţii COVID-19.

    „Pandemia nu a făcut ca toate celelalte probleme de sănătate cronice sau acute să dispară. Evoluţia pandemiei impune o adaptare continuă a resurselor disponibile. Pe de o parte, trebuie să ne asigurăm că pacienţii care dezvoltă forme severe ale COVID-19 au parte de îngrijiri, dar, pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că toţi ceilalţi pacienţi au acces la serviciile medicale de care au nevoie. De aceea, am demarat acest proces de analiză a reorganizarii circuitelor din spitale împreună cu instituţiile implicate în gestionarea pandemiei”, declară Vlad Voiculescu.

  • Firea: Am cerut prefectului revocarea hotărârii privind cele 4 spitale din sectorul 1

    „Am depus, în numele tuturor celor prezenţi şi în numele câtorva consilieri locali şi generali, o plângere prealabilă prin care solicităm revocarea hotărârii de consliu de la Primăria sectorului 1 prin care aceasta se descarcă de sarcina financiară, şi am citat din expunerea de motive, în privinţa celor patru mari spitale de pe raza sectorului 1. Considerăm hotărârea aprobată săptămâna trecută la iniţiativa doamnei primar a sectorului 1 şi nelegală, dar şi imorală, deoarece sănătatea ar trebui să fie o prioritate”, a spus Gabriela Firea după întâlnirea avută miercuri cu prefectul Capitalei, Traian Berbeceanu.

    Acesta susţine că decizia este imorală, având în vedere că suntem în pandemie, dar că „chiar dacă ar fi fost o perioadă obişnuită aceasta nu era o manieră corectă să lase în aer patru spitale, toate de urgenţă, fără ca măcar să se asigure că administrarea, respectiv finanţarea este preluată de către Ministerul Sănătăţii sau de către Primăria Capitalei”.

    Gabriela Firea susţine că a aflat de la Prefectura Capitalei că Primăaria sectorului 1 nu a trimis încă la Prefectură hotărârea, iar termenul legal este joi.

    „Domnul prefect ne-a promis că va analiza din punct de vedere al legalităţii cu celeritate atât hătorârea în sine, cât şi plângerea prealabilă pe care am depus-o”, a mai spus Gabriela Firea.

    Ea a anunţat săptămâna trecută că noul primar al sectorului 1 din Capitală „şi-a permis să taie finanţarea a patru spitale importante nu doar pentru Bucureşti, ci pentru întreaga ţară”.

    „În cel mai mare sector – Sectorul 1 -, e jale! După ce că a <câştigat> prin fraudă, noul primar al dreptei unite împotriva oamenilor şi-a permis să taie finanţarea – pe modelul amicului Nicuşor -, a patru spitale importante nu doar pentru Bucureşti, ci pentru întreaga ţară: Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti – Floreasca, Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii <Grigore Alexandrescu> şi Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice”, a scris atunci pe Facebook Gabriela Firea.

  • Gabriela Firea, susţine că noul primar al sectorului 1 din Capitală „şi-a permis să taie finanţarea a patru spitale importante nu doar pentru Bucureşti, ci pentru întreaga ţară”.

    Senatorul PSD, Gabriela Firea, susţine că noul primar al sectorului 1 din Capitală „şi-a permis să taie finanţarea a patru spitale importante nu doar pentru Bucureşti, ci pentru întreaga ţară”.

    Firea: „Un proiect criminal propus de noul primar şi votat de majoritatea PNL – USR Plus din Consiliul local Sector 1.” Ea l-a acuzat şi pe Nicuşor Dan că „a blocat personal construirea Spitalului Metropolitan”.
    „În cel mai mare sector – Sectorul 1 -, e jale! După ce că a <câştigat> prin fraudă, noul primar al dreptei unite împotriva oamenilor şi-a permis să taie finanţarea – pe modelul amicului Nicuşor -, a patru spitale importante nu doar pentru Bucureşti, ci pentru întreaga ţară: Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti – Floreasca, Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii <Grigore Alexandrescu> şi Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice”, a scris pe Facebook Gabriela Firea.

    Ea susţine că de aproape 20 de ani nimeni nu şi-a permis să taie alocaţiile bugetare de la spitale.
    „Un proiect criminal propus de noul primar şi votat de majoritatea PNL – USR Plus din Consiliul local Sector 1. De aproape 20 de ani, printr-o Hotărâre de Guvern, Primăriei Capitalei i s-au dat in administrare 19 spitale iar Primăriei Sectorului 1 alte 4 spitale. Nimeni, în toţi aceşti ani, nu şi-a permis să taie alocaţiile bugetare de la spitale! Dimpotrivă, s-au investit sute de milioane de euro în corpuri noi de clădiri, secţii noi, săli de operaţii, aparatură ultra-performantă, plus achitarea facturilor pentru utilităţi, pază, reparaţii, etc., ministerului Sănătăţii rămânându-i plata salariilor cadrelor medicale”, a mai scris fostul primar general pe reţeaua de socializare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Victor Costache, medic chirurg, actual consilier onorific al premierului: „Suntem pe primul loc în Europa la mortalitatea din spitale evitabilă”

    România este pe primul loc în Europa la mortalitatea din spitale evitabilă. Cel puţin, asta susţine fostul ministru al Sănătăţii, Victor Costache. De curând, acesta s-a întors pe scena politică, devenind consilier onorific al prim-ministrului Florin Cîţu.

    „Unu din două decese în România ar putea fi evitate dacă ne raportăm la stadiul cunoaşterii în Medicină şi medicamentele existente”, spune medicul chirurg Victor Costache. Din păcate, momentan, România continuă să se afle în capul listei negre atunci când vine vorba despre mortalitatea în spitale.

    Cea mai mare problemă, pe lângă lipsa fondurilor suficiente pentru spitale este hiperreglementarea din sistemul legislativ sanitar, crede Costache. Prin „tot felul de legi şi subterfugii se crează un monopol greu de spart. Pacientul rămâne astfel la periferia sistemului medical până când nu se vor adopta reforme legislative importante de tip european”, explică acesta.

    O parte importantă din bugetul Sănătăţii vine prin Ministerul Sănătăţii, continuă fostul ministru.
    „Aceste fonduri sunt acordate absolut inechitabil, netrasparent. Aici sunt cele mai multe probleme. O supapă de oxigen, pentru care am militat anul trecut şi am fost la un pas de a reuşi, ar fi introducerea asigurărilor complementare de sănătate”, recomandă Costache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro