Tag: spital

  • Cei care se întorc acasă

    Dr. Ovidiu Nicolae Palea, fondatorul centrelor medicale Provita, face parte din primele generaţii de medici care au terminat facultatea în anii 90 şi au plecat să lucreze în afara ţării. În 2007 revine însă aderarea României la UE fiind un element extrem de important în decizia sa, iar în 2011 pune bazele Provita. Ce a urmat după şi care sunt planurile pentru Provita după aproape doi ani în care lozinca «sănătatea e mai bună decât toate» s-a transformat în crez universal?

    Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Ovidiu Palea recunoaşte că nu a avut „chimie” cu sistemul românesc de sănătate şi s-a hotărât să plece în 1998 în Statele Unite, urmând să profeseze ca medic rezident la Spitalul Saint Agnes din Baltimore. Ulterior, s-a mutat la Spitalul Universitar din Washington, unde s-a specializat în anestezie şi terapie intensivă.

    „Am făcut primul pas înapoi în România în 2007, când am intrat într-un parteneriat într-o clinică de imagistică, Phoenix, alături de un medic radiolog. În primul an de activitate am făcut «naveta» între România şi Statele Unite, unde, in perioada 2008-2009, m-am specializat  în terapia durerii la Washington Hospital Center. În 2011, am înfiinţat Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita”, afirmă medicul.

    La doar un an distanţă, a preluat o policlinică multidisciplinară, iar în 2015 a obţinut finanţare prin intermediul fondurilor europene pentru construirea primului spital Provita. Ulterior, a preluat şi laboratorul de analize medicale „Cuza Vodă” din Bucureşti, iar – în momentul de faţă – Provita numără şase clinici în Bucureşti, dintre care două specializate în imagistică, un spital, un laborator de analize şi un centru de recuperare medicală.


    12
    milioane de euro
    reprezintă investiţia în cel de-al doilea spital Provita,
    unitate care va fi deschisă anul viitor, în Bucureşti


    În pofida perioadei pandemice, Provita a investit anul acesta aproximativ 3 milioane de euro în achiziţia robotului chirurgical da Vinci Xi şi în dezvoltarea echipei de chirurgie robotică. În plus, anul viitor va marca inaugurarea celui de-al doilea spital din cadrul grupului, care va include singurul centru de oncologie din Europa Centrală şi de Est în care terapia durerii este integrată în planul de tratament al pacientului. Pe scurt, este vorba despre mai multe intervenţii asupra pacientului care au ca scop evitarea operaţiei.

    Investiţia iniţială este estimată la circa 12 milioane de euro şi constă în amenajarea unui spaţiu de circa 11.000 de metri pătraţi în zona de nord a Capitalei, în timp ce unitatea medicală va avea o capacitate de 110 paturi şi şapte săli de operaţie.

    „Este o evoluţie naturală, apărută prin prisma faptului că în actualul spital am crescut foarte mult, iar astfel vom putea acoperi toate nevoile pacienţilor noştri. Cred că actul medical este complex şi trebuie integrat. În noul spital putem oferi totul sub acelaşi acoperiş, ceea ce înseamnă pentru pacient un beneficiu uriaş. Adică nu doar că evităm «plimbarea» pacientului între diverse clinici, dar cel mai important câştig este comunicarea interdisciplinară între medici, care este esenţială şi face diferenţa pentru un act medical de succes”, continuă Ovidiu Palea.

    Fondatorul reţelei Provita consideră că, în peisajul actual, cel mai bun mod de creştere este cel natural, în sensul că un pacient respectat, înţeles şi vindecat va trimite înapoi alţi 20 de pacienţi. Cu toate că în ziua de astăzi există o multitudine de feluri prin care te poţi face cunoscut, strategiile nu implică întotdeauna un set ideal de modele medicale, întrucât acestea ar trebui să se bazeze în mod istoric pe referinţe interdisciplinare create între medici de încredere.

    Bineînţeles, un alt mod de creştere va fi strâns legat de deschiderea de centre noi, unde se poate facilita munca în colaborare cu alte echipe, precum şi preluări de afaceri care prezintă oportunităţi de sinergii, cu principii şi valori similare. Iar în perioada actuală, marcată de veşti tot mai proaste dinspre sistemul public de sănătate, asemenea mişcări pot reprezenta literalmente o gură sănătoasă de aer.

    Şi totuşi, cum a influenţat criza sanitară activităţile Provita?

    „Întâi ne-a rupt gâtul! Acesta este adevărul, eram în plin avânt şi ne-am lovit de zid. Apoi însă criza sanitară a venit cu o oportunitate uriaşă deoarece, din păcate, sistemul public nu a făcut faţă acestei pandemii. Nicăieri în lume sistemul public nu a rezistat acestei pandemii. Şi atunci pacientul nu a avut de ales decât să preţuiască brusc sănătatea la alt nivel şi să caute soluţii. Clinicile private au devenit singura soluţie rapidă peste tot în lume”, spune Ovidiu Palea, subliniind între timp problemele profesionale şi medicale pe care trebuie să le soluţioneze în interiorul grupului Provita.

    În acest sens, telemedicina a marcat începutul unei noi ere, însă România este încă departe să reprezinte un exemplu în domeniu, întrucât înainte de digitalizare, există oameni, echipamente, săpun şi detergenţi. Cu toate acestea, pentru a ne adapta la inevitabila lipsă de personal medical, digitalizarea şi telemedicina constituie un compromis inevitabil.

    „Niciun medic de afară nu se va încadra într-un sistem faraonic cum e sistemul medical de stat din România zilelor noastre. De aceea există Provita, pentru că eu, după două încercări în sistemul public, am eşuat.”

    Sistemul privat de sănătate oferă în mod real soluţii pentru medici, unde ei pot funcţiona independent şi necondiţionat. Iar statul are o singură misiune – să le facă întoarcerea uşoară din punct de vedere al acreditării şi echivalării.

    „Autorităţile se laudă că fac asta de ani de zile, dar nu le iese deloc. Dacă ar face o agenţie naţională de echivalare cu norme şi tot ceea ce mai e nevoie, cred că în câţiva ani de zile am avea sute de medici şi asistenţi care revin. Ei ar face diferenţa”, susţine fondatorul Provita.

    Însă avem nevoie de o reformă majoră care să integreze corect privatul, astfel încât să uşureze buzunarul pacientului, care – în momentul actual – este epuizat de presiuni financiare uriaşe, mai ales când vorbim de boli care ameninţă direct viaţa.

  • Cei care se întorc acasă

    Dr. Ovidiu Nicolae Palea, fondatorul centrelor medicale Provita, face parte din primele generaţii de medici care au terminat facultatea în anii 90 şi au plecat să lucreze în afara ţării. În 2007 revine însă aderarea României la UE fiind un element extrem de important în decizia sa, iar în 2011 pune bazele Provita. Ce a urmat după şi care sunt planurile pentru Provita după aproape doi ani în care lozinca «sănătatea e mai bună decât toate» s-a transformat în crez universal?

    Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Ovidiu Palea recunoaşte că nu a avut „chimie” cu sistemul românesc de sănătate şi s-a hotărât să plece în 1998 în Statele Unite, urmând să profeseze ca medic rezident la Spitalul Saint Agnes din Baltimore. Ulterior, s-a mutat la Spitalul Universitar din Washington, unde s-a specializat în anestezie şi terapie intensivă.

    „Am făcut primul pas înapoi în România în 2007, când am intrat într-un parteneriat într-o clinică de imagistică, Phoenix, alături de un medic radiolog. În primul an de activitate am făcut «naveta» între România şi Statele Unite, unde, in perioada 2008-2009, m-am specializat  în terapia durerii la Washington Hospital Center. În 2011, am înfiinţat Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita”, afirmă medicul.

    La doar un an distanţă, a preluat o policlinică multidisciplinară, iar în 2015 a obţinut finanţare prin intermediul fondurilor europene pentru construirea primului spital Provita. Ulterior, a preluat şi laboratorul de analize medicale „Cuza Vodă” din Bucureşti, iar – în momentul de faţă – Provita numără şase clinici în Bucureşti, dintre care două specializate în imagistică, un spital, un laborator de analize şi un centru de recuperare medicală.


    12
    milioane de euro
    reprezintă investiţia în cel de-al doilea spital Provita,
    unitate care va fi deschisă anul viitor, în Bucureşti


    În pofida perioadei pandemice, Provita a investit anul acesta aproximativ 3 milioane de euro în achiziţia robotului chirurgical da Vinci Xi şi în dezvoltarea echipei de chirurgie robotică. În plus, anul viitor va marca inaugurarea celui de-al doilea spital din cadrul grupului, care va include singurul centru de oncologie din Europa Centrală şi de Est în care terapia durerii este integrată în planul de tratament al pacientului. Pe scurt, este vorba despre mai multe intervenţii asupra pacientului care au ca scop evitarea operaţiei.

    Investiţia iniţială este estimată la circa 12 milioane de euro şi constă în amenajarea unui spaţiu de circa 11.000 de metri pătraţi în zona de nord a Capitalei, în timp ce unitatea medicală va avea o capacitate de 110 paturi şi şapte săli de operaţie.

    „Este o evoluţie naturală, apărută prin prisma faptului că în actualul spital am crescut foarte mult, iar astfel vom putea acoperi toate nevoile pacienţilor noştri. Cred că actul medical este complex şi trebuie integrat. În noul spital putem oferi totul sub acelaşi acoperiş, ceea ce înseamnă pentru pacient un beneficiu uriaş. Adică nu doar că evităm «plimbarea» pacientului între diverse clinici, dar cel mai important câştig este comunicarea interdisciplinară între medici, care este esenţială şi face diferenţa pentru un act medical de succes”, continuă Ovidiu Palea.

    Fondatorul reţelei Provita consideră că, în peisajul actual, cel mai bun mod de creştere este cel natural, în sensul că un pacient respectat, înţeles şi vindecat va trimite înapoi alţi 20 de pacienţi. Cu toate că în ziua de astăzi există o multitudine de feluri prin care te poţi face cunoscut, strategiile nu implică întotdeauna un set ideal de modele medicale, întrucât acestea ar trebui să se bazeze în mod istoric pe referinţe interdisciplinare create între medici de încredere.

    Bineînţeles, un alt mod de creştere va fi strâns legat de deschiderea de centre noi, unde se poate facilita munca în colaborare cu alte echipe, precum şi preluări de afaceri care prezintă oportunităţi de sinergii, cu principii şi valori similare. Iar în perioada actuală, marcată de veşti tot mai proaste dinspre sistemul public de sănătate, asemenea mişcări pot reprezenta literalmente o gură sănătoasă de aer.

    Şi totuşi, cum a influenţat criza sanitară activităţile Provita?

    „Întâi ne-a rupt gâtul! Acesta este adevărul, eram în plin avânt şi ne-am lovit de zid. Apoi însă criza sanitară a venit cu o oportunitate uriaşă deoarece, din păcate, sistemul public nu a făcut faţă acestei pandemii. Nicăieri în lume sistemul public nu a rezistat acestei pandemii. Şi atunci pacientul nu a avut de ales decât să preţuiască brusc sănătatea la alt nivel şi să caute soluţii. Clinicile private au devenit singura soluţie rapidă peste tot în lume”, spune Ovidiu Palea, subliniind între timp problemele profesionale şi medicale pe care trebuie să le soluţioneze în interiorul grupului Provita.

    În acest sens, telemedicina a marcat începutul unei noi ere, însă România este încă departe să reprezinte un exemplu în domeniu, întrucât înainte de digitalizare, există oameni, echipamente, săpun şi detergenţi. Cu toate acestea, pentru a ne adapta la inevitabila lipsă de personal medical, digitalizarea şi telemedicina constituie un compromis inevitabil.

    „Niciun medic de afară nu se va încadra într-un sistem faraonic cum e sistemul medical de stat din România zilelor noastre. De aceea există Provita, pentru că eu, după două încercări în sistemul public, am eşuat.”

    Sistemul privat de sănătate oferă în mod real soluţii pentru medici, unde ei pot funcţiona independent şi necondiţionat. Iar statul are o singură misiune – să le facă întoarcerea uşoară din punct de vedere al acreditării şi echivalării.

    „Autorităţile se laudă că fac asta de ani de zile, dar nu le iese deloc. Dacă ar face o agenţie naţională de echivalare cu norme şi tot ceea ce mai e nevoie, cred că în câţiva ani de zile am avea sute de medici şi asistenţi care revin. Ei ar face diferenţa”, susţine fondatorul Provita.

    Însă avem nevoie de o reformă majoră care să integreze corect privatul, astfel încât să uşureze buzunarul pacientului, care – în momentul actual – este epuizat de presiuni financiare uriaşe, mai ales când vorbim de boli care ameninţă direct viaţa.

  • Arşi de vii

     

    Secţiile ATI din trei mari spitale din ţară au luat foc, fără ca nimeni să fie responsabil. Şirul tragediilor din spitalele româneşti a mai adăugat un incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, al treilea ca impact şi ca număr de morţi în mai puţin de un an. De ce nu avem responsabili? Ce a făcut preşedintele Iohannis de la ultima întâlnire cu specialiştii în care a promis soluţii? Nimic.

     

    14.11.2020
    Incendiu la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ. Bilanţul tragediei: 15 pacienţi decedaţi.

    22.11.2020
    Incendiu la spitalul CFR din Cluj-Napoca

    25.12.2020
    Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi. 18 pacienţi au fost evacuaţi, iar un bărbat de 33 de ani a decedat.

    2.01.2021
    Incendiu la secţia de psihiatrie a Spitalului Municipal Roman

    5.01.2021
    Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Gătaia din Timiş

    29.01.2021
    Incendiu la Spitalul Matei Balş din Bucureşti. Bilanţul tragediei: 20 pacienţi decedaţi.

    21.02.2021
    Incendiu Spitalul Marius Nasta din Bucureşti

    8.03.2021
    Un incendiu a izbucnit la Spitalul de Psihiatrie din Craiova

    21.04.2021
    Incendiu la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean Slatina

    9.05.2021
    Fum la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti

    22.06.2021
    Incendiu la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi

    24.07.2021
    Un incendiu a avut loc la Spitalului Judeţean Constanţa

    11.09.2021
    Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Vulcan, judeţul Braşov

    1.10.2021
    Incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa. Bilanţul tragediei: 7 pacienţi decedaţi.

    Roxana Petrescu, guest editor


     

  • Sunt spitalele din România locuri sigure? Răspunsul preşedintelui Klaus Iohannis

    Spitalele din România au personal foarte bun, dar din cauza presiunii nemaiîntâlnite, se întâmplă accidente, a spus, joi, preşedintele Klaus Iohannis. 

    Întrebat dacă spitalele din România sunt locuri sigure, preşedintele Klaus Iohannis a spus că are încredere în medici şi în personalul medical, însă, din păcate, se pot întâmpla accidente.

    „Avem foarte mulţi specialişti foarte buni, avem medici foarte buni, personal medical foarte bun şi ei au toată admiraţia şi consideraţiunea mea. Dar, din cauza crizei sanitare care pune o presiune nemaiîntâlnită pe întregul sistem de sănătate, pe spitalele din România, din păcate, am avut accidente. Dar aceste accidente în unele accidente, în unele situaţii, ar fi putut fi evitate dacă anumite măsuri s-ar fi respectat. Este absolut regretabil şi ultima catastrofă pe care am avut-o la Constanţa arată că pe de o parte medicii stau 24 din 24 ca să îngrijească bolnavii şi pe de altă parte, dintr-un accident se pot întâmpla astfel de catastrofe”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat că, aşa cum sunt ele, spitalele din România funcţionează cu un personal dedicat şi care lucrează pentru a proteja pacienţii şi pentru a-i face bine.

    În acelaşi timp, situaţia precară a bazei materiale din majoritatea spitalelor este cunoscută preşedintelui şi afirmă că alături de guvernul liberal, dar „în special în Guvernul Cîţu”, au fost găsite soluţiile, în PNRR şi în fondurile europene.

  • Mihai Marcu, MedLife: Noi, cei care chiar am construit spitale, ne crucim când citim cifrele cu care se vrea a fi construit un spital public, pentru că l-am face de 3-4 ori mai ieftin

    Mihai Marcu, CEO şi acţionar MedLife, a spus, în cadrul celei de-a şasea ediţii a ZF/NNDKP Legal & Tax, că mediul privat ar putea face un spital de 3-4 ori mai ieftin decât costurile avansate de domeniul public pentru realizarea centrului medical. El s-a mai întrebat dacă, în legătură cu PNRR pe partea medicală, a fost consultat cineva din domeniul privat de sănătate.

    „Vă pot spune că este foarte greu să construieşti un spital. Noi, când citim cifrele cu care se vrea a fi construit un spital de către domeniul public ne crucim, pentru că pe noi ne-ar costa de vreo 3-4 ori mai ieftin”, a spus Miihai Marcu.

    ZF împreună cu casa de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) organizează astăzi, 6 octombrie, cea de-a şasea ediţie a evenimentului Tax & Legal. Tema de anul acesta este „Care va fi impactul PNRR în economie şi business; care sunt schimbările fiscale şi legislative care vor veni?”

    Ce a mai spus Mihai Marcu în cadrul evenimentului:

    Aş avea o întrebare: dacă există o singură persoană din domeniul medical care a fost întrebată de către Ministerul Fondurilor Europene (în contextul PNRR – n. red.). Nu dacă a fost întrebată despre cum se folosesc banii, ci să fie întrebată ce mai face. Nu cred acest lucru.

    Noi am întrebat la Ministerul Fondurilor Europene şi nu suntem eligibili pentru niciun fel de fonduri. Nu numai noi, ci oricine din sistemul medical, pentru că aici fondurile vor fi exclusiv derulate prin Ministerul Sănătăţii. Doar ceva, dacă avem vreo inovaţie de făcut. Privatul est pomenit undeva la punctul 8 din cele 9 puncte din acest PNRR.

    A deschide 3.000 de cabinete de medici de familie şi a le dota în mediul rural este o utopie. În primul rând trebuia să fi fost întrebaţi cei 11.000 de medici de familie care ar vrea să fie relocaţi la ţară. Eu cred că dacă găsesc 100 este o mare victorie. Acest program este utopic.

    Dotările din spitale puteau fi făcute mult mai ieftin şi mult mai bine de mediul privat, şi cu ajutorul băncilor. Cred că trebuia să se concentreze nu pe zeci sau sute de spitale, ci pe cinci spitale, vestitele cinci spitale.

     

  • Iohannis, despre spitale: Nu trebuie să ne mai aflăm în situaţia gravă de a mai stinge incendii

    Nu trebuie să ne mai aflăm în situaţia gravă de a mai stinge incendii, spune Klaus Iohannis, luni, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2021-2022, la UMF „Carol Davila” Bucureşti. El spune că PNRR prevede investiţii de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru sistemul medical.

    „Sub presiunea pandemică, vulnerabilităţile sistemului de sănătate românesc, perpetuate zeci de ani, au fost evidenţiate mai dramatic ca niciodată şi au generat tragedii umane care au îndurerat o întreagă naţiune. Nu trebuie să ne mai aflăm în situaţia gravă de a mai stinge incendii! Trebuie să ducem la îndeplinire cât mai repede angajamentul reformei profunde în sistemul de sănătate, de care depinde viitorul generaţiilor de medici şi siguranţa pacienţilor”, spune Klaus Iohannis la ceremonia de deschidere a anului universitar 2021-2022, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti.

    Şeful statului preciează că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede investiţii de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru sistemul medical.

    Şapte oameni au murit vineri în incendiul izbucnit la secţia de terapie intensivă a Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa. Flăcările au izbucnit în secţia ATI şi ulterior tot spitalul a fost evacuat.

    În ultima perioadă au fost mai multe incendii în Maternitatea Giuleşti, Institutul Matei Balş din Bucureşti şi Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ.

    În toate spitalele în care au avut loc incendii, anchetele au descoperit numeroase nereguli legate în special de instalaţiile electrice şi de securitate.

  • Cîţu: Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa a avut bani, dar nu i-a folosit

    Premierul Florin Cîţu a declarat, vineri, că unul dintre motivele pentru care a decis să ceară demiterea managerului Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa este faptul că deşi a avut fonduri pentru gestionarea pandemiei, nu a făcut-o.

    Cîţu a spus că în 2021 bugetul aprobat pentru Ministerul Sănătăţii a fost de 58,3 miliarde de lei, iar la rectificare au mai fost adăugate 4,5 miliarde de lei.

    Săptămâna aceasta s-au adăugat încă 400 de milioane de lei, dintre care 70 de milioane s-au dus către secţiile ATI, iar restul pentru achiziţie de medicamente

    „Asta înseamnă că s-au alocat în acest an 5,7 miliarde de lei în plus faţă de 2020 şi 10 miliarde de lei mai mult ca în 2019”, spune premierul.

    În ceea ce priveşte Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, Florin Cîţu spune că au existat fonduri europene în valoare de 22,6 de milioane de lei alocate pentru gestionarea crizei sanitare, din care doar 5 milioane au fost folosiţi anul acesta.

    „Deci bani au existat, doar se pare că nu au fost folosiţi cum trebuie. Aceasta este situaţia”, a explicat Cîţu.

    El a spus că sunt multe nereguli la spitalul din Constanţa, unde vineri a avut loc un incendiu, între care faptul că deşi din 2017 ISU Constanţa a înştiinţat Spitalul de Boli Infecţioase că trebuie să obţină aviz de securitate de la incendiu, nici până astăzi nu a depus cerere de autorizare.

  • Managerul spitalului Victor Babeş Bucureşti: Eu zic să vă vaccinaţi, mai bine ne înjuraţi sănătoşi

    Medicul Simin Aysel Florescu, managerul spitalului Victor Babeş Bucureşti, a prezentat situaţia în care se află unitatea medicală pe care o conduce.

    „Trei pacienţi cu vârste de 30 şi un pic de ani în terapie intensivă în ultimele 2 săptămâni, fără factori de risc şi comorbidităţi; alături de alţii de 50 şi un pic, 70 şi un pic…; la doi din cei de treizeci şi de ani lupta noastră a fost în van; au venit la 10 zile de la debutul COVID, direct cu insuficienţă respiratorie. Au primit tot ce există în materie de tratament şi suport vital… nu i-am putut întoarce, spre disperarea noastră şi a familiilor lor… Au circulat peste tot, au fost la mare… au venit în contact cu o grămadă de lume. Şi da, toţi erau nevaccinaţi. Da, tulpina Delta determină cazuri mai severe. Da, tulpina Delta este acoperită de vaccin. Vaccinaţii nu fac deloc boala sau fac forme uşoare, în nici un caz de terapie intensivă”, a scris medicul Simin Aysel Florescu pe Facebook.

    Managerul spitalului bucureştean le cere românilor să se vaccineze chiar dacă ştie că numeroase persoane refuză această soluţie.

    „Ştiu că acum va urma un val de înjurături şi ameninţări. Mai bine astea decât un val pandemic… dar nu merge aşa. Eu zic să vă vaccinaţi. Să vă menţineţi sănătatea. Nu vrem să vă vedem bolnavi, mai bine ne înjuraţi sănătoşi. Aşa am ajuns să reacţionăm… doctorii ăştia care omoară oameni şi mint pentru bigfarma, şi alte enormităţi din astea”, a adăugat Simin Aysel Florescu, managerul de la spitalul Victor Babeş.

    Mesajul transmis pe pagina oficială RO Vaccinare este însoţită de numeroase comentarii, cele mai multe critice la adresa medicului.

    „Minciuni, induceţi în eroare şi teroare. Cât este comisionul vostru? Dormiţi bine? Aveţi conştiinţa împăcată?”, a scris o femeie care a fost completată de alta: „E de necrezut cât tupeu au să prostească lumea cu astfel de afirmaţii”.

    Marţi, autorităţile au raportat în 24 de ore aproape 4.000 de noi cazuri şi 96 de decese din cauza COVID 19.

  • Cel mai mare spital din sud-estul României va avea secţie de cardiologie intervenţională. Oraşul în care va fi

    Secţia de cardiologie intervenţională se construieşte la primul etaj al Ambulatoriului de Specialitate din cadrul spitalului gălăţean. Noua secţie va avea 12 saloane cu grup sanitar propriu, dotate cu mobilierul necesar, spaţiu medical special amenajat pentru montarea de stenturi şi stimulatoare cardiace, cabinete medicale şi oficiu alimentar.

    De asemenea, secţia va fi dotată cu peste 160 de echipamente medicale, astfel încât medicii să poată realiza procedurile de cardiologie intervenţională. În prezent, intervenţiile se desfăşoară într-un spaţiu al secţiei de Radiologie.

    Fondurile pentru realizarea lucrărilor şi pentru echipamente sunt asigurate din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Galaţi. Investiţia este în valoare de 1,7 milioane de euro.

    La final, spitalul din Galaţi va deveni centru regional pentru montarea stimulatoarelor cardiace. Unitatea medicală va prelua o parte a pacienţilor care merg la unităţi medicale din Bucureşti, Iaşi, Tg.Mureş şi Cluj-Napoca.

  • Clotilde Armand anunţă că Primăria Sectorului 1 a virat 2,8 milioane de lei Spitalului Floreasca

    „Iată ce mai facem noi la primărie în timp ce unii ţipă disperaţi pe la televiziunile lor împotriva noastră: Am virat astăzi Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti – Floreasca suma de 2,8 milioane lei pentru plata în integralitate a tuturor facturilor de utilităţi, întreţinere şi funcţionare. Vorbim de cheltuieli pentru iluminat, încălzire, apă, deşeuri, aer condiţionat, telecomunicaţii, dar şi pentru plata unor servicii de întreţinere şi piese de schimb pentru echipamentele medicale”, transmite Clotilde Armand.

    Primarul Sectorului 1 aminteşte că în Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti – Floreasca au fost internaţi în prima jumătate a anului 2021 un număr de 9.490 de pacienţi, din care 813 infectaţi cu virusul SARS-CoV-2.

    „În acest moment, toate resursele financiare ale spitalului sunt direcţionate pentru pregătirile pentru valul 4 al pandemiei de COVID-19, pentru achiziţia de medicamente şi materiale sanitare şi realizarea unor stocuri de rezervă. Un spital în care, în primele şase luni ale anului 2021, au fost internaţi 9.490 de pacienţi, din care 813 infectaţi cu virusul SARS-COV-2. Este un moment dificil pentru toată lumea şi, mai ales acum, spitalele din Sectorul 1 trebuie să ofere servicii de calitate şi să funcţioneze în cele mai bune condiţii. Aşa cum am mai spus, investiţiile în funcţionarea spitalelor sunt prioritare pentru mine şi echipa mea, iar managerii acestora vor avea uşa deschisă la Primăria Sectorului 1 pentru a-i sprijini în rezolvarea problemelor”, conchide Armand.