„Povestea Aerium a început prin 2014, după ce am văzut prima dată un terariu şi am fost fascinată de ideea de plante în sticlă”, spune Ramona Bejan, antreprenoarea din spatele acestui business.
Coincidenţă sau nu, sediul Aerium este în Bucureşti pe Aleea Platanului, iar potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor firma nu a încheiat în niciun an pe minus, deşi variaţii în evoluţia indicatorilor de business au existat. În 2018, Aerium a ajuns la o cifră de afaceri de circa 77.000 lei, dar cu o marjă generoasă de peste 40%.
„Am absolvit Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, apoi am fost reprezentant medical o scurtă perioadă. Probabil aveam nevoie de o activitate creativă, nu mi-am dat seama iniţial, dar a fost o chemare spre natură şi spre frumos. Business-ul s-a dezvoltat organic, făcusem şi un curs de antreprenoriat în industrii creative şi asta probabil a fost baza de cunoştinţe pe care am avut-o.”
Ramona Bejan şi-a dorit foarte mult ca businessul dezvoltat să fie pe cât posibil made in Romania. A început să caute furnizori pentru sticlă şi după mai multe refuzuri a găsit fabrica potrivită, cu care lucrează şi azi. Problema era că la acel moment, plantele aeriene, Tillandsia, nu existau în Româia, aşa că antreprenoarea a convins un distribuitor local să-i aducă o serie de plante aeriene din Olanda.
Terenul era absolut nou, dar cumva ideea unor plante suspendate, fără rădăcini, aduse parcă dintr-o altă lume a prins şi în România. „Aerium a pornit ca un proiect din zona de design minimalist, unde accentul e pus pe produse simple, dar cu materiale şi finisaje de calitate şi totodată cu un vibe modern. Aşa că plantele aeriene au fost alegerea perfectă pentru produsele Aerium, fiind din start nişte plante mai aparte, fără nevoie de pământ, pe care le putem considera nişte curiozităţi ale naturii. În primii ani toţi clienţii întrebau dacă sunt vii, erau o noutate totală pentru România.”
Plantele din familia Tillandsia, care are circa 650 de specii, au forme sculpturale, absorbţia nutrienţilor fiind făcută exclusiv prin frunze. Dacă pui o astfel de plantă în pământ, aceasta moare.
„Rădăcinile le folosesc în natură doar pentru fixarea de substrat. Sunt multe specii de plante, noi putem să aducem din seră peste 100 de specii de plante aeriene, toate diferite între ele. De-a lungul timpului, am experimentat cu probabil două treimi din varietatea disponibilă a furnizorului, dar pentru clienţi toate erau noi şi aveau preferinţă mai ales spre unele specii de plante, le evitau pe cele care erau mai scumpe, considerate specii mai rare, aşa că am păstrat o gamă considerată accesibilă pentru clienţi care nu au preferinţă spre colecţionare, ci preferă să aibă în casă câteva plante aeriene, indiferent de specie.”
Neavând rădăcini fixe, o plantă aeriană capătă utilizări nebănuite, inclusiv de „animal” de companie pentru un copil. „Avantajul e că pot fi mai aproape de tine tocmai pentru că nu au nevoie de pământ ca să trăiască. Se ştie că plantele au efect asupra stării noastre de bine. Când eşti la birou şi ai nevoie de un pic de relaxare, planta aeriană nu are nevoie de la fel de mult spaţiu ca o plantă în ghiveci. Experienţa e cumva mai apropiată, pentru că le uzi prin scufundare sau le pulverizezi. Am observat că cei mici, copiii, sunt fascinaţi de ele, iar părinţii preferă de multe ori să le ofere o plantă aeriană de care să aibă grijă în locul unui animal de companie.”
Mai mult, o plantă aeriană îţi exersează şi creativitatea, tot datorită caracterului ei mobil.
„Poţi să o muţi oriunde, poţi să-i construieşti un suport sau un ambient, poţi inclusiv să o pui pe altă plantă. Practic, ai libertatea de a face orice cu ea, mai puţin de a o planta în pământ. În plus, sunt foarte rezistente, e destul de greu să omori o plantă aeriană, dar trebuie să ştii câteva secrete, şi anume să nu o uiţi în apă pentru că poate putrezi şi să îi observi frunzele pentru că în timp îţi poţi da seama dacă e deshidratată şi are nevoie de mai multă apă. Poţi să pleci în vacanţă două săptămâni (nu e cazul acum – n.red.) şi trebuie doar să o laşi în apă câteva ore înainte să pleci, în locul celor 15-20 de minute obişnuite.”
Mai departe, atât timp cât plantele aeriene au lumină indirectă, orice casă este potrivită. În general, este de preferat ca lumina directă să fie în primele ore ale dimineţii sau spre seara, pentru că soarele de prânz sau de după-amiază le poate arde frunzele, mai ales vara.
„Temperatura trebuie să fie peste 4 grade Celsius, deci le putem folosi şi la exterior, pe perioada primăvară-toamnă. În funcţie de specie, pot prefera o umiditate mai scăzută sau mai crescută, dar cel mai bine ne dăm seama după forma frunzelor. Atunci când frunzele încep să se «răsucească» sau să-şi piardă din forma lor iniţială, înseamnă că au nevoie de mai multă apă. Ca regulă, se pot scufunda o dată, de două ori pe săptămână, timp de 15-20 de minute, cu frunzele în apă, se pot pulveriza sau se pot scufunda şi pulveriza alternativ. Sunt foarte rezistente şi uşor de îngrijit, dar cu acest mic detaliu, că trebuie întotdeauna să fim atenţi la forma frunzelor.”
Ramona Bejan spune că dincolo de plante, încercarea ei este de a dezvolta businessul şi spre alte direcţii, organic bineînţeles, aşa cum a făcut-o şi până acum. „Momentan am adăugat în gama de produse şi nişte ilustraţii cu plante aeriene, tot pentru zona home deco, şi am început o serie de produse unicat. O să încercăm accesarea altor medii de vânzare, vizate sunt florăriile din România şi piaţa externă, prin site-uri de campanii online şi mici magazine de design.”
Interesant este că pasiunea pentru plante a început să lege şi comunităţi, un exemplu fiind Schimb de Plante, un grup în care oamenii îşi împărtăşesc experienţele şi cunoştinţele legate de plantele de apartament.
„Oamenii îşi petrec 97% din timp în spaţii închise. Acest lucru ne face, involuntar, să ne deconectăm de ceea ce ne afectează negativ sănătatea fizică şi psihică. Plantele de interior pot suplini parţial nevoia oamenilor de a petrece timp cu natura”, spune Mihaela Budescu, fondatoarea comunităţii online Schimb de Plante, care în prezent are circa 1.500 de membri. A început să îi strângă în noiembrie 2018, atunci când a avut loc primul eveniment. „Scopul cu care am pornit a fost să aduc natura mai aproape de oameni, făcând schimburi de plante şi experienţe legate de ele”, explică Mihaela, care dincolo de lansarea comunităţii Schimb de Plante se mai ocupă de strategie în publicitate şi copywriting.
În ceea ce priveşte pasiunea ei pentru plante, aceasta a început încă din copilărie. „Când eram mică, de la bunica mea de la ţară cu care mergeam pe câmp, de la vecina din faţa blocului cu care grădinăream, de la mama, cu care îngrijeam plantele de acasă.”
Acum, comunitatea creată de ea acţionează ca un agregator de informaţii, dar şi ca o sursă de inspiraţie pentru cei care abia acum iau primele lecţii despre organizarea unor grădini interioare, partea bună fiind că acest schimb de informaţii se poate realiza online, prin intermediul Facebookului. Astfel, cu plante care cresc aproape singure şi care pot avea întrebuinţări multiple, dar şi alături de o comunitate care înfloreşte pe zi de trece, adăugarea în CV a unei noi meserii, cea de „grădinar de apartament”, ar putea fi chiar doza de relaxare necesară în aceste momente.
Tag: spaţii
-
Antreprenoarea care a descoperit cum te poţi transforma peste noapte în „grădinar de apartament”
-
Doar in Romania. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost liberat condiţionat cu 2 ani şi jumătate mai devreme pentru că, a lucrat şi întreţinut spaţiile verzi, a măturat aleile şi curtea închisorii
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost liberat condiţionat din Penitenciarul Baia Mare cu 2 ani şi jumătate mai devreme pentru că, printre altele, a lucrat şi întreţinut spaţiile verzi, a măturat aleile şi curtea închisorii.
Potrivit motivării magistraţilor Judecătoriei Baia Mare, care au admis cererea lui Horea Uioreanu de eliberare condiţionată, transmisă, marţi, coresponentului MEDIAFAX, acesta a fost lucrător şi organizator în cadrul cultelor neoprotestante din incinta penitenciarului, prestând activitate de opt ore în zilele de sâmbătă şi duminică.
„Încă de la începutul executării pedepsei, petentul a avut un comportament corespunzător normelor carcerale, s-a adaptat la viaţa carcerală, a executat ordinele şi dispoziţiile, nu a iniţiat conflicte cu alte persoane private de libertate, a participat la activităţile lucrative, educaţionale, tematice organizate, a beneficiat de 16 recompense şi nu a fost sancţionat disciplinar. A desfăşurat activităţi lucrative zilnice constând în responsabilităţi de natură religioasă la capela penitenciarului. A fost lucrător şi organizator în cadrul cultelor neoprotestante din incinta penitenciarului, prestând activitate de opt ore în zilele de sâmbătă şi duminică. De asemenea, a lucrat şi întreţinut spatiile verzi, a măturat aleile şi curtea şi a efectuat munci de salubrizare în incinta penitenciarului”, se arată în motivare.
De asemenea, instanţa a reţinut că Horea Uioreanu a susţinut conferinţe, prelegeri, a redactat reviste, a participat la activităţi de grup, concursuri tematice, spectacole şi a condus cercuri de lectură.
„A participat la programe de informare, deţinând funcţii de responsabilitate în cadrul activităţii şi programelor de educaţie precum şi la activităţi artistice. Pe parcursul desfăşurării programelor educative, a avut un comportament corespunzător şi a dat dovadă de interes faţă de tematicile abordate şi a obţinut calificative <foarte bine>. A manifestat interes şi implicare în activităţile desfăşurate în penitenciar cu ocazia diferitelor evenimente”, se mai arată în motivarea Judecătoriei Baia Mare.
-
Cât de mici sunt spaţiile în care lucrează majoritatea oamenilor în România. Cine sunt angajaţii răsfăţati care au şi de 4-5 ori mai mult spaţiu fată de marea majoritate
George Didoiu, director tenant services în cadrul Colliers International, consideră că suprafaţa medie de lucru variază în funcţie de industrie, iar un răspuns sigur nu există, ca în urmă cu câţiva ani. El vorbeşte însă despre câteva repere: „Industria de IT, răsfăţaţii din ultimii ani, se bucură de cele mai noi trenduri în materie de a face un birou wow.
Arhitecţii sunt plătiţi cu sume importante pentru a creiona următorul birou «a la Google», iar firmele de mobilier vând fericite birouri manageriale care costă cât o maşină. Tradiţional, piaţa de IT nu lucrează cu mai puţin de 10 metri pătraţi închiriabili per angajat full-time, însă în ultima vreme această cifră are tot mai des tendinţa să crească, companiile urmărind mai insistent confortul sporit al celor care lucrează în birourile lor. Astfel, ajungem în unele situaţii şi la 13-15 metri pătraţi per angajat”, constată reprezentantul Colliers.
De asemenea, adaugă el, consultanţii în domeniul juridic şi fiscal pot avea chiar un record de 20-25 de metri pătraţi per angajat (fiind în general poziţii de nivel senior, care presupun activitate concentrată şi un spaţiu amenajat pe măsură).
La polul opus, spaţiile pentru activităţile de tip call center variază între 5 şi 7 metri pătraţi per angajat, una din provocările celor care se ocupă de administrarea unor astfel de birouri fiind reglementările de siguranţă la incendiu, o densitate mai mare presupunând şi o gândire mai atentă a logisticii interne şi a căilor de evacuare. Reprezentantul Colliers consideră însă că acele companii care caută să micşoreze numărul de metri pătraţi per angajat sunt mai degrabă excepţii, pot intra la categoria start-up sau centre de servicii, dar până şi la această categorie vedem o preocupare sporită a managementului de a oferi un confort superior celor care lucrează acolo.
-
Omul de afaceri grec Ioannis Papalekas îşi vinde ultimele acţiuni de la Globalworth către miliardarul ceh Radovan Vitek, pentru peste 230 mil.euro
Omul de afaceri Ioannis Papalekas a vândut pentru peste 230 milioane euro pachetul de acţiuni pe care îl mai deţinea indirect la dezvoltatorul imobiliar Globalworth către CPI Property Group, companie controlată de miliardarul ceh Radovan Vitek.
-
Cel mai bun an de după criză?
„Anul 2020 este cel mai bun an ca tranzacţii avansate”, a observat Laurenţiu Lazăr, managing partner al companiei de consultanţă în imobiliare Colliers România, în cadrul unui eveniment axat pe aşteptările legate de viitorul real estate-ului românesc. Lazăr previzionează că numărul tranzacţiilor în curs de pregătire şi de semnare din România se situează la un nivel mult mai ridicat decât în anii anteriori.
În acest context, una dintre predicţiile Colliers arată că România va continua să fie una dintre economiile europene cu potenţial de creştere ridicat, chiar dacă ritmul va încetini. Implementarea unor reforme structurale majore în domenii precum mobilitatea forţei de muncă sau educaţie ar debloca un potenţial de creştere suplimentară, cu un efort destul de mic, potrivit consultanţilor Colliers International. „Este puţin probabil ca reformele structurale care ne-ar putea ajuta anul acesta să se întâmple. Dincolo de acest an electoral, trebuie să ţinem cont că nu discutăm despre proiecte dificile, ci doar despre două autostrăzi: de la nord la sud şi de la est la vest pentru a străbate Carpaţii”, spune Silviu Pop, head of research în cadrul Colliers. Datele arată că anul trecut construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au avut o contribuţie de aproape un punct procentual la creşterea economică de 4% a României – înregistrată în primele trei trimestre din 2019. Chiar şi în acest context, dacă ritmul de creştere economică încetineşte în 2020, această tendinţă se va reflecta şi asupra pieţei imobiliare.
Colliers mai prezice că România va rămâne în continuare decupată ca piaţă de tensiunile şi riscurile geopolitice globale, astfel încât Brexitul sau disputa referitoare la tarifele comerciale nu vor afecta în mod direct piaţa locală. „Cum vor afecta evoluţiile externe piaţa locală? Dincolo de evoluţiile interne, există schimbări pe plan extern, cum ar fi Brexitul, noile politici economice şi comerciale ale Statelor Unite, tensiunile geopolitice în creştere, incertitudinile din zona euro sau încetinirea economiei Chinei. Contextul extern va avea un impact neutru asupra creşterii economice estimate pentru România în 2020”, notează reprezentanţii Colliers.
O altă predicţie arată că 2020 se conturează a fi cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din România din perioada postcriză. Din perspectiva tranzacţiilor încheiate, Colliers se aşteaptă ca în 2020 să depăşească un nivel total de 1 miliard de euro, în contextul în care există deja tranzacţii de 600 de milioane de euro în pregătire.
„Există deja tranzacţii în valoare de peste 600 de milioane de euro cu proiecte de birouri care ar putea fi finalizate în curând, inclusiv tranzacţia de 300 de milioane de euro din portofoliul NEPI Rockcastle, semnată deja, dar nefinalizată în 2019. În acelaşi timp, segmentele industrial şi de retail au evoluţii pozitive, dar există limitări la nivel de ofertă. Referitor la tendinţe, consultanţii Colliers International estimează consolidarea subsegmentelor de piaţă, de la clădirile de birouri clasă A către abordări cu valoare adăugată şi reconversii ale clădirilor existente. Investiţiile în spaţiile imobiliare comerciale din România au ajuns la un grad de maturitate crescut, iar în prezent principalii diferenţiatori ţin de calitate, atât în sectorul industrial, unde concurenţa este destul de mare, cât şi în cazul clădirilor de birouri, unde tot mai mulţi investitori sunt interesaţi de obţinerea certificărilor verzi”, notează specialiştii.
Bucureştiul începe să devină o piaţă a chiriaşilor de clădiri de birouri, potrivit predicţiilor, încât rata de neocupare se estimează a fi la 12-13%. Dezvoltatorii vor livra circa 700.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri în următorii doi ani, reprezentând aproape un sfert din stocul actual. „Creşterea costurilor de construcţie – o noutate pentru piaţa din România – la care se adaugă şi creşterea costurilor cu amenajarea spaţiilor (cu aproximativ 25-30%) influenţează deciziile de relocare ale companiilor”, apreciază consultanţii Colliers International.
În 2020 România va atinge pragul de 5 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale moderne, astfel încât în prezent stocul se situează la circa 4,6 milioane de metri pătraţi. Potrivit statisticilor, în România stocul este la jumătate faţă de cel din Cehia şi chiar de patru ori mai mic decât cel din Polonia. Pentru a atinge pragul, dezvoltatorii trebuie să livreze 500.000 de metri pătraţi de noi spaţii pentru depozitare.
În ceea ce priveşte tendinţele pe piaţa spaţiilor logistice, mai mulţi jucători activi şi în piaţa locală caută să îşi reconfigureze distribuţia şi poate să se mute. „Se anunţă un an foarte bun, cu livrări estimate de dezvoltatori la circa 800.000 de metri pătraţi. Sunt sigur că nu vor fi 800.000 de metri pătraţi, dar cred că vor fi totuşi încă 650.000 de metri pătraţi. Pe de altă parte, portul Constanţa devine atractiv. Sunt trei retaileri mari polonezi care se uită mult la portul din Constanţa. Geografia ne ajută aici”, explică Laurenţiu Duică, partener, şef al departamentului industrial al Colliers. El consideră că potenţialul României nu se rezumă la 5 milioane de metri pătraţi. „Eu zic că în 3-4 ani vom ajunge la 8 milioane de metri pătraţi, urmând ca după ce atingem acest nivel să discutăm de alte probleme, precum căi ferate, transporturi, impozite mai mari, timpi de livrare etc.”, apreciază specialistul.
Va continua dezvoltarea centrelor comerciale în zonele consacrate de birouri, pe fondul unui consum mai sănătos, cred consultanţii. „Proprietarii centrelor comerciale vor continua să se concentreze pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor, cu un accent special pe partea de agrement. Dezvoltatorii vor căuta sinergii: noile malluri, de exemplu, se vor construi în zone consacrate de birouri sau vor avea propriile componente de birou sau rezidenţial ataşate. Inclusiv apariţia spaţiilor de birouri partajate în centrele comerciale este o opţiune atractivă. În ceea ce priveşte segmentul de retail, va continua expansiunea în oraşele mici şi mijlocii, unde există deficit de spaţii moderne de retail”, arată Colliers.
În cazul acestei predicţii, consultanţii atrag atenţia asupra tendinţelor care implică parterul marilor clădiri de birouri – un alt segment care a prins avânt şi în România. „Avem acum mai mulţi antreprenori români care au cunoştinţe şi operează ori în sistem de franciză, ori ca business propriu, diverse baruri, cafenele, baruri sportive, restaurante şi cantine la parterul clădirilor de birouri. Acum zece ani exista un singur operator de cantine, iar acum există peste 15 operatori. Este o luptă pe piaţă. Acum există cinema, locuri de joacă şi mai mulţi operatori de fitness. În urmă cu zece ani era doar World Class, dar acum avem vreo 10 operatori în Bucureşti”, explică Simina Niculiţă, director retail în cadrul Colliers.
Anul 2019 a fost un an record pentru numărul de noi unităţi rezidenţiale de pe piaţă, însă este puţin probabil ca trendul să se menţină şi anul acesta. Există semne că lucrările de construcţie încetinesc spre sfârşitul anului. Dar atâta timp cât economia are o evoluţie ascendentă, consultanţii de la Colliers International se aşteaptă ca preţurile să crească moderat comparativ cu anul precedent, însă sub ritmul de creştere a salariilor.
Pe piaţa terenurilor, vom asista la temperarea cererii. Portofoliul de proiecte în plan şi în stadii avansate nu este la fel de generos ca în anii precedenţi şi nu se prefigurează, la acest moment, anunţuri pentru noi proiecte de anvergură. În general, 2020 va fi un an echilibrat, dar este puţin probabil să rivalizeze cu volumele tranzacţiilor din perioada 2017-2019. Una dintre particularităţile care intervin pe segmentul de terenuri ţine de interesul investitorilor şi dezvoltatorilor faţă de oraşe mici, cu populaţii cuprinse între 50.000 şi 150.000 de locuitori. -
JLL: Cererea de spaţii de birouri în Capitală a crescut cu 16% în 2019, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani
Companiile au închiriat anul trecut în Bucureşti aproape 390.000 metri pătraţi de spaţii de birouri, cererea totală consemnând un avans de 16% faţă de anul anterior şi cel mai cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani, potrivit datelor transmise de compania de consultanţă imobiliară JLL.
JLL menţionează de asemenea, că cererea netă – contracte noi şi extinderi ale spaţiilor existente, a înregistrat o creştere de peste două ori, faţă de 2018, la 212.000 metri pătraţi şi a reprezentat peste jumătate din totalul volumului închiriat.
Cele mai mari suprafeţe de birouri din Bucureşti au fost închiriate în CBD (17,4% din cererea totală), în Centru (15,1%), Centru – Vest (14,9%), Nord Expoziţiei (14,6%) şi Floreasca – Barbu Văcărescu (11,4%).
”Devine din ce în ce mai evidentă nevoia pieţei de a se extinde şi în alte zone din Bucureşti mai puţin aglomerate din punct de vedere al traficului. După cum vedem, companiile continuă să prefere zona ultracentrală şi centrală din Bucureşti, care oferă cele mai bune conexiuni de transport în comun şi vizibilitate foarte bună, însă cele pentru care costurile din centru sunt prea mari, explorează zone noi, mai puţin aglomerate, precum Expoziţiei sau Centru-Sud, intrate în atenţia dezvoltatorilor de doar câţiva ani”, explică Marius Şcuta, head of Office Department JLL România.
Rata de neocupare în clădirile moderne de birouri din Bucureşti la sfârşitul anului 2019 a ajuns la circa 8%, în scădere uşoară faţă de trimestrul anterior (8,64%), pe fondul creşterii cererii din trimestrul 4 (107.000 metri pătraţi, din care peste 80% cerere netă), şi a livrării unei singure clădiri noi.
Pe sub-pieţe, în continuare cea mai mare rată de neocupare în 2019 a fost în Pipera – Nord, respectiv aproape 40%, fiind urmată de Est, cu 16% şi Băneasa – Otopeni, cu puţin peste 14%.
La polul opus, cea mai mică rată de neocupare în 2019 a fost înregistrată în Centru (1,1%), Vest (2,1%) şi Floreasca – Barbu Văcărescu (2,5%).
În 2019 au fost finalizate în Bucureşti 10 proiecte de birouri însumând aproape 275.000 metri pătraţi, aproape dublu faţă de 2018 (141.000 metri pătraţi). Cele mai multe livrări au avut loc în Centru-Vest (aproape 100.000 metri pătraţi, respectiv 35% din suprafaţa totală livrată), urmată de Floreasca – Barbu Văcărescu peste 53.000 metri pătraţi, respectiv circa 19% din livrări) şi Vest (47.000 metri pătraţi, 17% din livrări).
La nivel naţional au fost închiriaţi aproape 470.000 metri pătraţi de spaţii de birouri, din care cererea netă, respectiv contracte noi şi extinderi ale suprafeţelor deja existente, a reprezentat cea mai mare pondere. Cererea totală a crescut în 2019 cu 18% comparativ cu 2018 când a fost consemnat un nivel de 400.000 metri pătraţi.
Valoarea medie a tranzacţiilor cu spaţii de birouri la nivel naţional a fost de 1.560 metri pătraţi.
Cererea netă în 2019 a fost de 280.000 metri pătraţi, înregistrând o creştere de aproape 3 ori faţă de 2018.
La nivel naţional, Bucureştiul a atras aproape 83% din cererea totală de spaţiii de birouri, fiind urmat de Cluj-Napoca (6,5%), Timişoara (4,4%) şi Iaşi (3,2%).
Pe domenii de activitate, de departe cea mai mare pondere a cererii pentru spaţii de birouri la nivel naţional a venit dinspre sectorul de IT&C, acoperind aproape 40% din spaţiul închiriat în 2019. Pe al doilea loc a fost sectorul de computers&high tech, cu 15,6%, urmat de banking insurance&financing, cu 8,4% şi retail&consumer goods, cu 7,4%.
În comparaţie, în 2018 cele mai mari ponderi în cererea totală de spaţii de birouri le-au avut sectorul de IT&C, cu peste 35%, sectorul de servicii profesionale, cu aproximativ 10%, banking, insurance&financing, cu peste 7% şi computers&high tech, cu aproape 6%.
-
Care sunt cele mai atractive oraşe pentru companiile din România
Stocul de spaţii moderne de birouri din Bucureşti a ajuns la 3,16 milioane de metri pătraţi la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, în contextul unei populaţii de 2,11 milioane de locuitori şi al unei rate a şomajului de 1,3%, potrivit raportului Romania Office Destinations, realizat de departamentul de research al companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.
Cu 32 de universităţi publice şi private, numărul de absolvenţi din Bucureşti depăşeşte 170.000 de tineri anual în Bucureşti, ceea ce contribuie la atractivitatea oraşului ca destinaţie pentru companiile care vor să îşi extindă prezenţa în România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii CBRE.
„Bucureşti rămâne în continuare prima opţiune pentru companiile care analizează oportunitatea de a-şi extinde operaţiunile în ţara noastră. Chiar în acest moment, avem discuţii cu mai mulţi chiriaşi interesaţi să intre în România şi care au în plan să recruteze aproximativ 2.000 de persoane în total, ceea ce înseamnă o suprafaţă cumulată de birouri de aproape 20.000 de metri pătraţi”, a declarat Alina Calciu, Head of Advisory & Transaction Services, Occupier, în cadrul CBRE România. „În acelaşi timp, oraşele regionale rămân atractive pentru companiile cu prezenţă consolidată în Capitală şi care au nevoie să se extindă în continuare. Remarcăm un apetit ridicat atât pentru destinaţiile deja consacrate, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, precum şi pentru pieţele mai noi, cum ar fi Braşov, Craiova sau Sibiu”, a adăugat Alina Calciu.
În Timişoara, stocul modern de spaţii de birouri era la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, estimat la circa 250.000 de metri pătraţi, alţi peste 110.000 de metri pătraţi fiind planificaţi pentru finalul anului 2019 şi cursul lui 2020, conform raportului Romania Office Destinations. Populaţia din Timişoara a depăşit 700.000 de locuitori, în timp de rata şomajului este sub pragul de 1%, coborând la 0,7%. Cu şapte universităţi publice şi private, Timişoara livrează anual un număr de peste 41.000 de absolvenţi.
În Cluj-Napoca, stocul de spaţii moderne a depăşit deja borna de 200.000 de metri pătraţi şi urmează a fi livrate în 2020 clădiri cu o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi. Oraşul are aproape 730.000 de locuitori şi o rată a şomajului de 1,2%. Numărul de absolvenţi anual se apropie de 70.000 de persoane, cu nouă universiţăţi publice şi private.
„Interesul tot mai mare pentru marile centre universitare se reflectă tot mai mult şi în preţurile proprietăţilor. Dacă în Bucureşti chiriile prime se menţin stabile, în jurul valorii de 18,5 euro/metru pătrat/lună, în Cluj-Napoca, chiriile cerute deja au ajuns la 15 euro/metru pătrat/lună, în timp ce în Timişoara şi Iaşi, oscilează în jurul nivelului de 14 euro/metru pătrat/lună, iar în Braşov coboară la 13 euro/metru pătrat/lună. De asemenea, yieldurile clădirilor de birouri din Cluj-Napoca (8%) sunt tot mai aproape de Bucureşti (7%), în timp ce pentru Timişoara, Iaşi şi Braşov au valori similare (8,5%), a declarat Daniela Boca, Head of Research, CBRE România, coordonatorul raportului Romania Office Destinations.
CBRE România, prin departamentul CBRE Research, realizează constant ample studii şi rapoarte de piaţă dedicate diferitelor segmente imobiliare în care compania este activă: spaţii de birouri, spaţii de retail şi industriale, atât pentru dezvoltatori şi investitori, cât şi pentru chiriaşi sau companii care analizează intrarea pe piaţa din România. -
Care sunt cele mai atractive oraşe pentru companiile din România
Stocul de spaţii moderne de birouri din Bucureşti a ajuns la 3,16 milioane de metri pătraţi la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, în contextul unei populaţii de 2,11 milioane de locuitori şi al unei rate a şomajului de 1,3%, potrivit raportului Romania Office Destinations, realizat de departamentul de research al companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.
Cu 32 de universităţi publice şi private, numărul de absolvenţi din Bucureşti depăşeşte 170.000 de tineri anual în Bucureşti, ceea ce contribuie la atractivitatea oraşului ca destinaţie pentru companiile care vor să îşi extindă prezenţa în România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii CBRE.
„Bucureşti rămâne în continuare prima opţiune pentru companiile care analizează oportunitatea de a-şi extinde operaţiunile în ţara noastră. Chiar în acest moment, avem discuţii cu mai mulţi chiriaşi interesaţi să intre în România şi care au în plan să recruteze aproximativ 2.000 de persoane în total, ceea ce înseamnă o suprafaţă cumulată de birouri de aproape 20.000 de metri pătraţi”, a declarat Alina Calciu, Head of Advisory & Transaction Services, Occupier, în cadrul CBRE România. „În acelaşi timp, oraşele regionale rămân atractive pentru companiile cu prezenţă consolidată în Capitală şi care au nevoie să se extindă în continuare. Remarcăm un apetit ridicat atât pentru destinaţiile deja consacrate, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, precum şi pentru pieţele mai noi, cum ar fi Braşov, Craiova sau Sibiu”, a adăugat Alina Calciu.
În Timişoara, stocul modern de spaţii de birouri era la finalul celui de-al treilea trimestru din 2019, estimat la circa 250.000 de metri pătraţi, alţi peste 110.000 de metri pătraţi fiind planificaţi pentru finalul anului 2019 şi cursul lui 2020, conform raportului Romania Office Destinations. Populaţia din Timişoara a depăşit 700.000 de locuitori, în timp de rata şomajului este sub pragul de 1%, coborând la 0,7%. Cu şapte universităţi publice şi private, Timişoara livrează anual un număr de peste 41.000 de absolvenţi.
În Cluj-Napoca, stocul de spaţii moderne a depăşit deja borna de 200.000 de metri pătraţi şi urmează a fi livrate în 2020 clădiri cu o suprafaţă de 23.000 de metri pătraţi. Oraşul are aproape 730.000 de locuitori şi o rată a şomajului de 1,2%. Numărul de absolvenţi anual se apropie de 70.000 de persoane, cu nouă universiţăţi publice şi private.
„Interesul tot mai mare pentru marile centre universitare se reflectă tot mai mult şi în preţurile proprietăţilor. Dacă în Bucureşti chiriile prime se menţin stabile, în jurul valorii de 18,5 euro/metru pătrat/lună, în Cluj-Napoca, chiriile cerute deja au ajuns la 15 euro/metru pătrat/lună, în timp ce în Timişoara şi Iaşi, oscilează în jurul nivelului de 14 euro/metru pătrat/lună, iar în Braşov coboară la 13 euro/metru pătrat/lună. De asemenea, yieldurile clădirilor de birouri din Cluj-Napoca (8%) sunt tot mai aproape de Bucureşti (7%), în timp ce pentru Timişoara, Iaşi şi Braşov au valori similare (8,5%), a declarat Daniela Boca, Head of Research, CBRE România, coordonatorul raportului Romania Office Destinations.
CBRE România, prin departamentul CBRE Research, realizează constant ample studii şi rapoarte de piaţă dedicate diferitelor segmente imobiliare în care compania este activă: spaţii de birouri, spaţii de retail şi industriale, atât pentru dezvoltatori şi investitori, cât şi pentru chiriaşi sau companii care analizează intrarea pe piaţa din România. -
Bilanţ record pentru închirierile de birouri din Capitală
In Bucuresti, tranzactiile de inchiriere a spatilor de birouri au cumulat o suprafata totala de 385.800 mp, ceea ce inseamna cu 7% mai mult decat in anul precedent, conform unui studiu realizat de ESOP Consulting. Motorul pietei a fost segmentul cererii noi, a inchirierii de spatii noi, care a ajuns la 308.000 mp, fata de 277.600 mp, cat a fost in 2018, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ESOP. Renegocierile au scazut usor.
„Anul 2019 a fost un an mai bun decat cel precedent, in primul rand datorita cererii de birouri care s-a pliat pe oportunitatile oferite de piata si a tinut pasul cu livrarile record de noi cladiri.
Tranzactiile cu spatii noi – inchirieri, pre-inchirieri sau extinderi – au trecut de pragul de 300.000 mp, ceea ce reprezinta cu aproximativ 11% mai mult decat in 2018, peste ritmul general al pietei. De asemenea s-au inregistrat pre-inchirieri de suprafete mari de peste 10.000 mp care au depasit 80.000 mp si 25% din totalul tranzactiilor cu spatii noi iar ritmul expansiunii operatorilor de servicii pentru corporatisti a fost ridicat”, afirma Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.
Livrarile record de cladiri de birouri au avut drept consecinta si cresterea pietei spatiilor destinate serviciilor pentru corporatisti. Ca un trend, in ultimul trimestru din 2019, s-au remarcat tranzactiile in serie ale marilor operatori de servicii in cladirile livrate in 2019 sau in curs de livrare in 2020.
Un astfel de exemplu este seria de tranzactii realizate de World Class, cel mai mare operator de sali de sport din Romania, care se extinde in trei mari proiecte statement din Bucuresti, prin intermediul ESOP Consulting.
World Class a pre-inchiriat spatii in ultimul trimestru din 2019 si are in vedere deschiderea de noi cluburi de sanatate in Oregon Park, pe o suprafata de 1.305 mp, Sema Parc – pe o suprafata de 1.346 mp si in Campus 6 – pe o suprafata de 1.232 mp.
-
Bilanţ record pentru închirierile de birouri din Capitală
In Bucuresti, tranzactiile de inchiriere a spatilor de birouri au cumulat o suprafata totala de 385.800 mp, ceea ce inseamna cu 7% mai mult decat in anul precedent, conform unui studiu realizat de ESOP Consulting. Motorul pietei a fost segmentul cererii noi, a inchirierii de spatii noi, care a ajuns la 308.000 mp, fata de 277.600 mp, cat a fost in 2018, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ESOP. Renegocierile au scazut usor.
„Anul 2019 a fost un an mai bun decat cel precedent, in primul rand datorita cererii de birouri care s-a pliat pe oportunitatile oferite de piata si a tinut pasul cu livrarile record de noi cladiri.
Tranzactiile cu spatii noi – inchirieri, pre-inchirieri sau extinderi – au trecut de pragul de 300.000 mp, ceea ce reprezinta cu aproximativ 11% mai mult decat in 2018, peste ritmul general al pietei. De asemenea s-au inregistrat pre-inchirieri de suprafete mari de peste 10.000 mp care au depasit 80.000 mp si 25% din totalul tranzactiilor cu spatii noi iar ritmul expansiunii operatorilor de servicii pentru corporatisti a fost ridicat”, afirma Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.
Livrarile record de cladiri de birouri au avut drept consecinta si cresterea pietei spatiilor destinate serviciilor pentru corporatisti. Ca un trend, in ultimul trimestru din 2019, s-au remarcat tranzactiile in serie ale marilor operatori de servicii in cladirile livrate in 2019 sau in curs de livrare in 2020.
Un astfel de exemplu este seria de tranzactii realizate de World Class, cel mai mare operator de sali de sport din Romania, care se extinde in trei mari proiecte statement din Bucuresti, prin intermediul ESOP Consulting.
World Class a pre-inchiriat spatii in ultimul trimestru din 2019 si are in vedere deschiderea de noi cluburi de sanatate in Oregon Park, pe o suprafata de 1.305 mp, Sema Parc – pe o suprafata de 1.346 mp si in Campus 6 – pe o suprafata de 1.232 mp.