BusinessMagazin

Tag: someri

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    23,8%
    ponderea tinerilor în totalul şomerilor în T1, în creştere de la 22,7% în urmă cu un an

    659.000
    sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna mai, în creştere cu 1% faţă de cele din luna mai 2012, în timp ce ponderea în total a turiştilor români a fost de 74,8%

    7,5%
    rata şomajului în formă ajustată sezonier în luna mai, în creştere cu 0,2% faţă de aprilie şi cu 0,3% faţă de mai 2012

    188.000
    numărul de noi angajări în SUA în luna iunie, faţă de 134.000 în luna mai

    404 mil. euro
    estimarea costului pentru UE al fraudelor în 2011, din care 77 mil. euro în agricultură, iar peste 200 mil. euro reprezintă fraude în aplicarea politicii de coeziune

    3%
    scăderea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul ajustată sezonier în luna mai faţă de aprilie

  • Aproape 6.000.000 de tineri sunt condamnaţi să trăiască în sărăcie. Nimeni nu face nimic

    Europa este aproape de naufragiu în ceea ce priveşte reducerea şomajului în rândul tinerilor, scrie Der Spiegel. În timp ce eforturile guvernului german au rămas în mare măsură simbolice, liderii statelor din sud preferă să perpetueze situaţia actuală, pentru a nu aliena electoratul în vârstă.

    Cu diplomă în relaţii internaţionale, master la Bremen şi experienţă la ministerul elen de externe şi Ambasada Greciei de la Berlin, Stylia Kampani (23 de ani) a obţinut un internship neplătit la prestigiosul cotidian Kathimerini, în Atena. Tânăra nu ştie la ce să se aştepte după încheierea stagiului de practică. „Bună întrebare. Nu ştiu. Prietenii mei nu cred că avem un viitor sau că vom putea duce o viaţă normală. Acum patru ani nu se punea problema de aşa ceva“, comentează Kampani, intervievată de Der Spiegel.

    Patru ani au trecut de la apariţia crizei datoriilor de stat din zona euro. În această perioadă, Grecia a aprobat mai multe pro-grame de austeritate, ale căror consecinţe au fost resimţite cel mai dur de tineri. Rata şomajului în rândul tinerilor din Grecia a depăşit 50% de aproape un an. Situaţia este la fel de îngrijorătoare în Spania, Portugalia şi Italia. Europa îşi formează o gen-eraţie pierdută, iar politicienii nu par să aibă habar cum să reacţioneze.

    În loc de a lansa programe de educare şi training pentru a pregăti tinerii pentru o viaţă în câmpul muncii după depăşirea crizei economice, elitele politicii de pe continent preferă să poarte dueluri ideologice. Au existat apeluri la Comisia Europeană pentru adoptarea unor programe tradiţionale de stimulare a economiei, însă guvernele statelor puternic îndatorate din sud au preferat să acorde mai multă atenţie electoratului în vârstă, în timp ce ţările-creditor din nordul Europei s-au opus oricărei măsuri care le-ar fi costat bani.

    Astfel, Europa a pierdut timpul. La începutul lunii mai, statisticile oficiale au tras un semnal de alarmă: şomajul în rândul tin-erilor din Grecia a atins 60%. Dintr-o dată, liderii europeni au remarcat urgenţa. Tinerii şomeri vor fi vedetele summit-ului UE din luna iunie. Noul premier al Italiei, Enrico Letta, a cerut ferm ca lupta împotriva flagelului să devină „o obsesie“ a UE.

    În ultimele săptămâni şi-au făcut apariţia diverse măsuri, programe şi planuri. Spre exemplu, Germania a promis că va crea 5.000 de locuri de muncă pentru tinerii şomeri spanioli. În Italia se pregăteşte un plan de „cedare a ştafetei“ între generaţii: an-gajaţii în vârstă, care se apropie de pensionare, ar urma să cedeze o bună parte din orele de lucru către colegi mai tineri, pe care să îi ajute ca mentori, cu subvenţionarea de la bugetul de stat a contribuţiilor sociale cedate. Franţa a introdus stimulente de natură fiscală, practic deduceri de taxe, pentru firmele care angajează tineri şi, în acelaşi timp, nu dau afară angajaţii trecuţi de 57 de ani.

    Eficacitatea proaspetelor planuri nu poate fi încă judecată, însă promisiunile anterioare de combatere a şomajului în rândul tinerilor nu s-au materializat.

    În februarie, Consiliul European a adoptat suplimentarea bugetului alocat pentru această cauză cu 6 miliarde euro până în anul 2020, alături de o garantare simbolică a locurilor de muncă. Însă statele membre încă nu s-au înţeles cum ar trebui chel-tuiţi banii, astfel că acţiunile efective vor întârzia cel puţin până în 2014.
    Un alt plan, adoptat recent de Franţa şi Germania, rămâne de asemenea, pentru moment, învăluit în incertitudine. Cele două super-puteri europene vor să încurajeze angajatorii din sudul Europei să deruleze programe de training pentru tineri cu finanţare de la Banca Europeană pentru Investiţii. Planul ar trebui prezentat în detaliu la sfârşitul lunii mai.

    În Germania, eforturile de combatere a crizei tinerilor s-au limitat până în prezent la recrutarea de angajaţi bine pregătiţi din Grecia, Spania şi Portugalia. Însă politicienii au realizat recent, alarmaţi, că şomajul ridicat de la Atena sau Madrid reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi ar putea fi începutul sfârşitului pentru zona euro.
    „Avem nevoie de un program pentru a elimina şomajul în rândul tinerilor în sudul Europei. Barroso nu a reuşit să facă asta. Este un scandal fără precedent“, comentează fostul cancelar al Germaniei Helmut Schmidt.
    Economiştii consideră de asemenea că Europa ar trebui să acţioneze decisiv pentru soluţionarea problemei, măcar în al doisprezecelea ceas.

    „Perspectivele pe termen lung ale tinerilor în ţările afectate de criză sunt extrem de sumbre. Situaţia creşte riscul radicalizării unei întregi generaţii. Este o greşeală din partea politicienilor să recunoască problema, dar să nu acţioneze pentru atât de mult timp“, spun economiştii germani Joachim Müller şi Michael Häther.

    Wolfgang Franz, fostul preşedinte al Consiliului german de experţi pentru evaluarea dezvoltării macroeconomice, think-tank-ul care consiliază guvernul de la Berlin, consideră că este nevoie de „abordări neconvenţionale“ pentru a combate atât şomajul în rândul tinerilor, cât şi consecinţele pe termen lung ale fenomenului.

  • BMW recrutează tineri şomeri din Spania, pentru “a da înapoi” comunităţilor unde vinde maşini

     Astfel, 25 de tineri spanioli (18-25 de ani) vor primi un stagiu de training de un an la BMW, a declarat miercuri pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung directorul de resurse umane al BMW, Milagros Caina-Andree, informează The Guardian.

    “Vor fi introduşi în cultura germană, probabil vor fi găzduiţi de o familie BMW şi vor lucra în dezvoltare, vânzări, marketing sau un alt domeniu. După aceea, aceşti tineri vor pleca acasă sau vor putea rămâne aici”, a afirmat ea.

    Reprezentantul BMW a adăugat că, dacă va avea succes, programul ar putea fi extins şi către alte ţări, precum Italia sau Grecia.

    “Vrem să dăm ceva înapoi acestor ţări, unde ne vindem maşinile”, a spus oficialul BMW.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un restaurant din Spania le oferă şomerilor mese în schimbul unei ore de muncă

    Troboda, un restaurant catalan, se adresează şomerilor pe termen lung cu o ofertă în care aceştia pot servi o masă pe care o „plătesc” muncind timp de o oră în restaurant, făcând curăţenie sau spălând vasele.

    Restaurantul face parte dintr-un club social în care mai sunt membri consiliul local al oraşului Terrassa şi 30 de organizaţii caritabile locale.

    Proprietarul restaurantului, Xavier Casas, estimează că proiectul va genera circa 15.000 de ore de muncă în primul an de activitate, în timp ce aproximativ un sfert din bugetul schemei vine de la clienţii plătitori.

    În primul trimestru al anului, numărul de şomeri din Spania s-a ridicat la circa 6,2 milioane, dintre care 3,5 milioane sunt şomeri de peste un an.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Au lăsat fără şomeri un oraş şi zeci de comune din România

    Aproape 2.500 de angajaţi lucrează la producătorul de componente pentru aparate de uz casnic şi industrial Zoppas Industries România, din judeţul Timiş, potrivit celor mai recente date disponibile la ministerul de finanţe. Şi compania Delphi Packard Romania SRL deţine în zonă două fabrici pentru echipamente electrice/electronice, situate în Sânnicolau Mare şi Ineu. Circa 10.000 de angajaţi lucrează pentru companie, mare parte în Sânnicolau Mare şi Ineu, iar restul la fabrica din Iaşi.

    De la şapte locuri de muncă în 1997, compania a evoluat până la 3.276 în 2006. Pe fondul recesiunii economice, în anul 2008, numărul angajaţilor a scăzut la 2.938, iar datele din 2011 indicau că Zoppas angajează 2.461 de oameni. Compania a recurs în anul 2009 la facilităţile acordate prin ordonanţa de guvern pentru întreruperea temporară a activităţii şi trimiterea şi şomaj tehnic, dar în urma dialogului cu primăria locală, nu s-a recurs la disponibilizări, potrivit unui raport al International Training Centre. Afacerile companiei din 2011 au fost de aproape 40 de milioane de euro.

    În localitatea Sânnicolau Mare, din judeţul, funcţionau până la Revoluţie două companii textile, Banatex şi Fimotex, care după 1990 s-au confruntat cu mari dificultăţi economice. În anul 1997, acestea au fost preluate de către Irca Spa şi Fines Spa Italia, care au creat compania Zoppas Industries România SRL, având ca obiect de activitate iniţial producţia de componente pentru aparate de uz casnic şi industrial, se mai arată în documentul citat.

    Contribuţia companiei la dezvoltarea economică a zonei sa concretizat şi prin construirea unei secţii de producţie într-o localitate din apropierea oraşului, în care au fost create alte 250 locuri de muncă. Prin cele două hoteluri pe care le administrează, compania a contribuit şi la dezvoltarea activităţii turistice.

    “Când am înfiinţat Zoppas, aduceam muncitori din Sânnicolau şi satele învecinate. Părea incredibil atunci că vom ajunge după câţiva ani să aducem oameni de la 70 de kilometri”, a declarat un reprezentant al Zoppas România. Până în anul 2008, Sânnicolau Mare era recunoscut ca oraşul cu şomaj zero, ajungând să se confrunte cu lipsa de forţă de muncă, care era adusă inclusiv din judeţul vecin.

    Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României, cu o populaţie de circa 13.000 de locuitori.
     

  • EXCLUSIV: Cea mai mare indemnizaţie de şomaj plătită în România. Topul celor mai bine plătiţi şomeri

     Un fost director adjunct de la o societate comercială din Botoşani primeşte cea mai mare indemnizaţie de şomaj din România, adică 5.755 de lei, la nivel naţional fiind înregistraţi şase şomeri cu o indemnizaţie mai mare de 3.000 de lei.

    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că în România se plătesc în prezent şase indemnizaţii de şomaj de peste 3.000 de lei, cea mai mare, de aproape 6.000 de lei, revenind unui şomer din judeţul Botoşani, fost director adjunct într-o societate comercială.

    Pe locul doi în topul şomerilor bine indemnizaţi, este un fost director economic din Satu Mare, care primeşte lunar 4.023 de lei, fiind urmat de un alt fost director economic, din Bucureşti, care are o indemnizaţie de şomaj de 3.630 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursuri de formare profesională pentru 4.100 de şomeri, în luna mai. Care sunt cele mai solicitate meserii

     În luna mai vor fi organizate 201 programe de formare profesională pentru 4.189 de persoane care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti, a precizat ANOFM.

    Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt Iaşi (375 persoane), Constanţa (250), Botoşani (224), Dolj (196) şi Vaslui (189).

    Meseriile cele mai solicitate pentru care în luna mai se organizează programe de formare profesională sunt: inspector (referent) resurse umane (428 de persoane), bucătar (353), lucrător în comerţ (342), lucrător în cultura plantelor (236), ospătar (chelner) vânzător în unitaţi de alimentaţie (233), operator introducere validare şi prelucrare date (227) şi manichiură, pedichiură (152)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul şomerilor a scăzut în martie cu aproape 18.000. Care sunt judeţele cu cei mai mulţi şomeri

     Rata şomajului înregistrată la sfârşitul lunii martie a fost cu 0,20 puncte procentuale mai mică decât cea din februarie şi cu 0,43 puncte procentuale mai mare faţă de cea din martie 2012.

    În evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă au fost înregistraţi în martie 492.427 de şomeri, cu 17.982 mai puţini faţă de luna februarie. Rata şomajului masculin a scăzut în martie faţă de februarie de la 6,47 la sută la 6,22 la sută, iar rata şomajului feminin a scăzut de la 5,02 la sută la 4,87 la sută.

    Potrivit ANOFM, din numărul total de şomeri, 60.360 au sub 25 de ani, 39.144 au între 25 şi 29 de ani, 118.944 au între 30 şi 39 de ani, 139.002 au între 40 şi 49 de ani, 63.664 au între 50 şi 55 de ani şi 71.313 au peste 55 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: România are aproximativ 170.000 de şomeri în rândul tinerilor până în 25 de ani. Absolvenţii ar fi angajaţi dacă nu s-ar plăti doi ani CAS

     “România, din circa 650.000 de şomeri, are aproximativ 170.000 de şomeri tineri, cu vârstă până în 25 ani (…). Avem la dispoziţie 140 milioane de euro să creăm locuri de muncă strict pentru tineri. Vreau să fiu foarte clar. Asta nu înseamnă că aceşti bani se vor duce să facem un capăt de autostradă, ci la înfiinţarea de mici firme prin care tinerii până în 25 de ani să realizeze un venit şi să aibă un produs pentru societate”, a afirmat Băsescu, după Consiliul European de primăvară.

    Pe agenda reuniunii liderilor din ţările UE s-a aflat şi problema creşterii foarte mari a ratei şomajului în rândul tinerilor, considerată o problemă urgentă la nivelul Uniunii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şomajul din Germania a ajuns la minimul ultimilor 20 de ani, iar optimismul populaţiei creşte

    Numărul persoanelor fără loc de muncă s-a redus cu 16.000 în ianuare, la 2,92 milioane, în timp ce economiştii anticipau o creştere, scrie Bloomberg. Astfel, rata şomajului a scăzut de la 6,9% la 6,8%, cel mai redus nivel al ultimilor 20 de ani. Ca număr, diferenţa este mică, dar reflectă optimismul din economia reală, surprinzător având în vedere că PIB-ul a scăzut probabil cu până la 0,5% în ultimele trei luni ale anului trecut din cauza încetinirii exporturilor pe fondul crizei şi recesiunii din zona euro. Încrederea investitorilor şi a oamenilor de afaceri în economie a crescut peste aşteptările analiştilor în ianuarie, iar un indicator care măsoară activitatea din servicii a urcat la maximul ultimelor 19 luni. Companiile mici şi mijlocii, coloana vertebrală a economiei germane, intenţionează să-şi majoreze personalul anul acesta, cu toate că majoritatea managerilor se aşteaptă ca economia să stagneze.

    Mai multe pe zf.ro